“Avem, la această oră, urmare a solidarităţii noastre cu NATO şi a determinării noastre de a lupta pentru democraţie, înregistraţi 23 de militari căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi 131 de răniţi. Pentru aceste jertfe ale României în apărarea propriei securităţi şi în contribuţia sa la misiunile Alianţei, vă solicit să păstrăm un moment de reculegere”, a spus preşedintele Traian Băsescu. Printre participanţii la ceremonie s-au numărat şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.
Tag: nato
-
Conflictul Turcia-Siria: Armata turcă a bombardat ţinte pe teritoriul sirian. Reuniune NATO la Bruxelles: Aliaţii au exprimat un mesaj de susţinere a Turciei
În cursul reuniunii NATO de la Bruxelles, “toţi aliaţii au condamnat” incidentul “şi au exprimat un mesaj ferm de susţinere a Turciei”, care este unul dintre cei 28 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, potrivit aceleiaşi surse. De asemenea, NATO a îndemnat Siria să “pună capăt încălcării flagrante a dreptului internaţional”. “Alianţa (Nord-Atlantică) reclamă încetarea imediată a unor asemenea acte agresive faţă de un aliat”, se arată într-un comunicat publicat de NATO la finalul reuniunii. Turcia a bombardat miercuri ţinte situate pe teritoriul sirian ca represalii la tirurile de obuze dinspre Siria în care au fost ucişi cinci civili, într-o localitate la frontiera cu Turcia, a anunţat premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
-
Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni
Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.
Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.
Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.
CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.
Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.
-
Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?
Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.
În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.
Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.
-
Cinci sute de militanţi împotriva NATO au încercat să intre în sediul Alianţei din Bruxelles
În grupuri mici de circa zece persoane, manifestanţii au traversat spaţiile din spatele sediului NATO, situat în nordul capitalei belgiene, pentru a încerca să treacă gardurile de protecţie. Sosit în jurul orei 14.30 (15.30, ora României), un prim val de protestatari s-a confruntat cu o sută de poliţişti, dintre care zece erau călare. Grupuri mici de manifestanţi au reuşit să treacă de acest prim cordon de poliţie şi să escaladeze o barieră, nu chiar la sediul NATO, ci la un cartier al armatei belgiene de lângă clădirile NATO. Poliţiştii călare i-au respins pe manifestanţi, în timp ce colegii lor au arestat 200 de persoane.
-
Summitul NATO-Rusia programat în mai a fost anulat. Motivul ar putea fi sistemul european antirachetă
Cu toate acestea, analiştii cred că decizia a fost luată pe fondul disensiunilor persistente referitoare la instalarea elementelor antirachetă ale NATO în Europa, informează pagina online a agenţiei RIA Novosti. “Summitul NATO-Rusia a fost anulat din cauza sistemului european antirachetă”, titrează ziarul Kommersant. Experţii cred că anularea întrevederii din mai între Vladimir Putin şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, are şi ea legătură cu aceste disensiuni.
-
România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan
“La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.
Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.
Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.
De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.
În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.
-
Cel puţin 15 camioane NATO, distruse în sud-vestul Pakistanului, într-un atac cu rachetă
Bărbaţi înarmaţi neidentificaţi au tras cu gloanţe şi o rachetă asupra unor camioane-cisternă pentru carburant staţionate într-un depozit NATO, provocând un incendiu care a distrus între 15 şi 20 de vehicule, a declarat Malik Arshad, un oficial din cadrul poliţiei pakistaneze. Poliţia nu ştia joi seara dacă atacul s-a soldat cu victime, “pentru că incendiul este foarte puternic”, a precizat Malik Arshad.
-
Moscova cere din nou garanţii scrise din partea NATO în privinţa scutului antirachetă
“Prietenii noştri din cadrul NATO refuză categoric să treacă în scris ceea ce afirmă verbal, în special că proiectul de scut antirachetă din Europa nu prezintă niciun risc pentru Rusia şi nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat el în timp ce omologii săi din ţările membre NATO încearcă, miercuri şi joi, la Bruxelles să “calmeze jocul” cu Rusia. “Continuăm consultările, dar îngrijorările noastre legitime nu sunt luate în considerare”, a declarat Lavrov, care se află în Lituania pentru un consiliu ministerial al OSCE şi care urmează să se întâlnească joi cu omologii săi din cadrul NATO la Bruxelles.
-
Moscova cere din nou garanţii scrise din partea NATO în privinţa scutului antirachetă
“Prietenii noştri din cadrul NATO refuză categoric să treacă în scris ceea ce afirmă verbal, în special că proiectul de scut antirachetă din Europa nu prezintă niciun risc pentru Rusia şi nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat el în timp ce omologii săi din ţările membre NATO încearcă, miercuri şi joi, la Bruxelles să “calmeze jocul” cu Rusia. “Continuăm consultările, dar îngrijorările noastre legitime nu sunt luate în considerare”, a declarat Lavrov, care se află în Lituania pentru un consiliu ministerial al OSCE şi care urmează să se întâlnească joi cu omologii săi din cadrul NATO la Bruxelles.