Tag: lux

  • FOTOREPORTAJ: Cum se vede lumea dintr-o croaziera de lux

    "Nu ne-am permite sa lansam cate un vas in fiecare an daca nu ne-am baza pe o piata imensa si nou-nouta pe care trebuie sa o cucerim", spune Rama Rebbapragada, vicepresedinte al diviziei internationale din cadrul Royal Carribean Cruises, a doua mare companie de croaziere din lume. Royal Carribean Cruises este formata din trei sub-companii, fiecare axata pe un anumit consumator: Royal Carribean International vizeaza turistul mediu, Celebrity Cruises ofera servicii premium, iar Azamara Cruises vinde croaziere de lux. Dintre acestea, Celebrity are cea mai tanara flota, compusa din noua nave – dintre care cea mai tanara, Equinox, a fost lansata in urma cu doua saptamani in cadrul unei croaziere in Marea Nordului.

    Noul vas a necesitat o investitie de 700 de milioane de euro si poate caza pana la 3.000 de turisti – care au la dispozitie zece restaurante si baruri, mai multe piscine, un teatru, spa, terenuri de sport si o galerie comerciala. Din Romania, anul trecut s-au vandut in special croaziere pe navele Royal Carribean, reprezentantul companiei pe plan local fiind RRCL Romania, membra a World Travel – companie fondata de omul de afaceri Nicolae Demetriade, care a infiintat si a vandut in urma cu doi ani liderul pietei de turism, agentia Happy Tour. Nicolae Demetriade crede ca vanzarile inca mici pe segmentul croazierelor au la baza necunoasterea acestui tip de vacanta: "Croaziera este cel mai complex mod de a merge in concediu, deoarece ofera intr-un timp destul de scurt posibilitatea vizitarii a foarte multe locuri, o plimbare pe mare, precum si experienta calatoriei pe un vapor de lux cu toate serviciile incluse".

    Omul de afaceri crede ca, o data ce situatia economica se va redresa, vanzarile de croaziere din Romania vor creste cu doua cifre timp de multi ani – croaziera fiind un serviciu luxos si all inclusive pe care romanii il vor aprecia foarte mult. Concediile pe croaziera au fost inventate si sunt foarte gustate de americani, care de altfel au reprezentat intotdeauna 85% din veniturile Royal Carribean Cruises. Lucrurile insa incep sa se schimbe. Conform lui Dan Hanrahan, director al Royal Carribean, in 2009 mixul de clienti va arata diferit si 35% dintre clienti ar putea veni din afara SUA. "Cele mai interesante piete europene pentru noi sunt Marea Britanie si Germania, urmate de Italia, Spania si Tarile Nordice", spune Rebbapragada.

    Directorul diviziei internationale nu crede insa ca toata treaba aducerii de noi pasageri sta in departamentul sau: conform datelor statistice, e adevarat ca cei mai multi pasageri ai companiilor de croaziere sunt americani, dar mai putin de 20% dintre americani au mers vreodata intr-o croaziera, asadar piata inca se mai poate dezvolta. Potentialul pietei nu a fost intuit insa doar de Royal Carribean, ci si de celelalte companii de profil – precum Princess Cruises, Crystal Cruises sau European Mediterranean Cruises. Toate acestea au in derulare constructia unor noi vase de croaziera, 35 de noi vase urmand a fi lansate pe piata pana in 2012.

  • Marele iaht al discordiei

    Rusul nu se poate bucura insa linistit de bani, deoarece ca urmare a acestei tranzactii a intrat in conflict cu un cunoscut intermediar de astfel de ambarcatiuni, Nicholas Edmiston, cu care a colaborat in trecut la achizitionarea de iahturi, dar care acum l-ar putea actiona in judecata, pentru a primi comision in valoare de aproximativ 15 milioane de euro de pe urma tranzactiei. Edmiston este foarte cunoscut printre detinatorii de superiahturi, pe lista sa de clienti aflandu-se inclusiv Larry Ellison, directorul general al Oracle, cunoscut ca navigator pasionat.

    El a intermediat diverse tranzactii cu iahturi pentru miliardarul rus si considera ca i se datoreaza comision si pentru vanzarea ultimului capriciu al lui Berezovski, pe motiv ca el a fost cel care i-a prezentat superiahtul cumparatorului. Miliardarul rus dorea sa aiba o ambarcatiune capabila sa rivalizeze cu cea a altui oligarh in exil, Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea. Acesta i-a starnit invidia cu superiahtul sau “Pelorus”, o ambarcatiune de peste 100 de metri lungime, dotata cu tot confortul si bine aparata de intrusi, astfel incat Berezovski si-a comandat si el unul de la acelasi designer, care i-a creat un adevarat hotel plutitor, cu sapte punti, heliport, sala de sport, cinema, infirmerie si piscina, printre alte dotari.

    Ambarcatiunea sa, cunoscuta sub denumirea de “Proiectul Darius”, are cele mai bune sisteme de aparare disponibile pentru o nava particulara. Miliardarul, care dezminte zvonurile ca ar fi pierdut sume importante de bani din cauza recesiunii, si-a vandut toamna trecuta iahtul catre Abdullah al-Futtaim, un important distribuitor auto din Emirate, neplatind insa niciun comision intermediarului Edmiston, deoarece, asa cum declara purtatorul sau de cuvant, nu acesta a reusit sa-l vanda. Berezovski i-a intentat proces lui Edmiston pentru a scapa de plata comisionului respectiv.
     

  • Asaltul reducerilor

     

    Daca retailerii din Statele Unite mizeaza pe reduceri masive de pret, chiar si la colectiile noi, raspunsul grupurilor europene din industria luxului, care resping raspicat aceasta politica, a fost revigorarea liniilor secundare de produse. Intre discounturile ametitoare ale americanilor si incrancenarea europenilor de a mentine perioadele clasice de reduceri sta consumatorul, care la un singur pas gresit poate fi pierdut pentru totdeauna.
     
    Raluca Banciu, director general al Alliance International, firma care detine magazinul Paul & Shark de pe Calea Victoriei, povesteste ca i s-a intamplat adesea ca unii clienti, in special cei straini, sa pretinda reducere la achizitionarea unui produs din colectia de primavara-vara 2009 a brandului. “Noi practicam discounturi de fidelizare pentru cei care cumpara frecvent sau achizitioneaza produse de valoare mare, insa pentru 1-2 produse nu putem oferi discounturi la colectia noua”, spune managerul.
     
