Regiunea Nord-Vest a urcat pe prima poziţie în ceea ce priveşte numărul locuinţelor finalizate, cu un total de 1.792 de unităţi, fiind urmată de Bucureşti, cu 1.498. Cea mai mare scădere a fost consemnată în regiunea Sud-Est, cu un minus de 499 uniăţi, la 725 locuinţe.
Pe medii de rezidenţă, în trimestrul I 2014, spre deosebire de trimestrul I 2013, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (51,0 %).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
3.06
INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pe primele 5 luni
3.06
Eurostat anunţă estimarea inflaţiei în zona euro în luna mai
4.06
INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în T1
4.06
Comisia Europeană publică rapoartele de convergenţă la euro pentru 8 state UE
4.06
INSSE anunţă indicii costului forţei de muncă în T1, investiţiile în economie şi construcţiile de locuinţe în T1
4-5.06
Reuniunea G7 (Bruxelles)
5.06
INSSE difuzează statistica veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în 2013
5.06
Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)
5.06
Eurostat anunţă statistica serviciilor în T1 şi a comerţului cu amănuntul la 4 luni în UE
5-6.06
Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)
7.06
Metalhead Meeting cu Sepultura, Moonspell, Arkona (Arenele Romane, Bucureşti)
până la 10.08
Europe. South East – Recorded Memories – expoziţie Goethe Institut (MNAC, Bucureşti)
Percheziţii sunt făcute de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor, la locuinţele a trei persoane, la sediul a două societăţi comerciale, la două puncte de lucru dintr-un complex comercial şi la un depozit, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.
Poliţiştii ridică înscrisuri de la două societăţi de curierat şi pun în executare cinci mandate de aducere.
Şapte persoane sunt suspectate, în acest caz, de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de bijuterii şi cosmetice contrafăcute. Acestea ar fi fost vândute prin intermediul unei pagini de internet, fără evidenţierea operaţiunilor în contabilitate, pentru a nu fi plătite taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, a precizat Poliţia Română.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Spania s-a confruntat din 2008 atât cu criza financiară internaţională, cât şi cu spargerea unei bule speculative imobiliare.
Banca centrală a început să publice din 2013 date referitoare la locuinţele confiscate, iniţial în baza unei investigaţii la bănci, iar ulterior le-a obligat să raporteze periodic date.
Băncile, care au primit în 2012 un ajutor european de peste 40 de miliarde de euro, au confiscat anul trecut 49.694 de locuinţe, din care marea majoritate, respectiv 38.961, au fost locuinţe principale, iar restul reşedinţe secundare sau pentru închiriat.
În 21.521 de cazuri, proprietarii au renunţat voluntar la proprietăţile deţinute, în cadrul unei proceduri de cedare către bancă a acestora pentru stingerea datoriilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După aproape cinci ani de la demararea programului Prima Casă, în iunie 2009, acesta a devenit cel mai important etalon de preţ în materie de tranzacţii cu locuinţe”, se arată într-un comunicat al imobiliare.ro.
Astfel, potrivit unei analize realizate de portal pe baza căutărilor efectuate la nivel naţional în luna aprilie, 66% dintre vizitatori caută un apartament cu un preţ maxim de 60.000 de euro. Mai exact, 16% dintre potenţialii cumpărători şi-ar dori o locuinţă care să coste cel mult 20.000 de euro, 24% ar avea un buget cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, în vreme ce 26% ar dispune pentru o achiziţie de 40.000-60.000 de euro.
Pentru o casă cu un preţ cuprins între 60.000 şi 80.000 de euro ar opta 18% dintre cumpărători, în vreme ce una de 80.000-100.000 de euro ar fi interesantă pentru 8% dintre aceştia. Nu în ultimul rând, apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro atrag doar 8% dintre căutările pe imobiliare.ro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorii şi poliţiştii au făcut, miercuri, 49 de percheziţiile la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a arătat joi, într-un comunicat de presă, că în această cauză au fost audiate mai multe persoane, iar în urma efectuării percheziţiilor au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, care urmează să fie analizate în cadrul probatoriului administrat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După aproape cinci ani de la demararea programului Prima Casă, în iunie 2009, acesta a devenit cel mai important etalon de preţ în materie de tranzacţii cu locuinţe”, se arată într-un comunicat al imobiliare.ro.
Astfel, potrivit unei analize realizate de portal pe baza căutărilor efectuate la nivel naţional în luna aprilie, 66% dintre vizitatori caută un apartament cu un preţ maxim de 60.000 de euro. Mai exact, 16% dintre potenţialii cumpărători şi-ar dori o locuinţă care să coste cel mult 20.000 de euro, 24% ar avea un buget cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, în vreme ce 26% ar dispune pentru o achiziţie de 40.000-60.000 de euro.
Pentru o casă cu un preţ cuprins între 60.000 şi 80.000 de euro ar opta 18% dintre cumpărători, în vreme ce una de 80.000-100.000 de euro ar fi interesantă pentru 8% dintre aceştia. Nu în ultimul rând, apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro atrag doar 8% dintre căutările pe imobiliare.ro.