    Tipul de consumator despre care vorbeste managerul Paul & Shark a fost educat in ultima vreme pe o piata pe care discounturile repetate, in afara perioadelor clasice de reduceri, au fost promovate ca o politica de iesire din criza. Totusi, efectul poate fi de bumerang, pentru ca politica de reduceri a schimbat si comportamentul consumatorului, care odata obisnuit cu reduceri permanente va accepta greu pretul intreg – daca il va mai accepta vreodata.
     
    Scott Malkin, presedintele Value Retail, care a construit o afacere de un miliard de euro din vanzarea in regim de outlet a brandurilor de lux, spune ca reducerile din Statele Unite sunt un exemplu de panica si disperare si ca pot indeparta consumatorul.
     
    “Dupa o recesiune normala, consumatorul tinde sa se intoarca la practicile din trecut, dar in cazul unei asemenea crize, oamenii le resping pur si simplu. Cu cat dureaza mai mult, cu atat vor fi mai obisnuiti cu acest stil de shopping si cu fuga dupa reduceri de pret.”
     
    Iar specialistii in retail au ajuns sa se intrebe daca nu cumva modul de a merge la cumparaturi a fost schimbat pentru totdeauna de politica adoptata din cauza crizei financiare – strategia de stimulare a vanzarilor a mizat pe etichete cu preturi reduse chiar si la colectiile noi, ceea ce inseamna o abordare nemaivazuta pana acum. Vantul reducerilor a batut, asemenea crizei, dinspre Statele Unite, iar cei prezenti la show-urile de la Saptamana Modei din New York au privit stupefiati spre vitrinele magazinelor care afisau reduceri de pret de 80-90%. Fara a o recunoaste public, atat retailerii europeni, cat si sefii marilor case de moda sunt furiosi pentru ca magazinele americane au acordat reduceri inca din luna noiembrie, ceea ce a creat o conjunctura nefavorabila pentru concurentii europeni, care au trebuit sa faca fata astfel nu numai atractivitatii dolarului slab fata de euro, dar si razboiului preturilor mici.
     
    Un director al unui brand italian important, citat de presa internationala, care a insistat sa-si pastreze anonimatul, sustine ca depune mari eforturi pentru a-si mentine cota de piata. “Cred ca magazinele din Statele Unite exagereaza. Si-au anulat comenzile din cauza inventarului prea incarcat. In acelasi timp practica reduceri foarte mari si cred ca la sfarsitul anului vor constata ca au prea putina marfa.”
     
    Cateva saptamani mai tarziu, la 6.500 de kilometri distanta de New York, la Milano, cei care au calatorit pentru Saptamana Modei din Italia au descoperit o strategie cu totul diferita. Raspunsul europenilor la asaltul reducerilor practicate de americani a fost revigorarea liniilor entry-level.
     
    Liniile secundare profitabile, inaugurate de Armani (Emporio Armani) cu doua decenii in urma, sunt strategii de vanzari populare in Italia. Versace a anuntat recent relansarea liniei Versus, printr-o colectie de accesorii care poarta semnatura designerului britanic Christopher Kane. “Nu ne-am propus sa pozitionam Versus ca o linie secundara, ci ca un brand de lux pentru tineri, mai exact adresat clientului sic urban”, declara la lansare Giancarlo Di Risio, directorul executiv al Versace. El sustine ca Versace si Versus sunt complet diferite: “Versace reprezinta luxul high-end si va ramane la acest nivel, iar Versus va include o colectie aspirationala care se adreseaza unui public divers”.

    Aflati in continuare cum aplica politica de reduceri proprietarii magazinelor din Europa

     

  • Criza in culori vesele

     

    Cand casa de bijuterii Chopard lansa conceptul Happy Diamonds in 1976, lumea trecea printr-o criza economica de proportii. Pretul petrolului crescuse de patru ori, inflatia atingea cote record, iar somajul era in plin avant. Diamantele care se miscau liber intr-o “cusca” din materiale pretioase erau atunci un mic semn de optimism pentru o societate in criza. Intre timp, colectia respectiva a devenit bestseller, Chopard a dezvoltat trei linii Happy – Sport, Spirit si Diamonds, iar economia mondiala a iesit in cele din urma din criza.
    Si in conditiile crizei actuale, pentru cei care s-au saturat de stirile cu disponibilizari, reduceri de costuri, scenarii rele de evolutie economica sau s-au plictisit sa gaseasca satisfactie in exemplele (foarte putine) de directori executivi ai bancilor americane care au fost penalizati pentru modul cum au condus afacerile, exista companii in cautare de metode de a ignora sau a sfida climatul general de pesimism.
     
    Casa de bijuterii Boucheron a lansat o colectie cat se poate de vesela, denumita Gaieté Parisienne (Bucurie pariziana), inspirata de cele mai faimoase personaje care au influentat l’art de vivre in Paris. Mai exact, s-au folosit de acea perioada din Belle Epoque cand curtezanele erau reprezentate de infama Satine de la Moulin Rouge sau de celebra dansatoare de can-can Louise Weber. O alta sursa de inspiratie a fost Jeanne Souchard, care a fondat Laduree, una dintre primele ceainarii din Paris, faimoasa pentru “macarons” (pricomigdale cu glazura colorata). Special pentru Souchard, Boucheron a imaginat linia Gourmandise, ce include bijuterii cu pietre colorate (safire, rubine sau coral). Spiritul Louisei Weber, dansatoare de la Moulin Rouge, faimoasa pentru ca avea obiceiul sa bea paharele de sampanie ale oaspetilor in timpul show-urilor, a fost evocat prin coliere cu smaralde si diamante dupa chipul si asemanarea bulelor de sampanie.
     
    Intregul spectacol de lansare a colectiei a fost conceput pentru a transmite un mesaj optimist, intr-un moment cand apetitul pentru bijuterii de lux are o nevoie clara de un imbold. “Am abordat divertismentul din plin. Nu stiu daca ar fi bine sa vorbim despre o criza. Este o oportunitate sa ne redescoperim, sa inovam si sa inventam regulile unui nou joc. Nu trebuie sa fim cenusii si tristi”, sustine Jean-Christophe Bédos, directorul executiv al casei Boucheron.
     
    Mesaje optimiste transmit si unele dintre colectiile de la saptamanile modei. Daca ar fi sa invocam teoriile care sustin ca evolutia economica generala influenteaza lungimea fustei si culorile aflate in voga intr-o anumita perioada, lucrurile ar trebui sa arate bine, atata vreme cat istoricii de moda sustin ca, pe masura ce fusta este mai scurta, cu atat lucrurile sunt percepute ca mergand spre bine. Avand in vedere ca lungimea fustei s-a mai scurtat acum, iar in voga sunt creatiile midi, concluziile s-ar putea desprinde de la sine.
     
    Casa Dior a imaginat un spectacol opulent in colectia haute couture pentru primavara-vara 2009. Rochiile realizate din zeci de metri de materiale pretioase au parut desprinse din legendarul spectacol al casei din 1947. Mesajul Dior este clar – s-au dus zilele sicului auster si la moda sunt hainele care imbie la visare. 
    Au existat voci care au spus ca prezentarea Dior a fost inspirata parca de celebra fraza a Mariei Antoaneta, care atunci cand a fost anuntata ca poporul nu mai are paine, ar fi replicat: “Sa manance cozonac”.
     
    Cateva dintre creatiile Dior par sa fi coborat intr-adevar de pe rafturile unei cofetarii. Prezentarea a debutat cu un costum galben – fusta ampla, cu bucle imense din material, bluza cu guler de matase si dantela. Galliano a servit intregul spectacol pe podiumul ce aducea cu o tava alb-albastra impodobila cu lalele. De la rochia galbena de deschidere, scurta si accesorizata cu elemente care seamana cu un cornet de inghetata, pana la rochia de cocteil visinie din satin si la panglicile negre care accesorizau rochiile albe, totul a avut un aer romantic si relaxat. Galiano este un visator si a prezentat o varianta eleganta de poveste pentru aceste vremuri economice tulburi.
     
    Asa ceva ar putea parea o nebunie in vreme de criza. “E un lucru la care oamenii pot visa”, a replicat Bernard Arnault, presedintele si directorul executiv al LVMH, prezicand totusi despre criza ca nu se va termina decat la finalul anului 2010.
     
    Chiar si starurile hollywoodiene, despre care se spunea ca vor reduce bugetul anul acesta si se vor orienta spre creatii mai ieftine, au declarat ca vor face achizitii. Mischa Barton spunea ca i-a placut totul, iar Marion Cotillard, mai cumpatata, si-a ales o rochie alba.

    Aflati in continuare de ce mizeaza Coca-Cola pe colaborari cu creatorii de moda

     

  • Luxul se muta la mall

    “Incercam sa aproximam directia corecta in care trebuie sa mergem, pentru a pastra clientii castigati si a atrage altii noi”, spune Daniel Rosner, justificand decizia companiei de a nu mai lua in calcul doar deschideri de magazine de sine statatoare ale brandurilor si neaparat in amplasamente stradale.

    Totusi, “nu vom intra decat in anumite mall-uri, in anumite conditii si cu anumite linii ale brandurilor pe care le reprezentam”, tine sa precizeze managerul Alsa Boutiques, companie care detine sase francize de lux in portofoliu – Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla, Mariella Burani si Marela, pe care le vinde in sapte magazine.

    Sase dintre acestea sunt pe Calea Victoriei, unde s-au pozitionat majoritatea marcilor premium care au intrat pe piata. Chiar daca recunoaste ca, in cazul marcilor premium si de lux, prestigiul dat de prezenta pe o artera comerciala traditionala este prioritar, in contextul economic actual Daniel Rosner admite ca un centru comercial poate asigura un grad mai mare de vizibilitate si un trafic constant de clienti, avantaj de care nu se bucura intotdeauna amplasamentele de tip “high street”.

    Pe de alta parte, oferta de spatii de vanzare stradale lipseste oricum in provincie, adica acolo unde Alsa Boutiques are in plan sa se extinda anul acesta. Primul oras nou pe lista este Cluj, unde compania va deschide in a doua jumatate a acestui an un magazin Marela (150 mp) din portofoliul grupului italian Max Mara.

    Investitia in acest monobrand din Iulius Mall Cluj depaseste 350.000 de euro. Cu Iulian Dascalu, cel mai mare proprietar de mall-uri din tara, Daniel Rosner spune ca a inceput o discutie mai ampla, in conditiile in care proprietarul Iulius Group dezvolta un proiect de peste 250 de milioane de euro in zona centrala a Iasiului, “unde suntem interesati sa intram in 2010, cand va fi finalizat”.

    Urmatorul oras pe lista de extindere este Constanta, unde compania se pregateste sa deschida la Tomis Mall primul magazin de marochinarie si accesorii din piele sub brandul Cocinelle (60 mp) din portofoliul grupului italian Mariella Burani Fashion Group, care detine in total peste 200 de magazine si are vanzari anuale de circa 700 de milioane de euro.

    Cocinelle este a doua marca pe care Alsa Boutiques o inchiriaza de la partenerul italian, dupa ce anul acesta a adus in tara principalul brand al grupului si a deschis magazinul Mariella Burani (150 mp), pe Calea Victoriei din Capitala, in urma unei investitii de 500.000 de euro (care nu a inclus si stocul de marfa).

    Cu patru magazine (Cocinelle, Max Mara, Marela si un multibrand), Alsa Boutiques va ocupa o aripa intreaga a Tomis Mall, conform lui Rosner, valoarea totala a investitiilor depasind 1,5 milioane de euro. Si totusi, ce cauta aceste marci exclusiviste intr-un centru comercial din provincie care se adreseaza nu unei clientele de nisa, ci publicului larg? “In orasele din tara nu exista nici macar un inceput de artera comerciala.

    Pentru ca intram cu mai multe branduri, vom stabili tonul pentru nivelul general al mall-ului, in sensul ca se schimba atat pozitionarea in sine a centrului comercial, cat si aspectul. De ce sa nu fim noi prima companie din segmentul mediu-superior si de lux care intra in provincie?”, se intreaba Rosner.

    De altfel, lipsa spatiilor comerciale este unul dintre factorii care au tinut departe marcile de high fashion de piata romaneasca. In ultimul an insa, in Bucuresti oferta s-a mai imbogatit: primul magazin din afara Italiei al grupului Mengotti, specializat in vanzarea de haine, incaltaminte si accesorii de lux, a fost deschis anul acesta pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 1,2 milioane de euro.

    Bally are un magazin pe bulevardul Magheru, iar Canali a deschis pe Calea Dorobantilor. In schimb, Louis Vuitton a preferat sa-si faca intrarea nu stradal, ci in galeria comerciala a hotelului JW Marriott, unde au deschis magazine si producatorul de sisteme de sunet de lux Bang & Olufsen sau brandul de orologerie Rolex.

    Tot acolo a fost deschis, la sfarsitul anului trecut, si multibrandul Grande Complications, care vinde ceasuri de lux Franck Muller, Rodolphe, Pierre Kunz sau Barthelay. De asemenea, conglomeratul de branduri de lux Valentino Fashion Group a deschis primul boutique M Missoni din Europa de Est, prin franciza, in Baneasa Shopping City.

    “Piata de lux din Romania e inca departe de momentul maturizarii. La ora actuala nu cred ca sunt pe piata mai mult de 20 de branduri de lux. Dar probabil ca acum nu este cel mai bun moment pentru intrari noi”, este de parere Daniel Rosner.

    Desi va administra mai multe magazine in acest an, managerul Alsa Boutiques anticipeaza cresteri ale vanzarilor de doar 10-15% in 2009. “Contextul pietei e foarte fragil si probabil ca si vanzarile vor fi mult mai ponderate fata de anul trecut. Inca nu simtim criza, dar cu siguranta vor fi clienti care vor cumpara mai putin”, admite Rosner. Compania estimeaza pentru 2008 vanzari de patru milioane de euro, cu 60% mai mari comparativ cu 2007.

    Gergana Chernookova, director general al Versace Jeans Couture Romania, evita sa dea cifre legate de dezvoltarea in continuare a companiei, spunand doar ca anticipeaza o stagnare a vanzarilor.

    “Un numar mare dintre clientii nostri avea afaceri in imobiliare. Acest domeniu a fost printre cele mai afectate de criza financiara si se simte asta in vanzari, din moment ce ei au devenit mult mai atenti la cum isi cheltuie banii”, comenteaza Chernookova. In cazul Versace JC, efectele situatiei actuale se traduc deocamdata in vanzari cu aproximativ 15% mai mici decat in aceeasi perioada a anului trecut.

    “Dar inca nu ne speriem. Este decisiv ce se va intampla in urmatoarea jumatate de an”, crede directorul Versace JC, care estimeaza ca magazinul deschis pe Calea Victoriei va incheia anul cu vanzari de aproape 600.000 de euro, adica 30% din afacerile totale ale Caritex, firma care opereaza franciza Versace si alte cinci magazine cu brandul german Camel Activ.

    “Pana in noiembrie, criza nu s-a simtit sub nicio forma. Din noiembrie au inceput sa scada vanzarile cu 10% la Camel Activ si 15% la Versace JC. Ne-am invatat prost; toti ne asteptam sa mergem mereu in crestere, iar in momentul in care am constatat ca suntem pe aceeasi linie parca ni se pare ciudat. Cred ca asteptarile noastre sunt prea mari”, considera directorul general al Versace JC.

    Cea mai recenta investitie a companiei, de circa 70.000 de euro, este intr-un spatiu de 170 de metri patrati inchiriati in Fashion House Outlet, unde compania a deschis un magazin Camel Activ. Planul pentru anul acesta insa exclude noi investitii. In conditiile in care e de asteptat o criza economica de durata, si Alsa Boutiques a oprit negocierile cu alte doua branduri pe care urma sa le aduca pe piata.

    “Desi suntem in discutii foarte avansate, am decis sa mai asteptam putin sa vedem ce se intampla. Neavand acces la surse de finantare la niste costuri care sa renteze, am amanat deschiderile de magazine”, spune managerul. Dincolo de efectele crizei globale, comerciantii mizeaza in continuare pe posibilitatea celor cu venituri mari de a avea acces si in continuare la produsele de lux: “Clientii care au o anumita situatie financiara sunt clienti siguri, chiar daca anumite lucruri se vor schimba”.

  • Distrati-va, maine va fi mai rau

    In luna octombrie, cand la magazinele de lux Selfridges din Marea Britanie s-a lansat ciocolata “Credit Crunch” (cu un joc de cuvinte intre “blocaj financiar” si “a rontai ceva crocant”), consumatorii au primit bine creatia realizata integral din ciocolata franceza Valrhona, purtand semnatura autorului de carti culinare Laura Santini.
     
    Ciocolata n-a facut decat sa dea tonul produselor sau al serviciilor inspirate, mai in gluma, mai in serios de criza financiara. Un exemplu vine de la producatorul american de electrocasnice Whirlpool, care in octombrie anunta ca va disponibiliza 5.000 de angajati din toata lumea din cauza crizei. Plecand de la ideea ca in vremuri de recesiune consumatorii urmaresc cu orice pret reducerea costurilor, compania a introdus doua tehnologii noi, Super Eco si Clean, care reduc costurile. Super Eco face o jumatate de rotatie in timpul spalarii: cand rufele ajung in partea de sus a tamburului, sunt lasate sa cada inapoi in apa, dupa modelul folosit pe vremea cand hainele se spalau la rau. In consecinta, temperatura nu creste inutil, iar timpul de spalare se scurteaza. Clean incalzeste gradat apa, astfel incat substantele din detergenti sa actioneze pe rand. “Cele doua tehnologii se regasesc acum la 75% dintre masinile cu incarcare frontala si la 50% din masinile cu incarcare verticala. Ambele sunt tehnologii menite sa-i ajute pe consumatori sa scada cheltuielile”, spune Mioara Bolozan, marketing director al Whirlpool Romania.
     
    Criza a lasat urme si in bilantul contabil al comerciantilor de haine. La inceputul lui ianuarie, Marks & Spencer a anuntat ca planuieste sa inchida 27 de magazine si ca va reduce 1.230 de locuri de munca pentru a face fata scaderii cererii de pe piata. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce retailerul britanic Woolworth cu o suta de ani de traditie pe piata, a anuntat ca isi va inchide magazinele.
     
    In acest context, exista retaileri de moda ce s-au inspirat, pentru noile lansari de produse, din realitatea crizei pe care o traiesc clientii lor. Spre exemplu, Asda a lansat costumul de dama de 20 de lire sau 22 de euro (cel mai ieftin din istoria magazinelor), special pentru cele care si-au pierdut slujbele ori nu mai au cu ce sa-si achite creditele. Cumparatoarele au de ales intre varianta cu pantalon sau cu fusta, iar Asda a declarat ca este doar primul model dintr-o serie de haine esentiale pentru garderoba feminina ce vor fi vandute la preturi accesibile. “Am investit 30 de milioane de lire (33,5 milioane de euro) in proiectul de haine de calitate la preturi mici. Femeile vor fi nevoite anul acesta sa ia niste decizii radicale in ceea ce priveste achizitiile”, declara la lansare Anthony Thompson, directorul general al George, brandul sub care vor fi realizate costumele. In paralel a fost lansat si costumul “Perfect Fit” pentru barbati, la pretul de 19 lire (21 de euro).
     
    Specialistii in dezvoltare personala, care in vremuri normale imbiau la vacante de gradinarit sau la cursuri de gastronomie, s-au adaptat la randul lor vremurilor si au imaginat pachete de criza. The School of Life din Londra, care s-a pozitionat ca un boutique de creatie ce ofera idei de “good life”, a lansat un set special care include carti pentru a-si ajuta clientii sa supravietuiasca recesiunii. Unele dintre aceste carti contesta sistemul de valori capitalist, iar altele invata cititorul sa faca fata din punct de vedere psihologic schimbarilor in situatia lor financiara. Setul costa 40 de lire (44 de euro) si include printre altele “How to be Free” scrisa de Tom Hodgkinson sau “Food for Free” de Richard Maybe. Si operatorii de restaurante au fost inspirati de criza atunci cand au conceput meniuri ieftine. Pubul Four Crosses din tinutul britanic Staffordshire a afisat oferta “Meniul de o lira”.
     
    “La inceput, meniul era disponibil numai o zi pe saptamana, dar locul a devenit atat de aglomerat, incat am decis sa fie doua zile, apoi cinci, iar acum este disponibil sapte zile pe saptamana. Inainte sa luam aceasta decizie plateam cu greu facturile si ne gandeam chiar sa inchidem, insa am refuzat sa fim invinsi”, comenteaza proprietarul Tony Rabbitts, care spune ca acum afacerea merge mai bine decat in vremuri normale. Rabbitts sustine ca a ajuns de la 30 de pranzuri pe zi la 300 in perioadele de varf. Localul a ajuns destinatia microbuzelor cu pensionari care vin din localitatile apropiate. Proprietarul spune ca o masa de o lira are costuri de productie de 30 de penny. Criza i-a facut chiar si pe proprietarii de restaurante de lux sa se adapteze. Restaurantul Embassy London a anuntat o reducere de pret de 25% la mesele de seara in luna ianuarie. Meniurile, pregatite de bucatarul Garry Hollihead, detinator de trei stele Michelin, includ tagliatelle cu crab, chili si coriandru, iar reducerea se aplica atat in cazul mancarurilor, cat si al bauturilor. In sfarsit, creatorii de cadouri haioase au imaginat produse care fac haz de necaz. Pentru cei care considera ca un depozit bancar nu mai este suficient de sigur si ca mai bine ar fi sa-si puna banii la saltea, exista varianta cutiilor de fasole de la Heinz sau a conservelor de supa. La exterior seamana perfect cu originalul, insa de fapt sunt un fel de capcana pentru hoti. Baza se desurubeaza, astfel incat se pot aseza inauntru bancnote, acoperite apoi cu o conserva.
     
    O alta creatie inspirata de criza este un ATM pentru acasa: recunoaste monedele si poate primi si bancnote, poate face totalul economiilor si i se poate stabili o tinta de economisire pe care o afiseaza pe un ecran LCD. In plus, vine alaturi de un card de economii – un fel de banca la domiciliu. Aceiasi creatori de cadouri haioase au lansat tricouri inscriptionate cu mesaje de sezon, gen “I can’t afford to love NY” sau, cu o varianta mai optimista, “I survived the credit crunch”.

  • DTZ: Proprietarii locuintelor de lux nu mai vand ci prefera sa inchirieze

    Piata rezidentiala premium si de lux va inregistra in urmatorul an cea mai mare oferta de proprietati date spre inchiriere, potrivit companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox. Oferta constanta din ultimii ani era constituita din proprietatile inchiriate de catre cei care detin deja cel putin o alta locuinta si care privesc a doua proprietate ca pe o investitie, o sursa suplimentara de venit. Acestora li s-au adaugat in ultimele opt luni, gradual, oferte de la diversi proprietari care nu activasera inainte pe segmentul inchirierilor.

     

    In primul rand este vorba despre cei care in urma cu aproximativ un an au achizitionat la un pret avantajos proprietati in zone de top, de obicei vile, pe care le-au renovat in vederea unei investitii pe termen scurt si care asteptau momentul oportun de a le vinde pentru a obtine profit. Acestia insa au fost luati prin surprindere de noile conditii de piata si au realizat ca randamentul investitiei nu mai este unul realist in prezent indreptandu-se acum astfel spre inchirierea lor", spune Oana Lungu, consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

     

    Proprietarii sunt reprezentati, pe de o parte, de micii investitori care au achizitionat portofolii de apartamente intr-unul sau mai multe ansambluri rezidentiale in vederea revanzarii acestora pe termen scurt si mediu. O alta categorie de proprietari care ofera locuinte noi spre inchiriere este reprezentata chiar de catre dezvoltatori, care in contextul vanzarilor tot mai mici, iau in calcul si inchirierea locuintelor si vanzarea acestora in momentul obtinerii unei finantari bancare de catre chirias.

     

    "Oferta va continua sa creasca si in urmatorul an, odata cu finalizarea altor proiecte rezidentiale, echilibrand balanta cerere-oferta. Noile aparatamente care intra si vor intra in circuitul inchirierii isi vor pune amprenta si asupra pretului, iar proprietarii vor fi nevoiti sa scada pretul in prima faza cu acele procente acumulate in aceste ultime luni", a mai spus reprezentantul companiei.
     

  • Fotoreportaj: Cum se produce un Bentley

    Marcile de masini Dacia si Bentley nu au nimic comun la o prima
    vedere. Prima exista de doar 40 de ani, este destinata celor mai
    saraci dintre cei care isi permit o masina, in timp ce cea de-a
    doua are in gama doar masini al caror pret in euro se scrie cu cel
    putin sase cifre. Bentley este in proprietatea grupului Volkswagen,
    iar Dacia e detinuta de francezii de la Renault.

    Si totusi, atat Dacia, cat si Bentley traverseaza acum cea mai
    buna perioada din istoria lor. Se afla printre cei mai profitabili
    producatori de masini din lume, cu marje ale profitului operational
    de 8% si, respectiv, 11% anul trecut. Fabricile pe care cei doi
    producatori le au la Mioveni si respectiv Crewe sunt una dintre
    principalele surse de venituri pentru locuitorii din micile orase
    din Romania si Anglia. In plus, ambele fabrici au decis sa nu
    apeleze la roboti industriali, ci se bazeaza aproape exclusiv pe
    abilitatile angajatilor.
    Doar ca aici asemanarile se despart, motivatiile fiind complet
    diferite. In timp ce la Dacia folosirea fortei de munca manuale
    este determinata strict de argumente economice (cateva zeci de
    salariati sunt mai ieftini decat un robot), pentru britanici este o
    chestiune de imagine.
    “Este foarte important pentru noi sa fim perceputi ca un brand
    britanic si nu doar ca origine”, spune Tim Hodgson, care
    coordoneaza vanzarile de limuzine de lux Bentley Arnage sau, asa
    cum spune el, clientii premium (daca poate fi vorba de clienti
    premium cand pretul de baza al celui mai ieftin Bentley este de
    150.000 de euro).
    Hodgson lucreaza de peste 35 de ani in cadrul producatorului
    britanic de masini. Si exemplul lui este departe de a fi singular.
    Oliver Whitlock, ghidul care ne-a facut turul fabricii (si care
    face acest lucru in mod frecvent pentru clienti potentiali),
    lucreaza la randul sau la Bentley din anul 1972. Si probabil ca la
    fel de multi ani de experienta in spate au si Ben Parker, Russ
    Hodges, Rob Jones sau Chris Wood, cativa dintre cei aproape 4.000
    de oameni care produc acum 40-45 de masini Bentley pe zi in cadrul
    fabricii de la Crewe.
    Angajatii realizeaza manual toate operatiunile necesare pentru
    producerea masinii, de la asamblarea motoarelor si pana la
    transformarea furnirului de stejar in elegante tablouri de bord.
    Altfel spus, in timp ce alti producatori de masini renunta la
    anumite operatiuni sau chiar la fabrici intregi din tarile
    dezvoltate pentru a le muta in estul Europei, Bentley a decis sa
    pastreze in cadrul fabricii din Crewe chiar si operatiunile legate
    de realizarea tapiteriei.
    “Am avut o mare problema in gasirea de angajati calificati
    pentru operatiunile textile, deoarece trebuie sa fim foarte atenti
    la detalii, dar am descoperit o firma de pe Savile Row (strada din
    Londra renumita pentru magazinele de croitorie – n. red.) care
    tocmai intrase in faliment si am preluat aproape intreg personalul,
    care s-a mutat cu tot cu familiile in aceasta zona”, isi aduce
    aminte Whitlock.
    Nu este de mirare astfel ca in cazul unora dintre familiile
    britanice – cum este chiar cazul lui Tim Hodgson – s-a ajuns in
    situatia ca mai multe generatii sa lucreze in paralel in cadrul
    fabricii, acesta fiind vazut ca un bun element de marketing pentru
    marca britanica achizitionata in urma cu zece ani de grupul german
    Volkswagen. “Am fost un pic speriati cand am fost cumparati de
    Volkswagen, insa lucrurile au mers foarte bine”, recunoaste Oliver
    Whitlock. Intr-adevar, Bentley a depasit anul trecut pentru prima
    data pragul de 10.000 de masini produse, o valoare de neimaginat in
    urma cu cinci sau zece ani.
    “Cresterea vine in special de la economii emergente precum
    China, Rusia sau de la tarile din estul Europei, precum Romania”,
    spune Hodgson. El aminteste apoi de unul dintre clientii romani –
    desi refuza sa il numeasca – venit tocmai in Marea Britanie pentru
    a-si personaliza masina. “Mi s-a parut ca era foarte bine informat,
    stia ce vrea de la masina, dar nu a cerut nimic exotic (asa cum se
    intampla in unele cazuri cu marii bogatasi din lumea araba – n.
    red.).”
    Iar numarul tot mai mare al romanilor care au ajuns sa
    descopere marca britanica a determinat producatorul sa demareze
    oficial de luna trecuta operatiuni de import. “Sunt deja 135 de
    Bentley inmatri­culate in Romania in ultimii ani, iar alte 15
    probabil circula in Romania, dar cu numere straine”, sustine Adrian
    Pascu, brand manager Bentley si Lamborghini in cadrul Porsche
    Romania, importatorul grupului Volkswagen.

    Cu alte cuvinte, o baza initiala importanta pentru activitatea
    de service a Porsche Romania – cea mai profitabila dintre
    activitatile derulate in general de un dealer de masini. Iar
    service-ul din zona Pipera din nordul Capitalei a fost deja vizitat
    de multi dintre posesorii de Bentley din Romania (cu ocazia
    reviziilor programate la un anumit numar de kilometri sau pentru
    diverse alte operatiuni), aproape toti fiind deja identificati si
    contactati de importator.
    “Pana acum nu aveam statut oficial de importator, dar chiar si
    asa am avut intre 20 si 30 de clienti pe care i-am indrumat catre
    Viena (sediul Porsche Holding, proprietarul Porsche Romania, unde
    se afla si un centru dedicat marcii Bentley – n. red.)”, adauga
    Pascu.

  • Fotoreportaj: Cum se produce un Bentley

    Marcile de masini Dacia si Bentley nu au nimic comun la o prima
    vedere. Prima exista de doar 40 de ani, este destinata celor mai
    saraci dintre cei care isi permit o masina, in timp ce cea de-a
    doua are in gama doar masini al caror pret in euro se scrie cu cel
    putin sase cifre. Bentley este in proprietatea grupului Volkswagen,
    iar Dacia e detinuta de francezii de la Renault.

    Si totusi, atat Dacia, cat si Bentley traverseaza acum cea mai
    buna perioada din istoria lor. Se afla printre cei mai profitabili
    producatori de masini din lume, cu marje ale profitului operational
    de 8% si, respectiv, 11% anul trecut. Fabricile pe care cei doi
    producatori le au la Mioveni si respectiv Crewe sunt una dintre
    principalele surse de venituri pentru locuitorii din micile orase
    din Romania si Anglia. In plus, ambele fabrici au decis sa nu
    apeleze la roboti industriali, ci se bazeaza aproape exclusiv pe
    abilitatile angajatilor.
    Doar ca aici asemanarile se despart, motivatiile fiind complet
    diferite. In timp ce la Dacia folosirea fortei de munca manuale
    este determinata strict de argumente economice (cateva zeci de
    salariati sunt mai ieftini decat un robot), pentru britanici este o
    chestiune de imagine.
    “Este foarte important pentru noi sa fim perceputi ca un brand
    britanic si nu doar ca origine”, spune Tim Hodgson, care
    coordoneaza vanzarile de limuzine de lux Bentley Arnage sau, asa
    cum spune el, clientii premium (daca poate fi vorba de clienti
    premium cand pretul de baza al celui mai ieftin Bentley este de
    150.000 de euro).
    Hodgson lucreaza de peste 35 de ani in cadrul producatorului
    britanic de masini. Si exemplul lui este departe de a fi singular.
    Oliver Whitlock, ghidul care ne-a facut turul fabricii (si care
    face acest lucru in mod frecvent pentru clienti potentiali),
    lucreaza la randul sau la Bentley din anul 1972. Si probabil ca la
    fel de multi ani de experienta in spate au si Ben Parker, Russ
    Hodges, Rob Jones sau Chris Wood, cativa dintre cei aproape 4.000
    de oameni care produc acum 40-45 de masini Bentley pe zi in cadrul
    fabricii de la Crewe.
    Angajatii realizeaza manual toate operatiunile necesare pentru
    producerea masinii, de la asamblarea motoarelor si pana la
    transformarea furnirului de stejar in elegante tablouri de bord.
    Altfel spus, in timp ce alti producatori de masini renunta la
    anumite operatiuni sau chiar la fabrici intregi din tarile
    dezvoltate pentru a le muta in estul Europei, Bentley a decis sa
    pastreze in cadrul fabricii din Crewe chiar si operatiunile legate
    de realizarea tapiteriei.
    “Am avut o mare problema in gasirea de angajati calificati
    pentru operatiunile textile, deoarece trebuie sa fim foarte atenti
    la detalii, dar am descoperit o firma de pe Savile Row (strada din
    Londra renumita pentru magazinele de croitorie – n. red.) care
    tocmai intrase in faliment si am preluat aproape intreg personalul,
    care s-a mutat cu tot cu familiile in aceasta zona”, isi aduce
    aminte Whitlock.
    Nu este de mirare astfel ca in cazul unora dintre familiile
    britanice – cum este chiar cazul lui Tim Hodgson – s-a ajuns in
    situatia ca mai multe generatii sa lucreze in paralel in cadrul
    fabricii, acesta fiind vazut ca un bun element de marketing pentru
    marca britanica achizitionata in urma cu zece ani de grupul german
    Volkswagen. “Am fost un pic speriati cand am fost cumparati de
    Volkswagen, insa lucrurile au mers foarte bine”, recunoaste Oliver
    Whitlock. Intr-adevar, Bentley a depasit anul trecut pentru prima
    data pragul de 10.000 de masini produse, o valoare de neimaginat in
    urma cu cinci sau zece ani.
    “Cresterea vine in special de la economii emergente precum
    China, Rusia sau de la tarile din estul Europei, precum Romania”,
    spune Hodgson. El aminteste apoi de unul dintre clientii romani –
    desi refuza sa il numeasca – venit tocmai in Marea Britanie pentru
    a-si personaliza masina. “Mi s-a parut ca era foarte bine informat,
    stia ce vrea de la masina, dar nu a cerut nimic exotic (asa cum se
    intampla in unele cazuri cu marii bogatasi din lumea araba – n.
    red.).”
    Iar numarul tot mai mare al romanilor care au ajuns sa
    descopere marca britanica a determinat producatorul sa demareze
    oficial de luna trecuta operatiuni de import. “Sunt deja 135 de
    Bentley inmatri­culate in Romania in ultimii ani, iar alte 15
    probabil circula in Romania, dar cu numere straine”, sustine Adrian
    Pascu, brand manager Bentley si Lamborghini in cadrul Porsche
    Romania, importatorul grupului Volkswagen.

    Cu alte cuvinte, o baza initiala importanta pentru activitatea
    de service a Porsche Romania – cea mai profitabila dintre
    activitatile derulate in general de un dealer de masini. Iar
    service-ul din zona Pipera din nordul Capitalei a fost deja vizitat
    de multi dintre posesorii de Bentley din Romania (cu ocazia
    reviziilor programate la un anumit numar de kilometri sau pentru
    diverse alte operatiuni), aproape toti fiind deja identificati si
    contactati de importator.
    “Pana acum nu aveam statut oficial de importator, dar chiar si
    asa am avut intre 20 si 30 de clienti pe care i-am indrumat catre
    Viena (sediul Porsche Holding, proprietarul Porsche Romania, unde
    se afla si un centru dedicat marcii Bentley – n. red.)”, adauga
    Pascu.

  • O vara fara sfarsit




    Piata luxului pare sa fie intr-o vacanta continua, daca tinem cont de abundenta de anul acesta de colectii pentru croaziere si locuri de vacanta. Ceea ce a inceput cu niste produse de nisa, adresate milionarilor care isi petreceau vacantele pe insulele exotice in ianuarie si februarie, s-a transformat intr-o piata de milioane de euro, care arata ca sezoanele s-au cam topit odata cu incalzirea globala.








     

    Daca in urma cu cativa ani piata modei era simplu de inteles – se lansau colectii de primavara-vara si toamna-iarna usor de deosebit -, in ultima perioada lucrurile s-au complicat. Inspirati de ursii polari, cei mai dragalasi purtatori de cuvant ai schimbarilor de clima, sau (mai degraba) manati de principii lucrative, creatorii de moda nu mai tin seama de sezon. Pe zi ce trece isi croiesc propriile sezoane, care primesc denumiri inspirate din lumea calatoriilor. Asa s-au nascut colectiile “cruise” sau “resort”, pre-colectiile, “high summer” sau “trans-seasonal”, o marca inregistrata a revistei Vogue. Colectiile “de vacanta” sunt lansate cu acelasi fast precum cele de baza, iar companiile de lux aleg destinatii emblematice pentru lumea jet-setter-ilor.

     

    De exemplu, casa Chanel a calatorit pana la Miami pentru a-si prezenta colectia “cruise”. Pe marginea piscinei hotelului Raleigh (unul dintre cele mai trendy locuri din oras) au defilat haine realizate din materiale fluide, in combinatii de alb, negru si bej. Spectacolul a fost completat de prezenta echipei olimpice de sarituri sincron a Statelor Unite. John Galliano, care a imaginat pentru casa Dior o colectie “resort” inspirata de fiestele mexicane, a preferat New York, destinatia turistica numarul unu din Statele Unite. Podiumul a fost invadat de culori puternice (verde, roz, violet) si haine care duc cu gandul la siluetele feminine ale starletelor de la Hollywood din anii ’60. In Europa, Gucci a ales ca scena pentru noua sa colectie resort cea mai inalta colina din Roma, pe care se afla Vila Aurelia. Frida Giannini, designerul casei, s-a inspirat din stilul boem facut celebru de Talitha Getty, Lee Radziwill si Jane Birkin, creand rochii gipsy brodate, jachete din piele sau pantaloni largi in nuante de alb, caramel, turcoaz sau portocaliu.

     

    Insa conceptul de produse “cruise” a coborat de pe podiumurile de moda si, mai nou, aproape toate marile companii de pe piata luxului au inceput sa creeze produse specifice. Asa ca anul acesta, albastrul oceanului si apusurile exotice au inspirat colectii speciale de pantofi si genti, bijuterii, sampanie sau valize. Pentru inceput, hainele au fost accesorizate cu pantofi si genti. Louis Vuitton a prezentat colectia “cruise” de accesorii pentru 2009 ca si cum ar fi prezentat exponatele unui muzeu. Gentile in culori puternice de roz ciclam sau portocaliu au fost asezate alaturi de pantofii aurii, rosii sau albi, printre fotografii artistice de moda. Pentru ca Marc Jacobs, director de creatie al Louis Vuitton din 1997, si-a dorit o colectie potrivita atat pentru escapadele exotice, cat si pentru oras, materialele sunt deopotriva utile si stralucitoare.

     

    Aerul exotic al vacantelor a cuprins si lumea bijuteriilor. Chaumet, care creeaza bijuterii de peste doua secole, a fost prima casa de bijuterii care a lansat o colectie “cruise”. Chaumet Croisière pare o invitatie in locuri exotice, care a luat forma unor bijuterii cu pietre pretioase si semipretioase colorate in nuantele cerului sau ale marii. Colectia consta in 20 de piese (cercei, inele, coliere), cu cinci feluri diferite de pietre si trei culori de aur. Fiecare piesa este batuta cu un cerc de diamante, iar fiecare piatra semipretioasa vrea sa reprezinte un simbol: cuartul roz duce cu gandul la un rasarit, citrinul trimite la soarele de amiaza, topazul are culoarea cerului senin, cuartul afumat duce cu gandul la bronzul exotic, iar piatra lunii, evident, contine sugestia unei cine in lumina lunii.

     

    Si creatorii de sampanie au folosit pretextul croazierelor de vara pentru a lansa editii speciale. Veuve Clicquot a realizat o editie limitata de sampanie, La Grande Dame by Riva Collection, in colaborare cu producatorul italian de iahturi Riva. De fapt, colectia inseamna trei cosuri speciale, din lemn de mahon sau piele, realizate la comanda in functie de dimensiunile fiecarui iaht si care costa pana la 80.000 de dolari. Cosurile au forma de semicerc ce duce cu gandul la hublourile vaselor Riva si sunt realizate din acelasi lemn care a fost folosit la producerea iahturilor. Prima varianta, denumita The Cruise Collection, consta in patru sticle de sampanie La Grande Dame 98, doua de La Grande Dame 88, sase pahare de sampanie, sase pahare de apa, farfurii, fete de masa si vesela. Colectia include si cosul Cruise Bag, unde lemnul de mahon este inlocuit cu piele, iar liniile sunt cromate si lacuite. Pachetul consta intr-o sticla de La Grande Dame 98 si doua pahare de sampanie si este disponibil in 300 de exemplare care se vand la pretul de 425 de dolari.

     

    Producatorii de valize, direct legati de lumea calatoriilor, au la randul lor propriile colectii “cruise” sau “resort”. Samsonite a lansat Black Label Resort, o colectie de valize unisex inspirata de cuferele din anii ’30, cand luxul in materie de calatorii era la mare pret. Designerii Samsonite spun ca au descoperit in arhivele companiei o valiza originala din anii ’30, punctul de pornire pentru aceasta colectie. Totul a fost actualizat prin detalii moderne si linii contemporane. Colectia include atat genti de mana pentru o escapada de cateva zile, cat si valize mari, potrivite pentru evadarile exotice prelungite. Modelele sunt disponibile in nuante de albastru, negru sau ciocolatiu.

     

    Si Globe Trotter, producatorul englez de geamantane si genti de voiaj, despre care se spune ca a furnizat gentile pentru trusoul reginei Elisabeta a II-a in luna de miere, are o linie speciala Cruise. Cele noua modele de genti de voiaj sunt realizate din piele albastra, cu curele bleumarin, nuanta specifica marinarilor. Designerii casei s-au inspirat din cursele de iahturi din insula Wight (unul dintre cele mai importante evenimente de iahting) atunci cand au creat colectia. Interiorul este tapitat cu bumbac alb accesorizat cu dungi marinaresti.