“Per ansamblu, oferta din piaţa rezidenţială pare destul de bine adaptată cererii, în condiţiile în care ponderea unităţilor cu preţuri de până la 60.000 de euro se ridică la peste 50% în marile oraşe ale ţării (cu excepţia Bucureştiului), însă ajunge şi până la 80%. Discrepanţe notabile apar însă la defalcarea acestei oferte pe intervale mai mici de preţ – spre exemplu, deşi la nivel naţional circa o şesime dintre potenţialii cumpărători ar fi interesaţi de o locuinţă mai ieftină de 20.000 de euro, anunţurile pe acest segment nu depăşesc o cotă de 2% în Capitală şi în celelalte centre regionale”, se menţionează în comunicat.
O analiză a principalelor cinci oraşe din ţară, arată că oraşul cu cea mai mare pondere de apartamente care se încadrează în programul “Prima Casă” (80% din total) este Iaşiul. Aici, 2% dintre locuinţele scoase la vânzare au un preţ de până la 20.000 de euro, 33% costă între 20.000 şi 40.000 de euro, iar 45% sunt cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro. Pretenţii de la 60.000 la 80.000 de euro au 13% dintre proprietari, 4% cer între 80.000 şi 100.000 de euro şi doar 3% solicită mai mult de 100.000 de euro.
În Timişoara, circa 74% dintre apartamentele disponibile spre vânzare se încadrează în pragul de 60.000 de euro. Oferta de unităţi de până la 20.000 de euro se ridică la 2% din total, cea cuprinsă între 20.000 şi 40.000 de euro ajunge la 19%, iar locuinţele de la 40.000 la 60.000 de euro cumulează mai bine de jumătate din totalul ofertei, respectiv 53%. Pe de altă parte, 16% dintre vânzătorii de apartamente cer sume de la 60.000 la 80.000 de euro, 5% solicită 80.000-100.000 de euro, iar restul de 5% au pretenţii mai mari de 100.000 de euro.
Segmentul locuinţelor de Prima Casă din Braşov deţine o cotă de 65% din totalul ofertei. Astfel, dintre apartamentele disponibile spre vânzare, circa 1% au un preţ de până la 20.000 de euro, 24% se încadrează între 20.000 şi 40.000 de euro, iar 40% costă între 40.000 şi 60.000 de euro. O cincime (21%) dintre vânzătorii braşoveni solicită între 60.000 şi 80.000 de euro, 6% ajung la 80.000-100.000 de euro, în vreme ce restul de 8% au aşteptări mai ridicate decât 100.000 de euro.
În Constanţa, 64% dintre locuinţele scoase la vânzare se încadrează într-un buget de 60.000 de euro. Apartamentele de până la 20.000 de euro reprezintă 2% din total, cele cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro deţin o cotă de 23%, iar cele de la 40.000 până la 60.000 de euro ajung la 39%. În acelaşi timp, 21% dintre anunţuri au preţuri de la 60.000 la 80.000 de euro, 9% se înscriu în intervalul 80.000-100.000 de euro şi doar 6% depăşesc pragul de 100.000 de euro.
O pondere de 58% dintre apartamentele disponibile spre vânzare în Cluj-Napoca ar putea fi achiziţionate integral printr-un credit co-garantat de către stat. La polul opus, 1% din totalul locuinţelor au preţuri de până la 20.000 de euro, 23% costă între 20.000 şi 40.000 de euro, iar 34% se încadrează între 40.000 şi 60.000 de euro. Pe de altă parte, 24% dintre vânzători cer între 60.000 şi 80.000 de euro, 10% consideră că proprietatea pe care o deţin valorează între 80.000 şi 100.000 de euro, în vreme ce 8% solicită peste 100.000 de euro.
Procentual vorbind, Capitala este oraşul cu cea mai mică pondere a apartamentelor de Prima Casă, respectiv 37% din total (ca volum însă, este de menţionat că acest segment este mult mai bine reprezentat decât în celelalte mari oraşe ale ţării). Locuinţele cu preţuri de până la 20.000 de euro constituie doar 1% din ofertă, cele cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro ajung la 9%, iar cele de la 40.000 până la 60.000 de euro deţin o cotă de 27%.
Unităţile locative scoase la vânzare pentru 60.000-80.000 de euro cumulează 24% din totalul anunţurilor, iar cele ce se încadrează între 80.000 şi 100.000 de euro se ridică la aproximativ 11%. Apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro deţin însă cea mai mare pondere din oferta la nivel de Bucureşti, respectiv 28%.
“Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie”, se arată într-un comunicat al Omniasig remis MEDIAFAX.
Activitatea curentă a Omniasig nu este în niciun fel perturbată de aceste verificări, se mai spune în comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Politicienii trebuie să înţeleagă că efectele unei catastrofe naturale pot fi acoperite dacă statul garantează ori piaţa internaţională de reasigurări garantează. Piaţa internaţională de reasigurări nu are nicio obligaţie să accepte un preţ stabilit politic şi acest lucru trebuie înţeles de către politicieni. Şi asta înseamnă că PAID fie are deficit fie nu se reasigură corect. Şi din acest motiv nu facem parte din PAID. Nu vrem să participăm la ceva care poate genera pierderi şi nu vrem să participăm la o organizaţie care nu este reasigurată adecvat”, a afirmat Hagen într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că asigurarea pentru locuinţe împotriva riscurilor catastrofale nu este obligatorie în Austria.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro