BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Rompetrol Rafinare a finalizat o investiţie de 11 milioane dolari pentru protecţia mediului

    Proiectul a vizat punerea în funcţiune a primei Instalaţii de Separare a Particulelor din România, construcţie care poate asigura un nivel al conţinutului de pulberi emise în atmosferă de instalaţia de cracare catalitică de până la patru ori mai mic faţă de limita prevăzută de legislaţia europeană de mediu, arată compania, într-un comunicat.

    “Investiţiile în proiectele tehnologice şi de mediu de peste 600 milioane USD realizate din 2008 până în prezent pe platforma Petromidia se înscriu în strategia KMG International de aliniere a tuturor activităţilor derulate la cele mai ridicate standarde europene de calitate, siguranţă şi mediu. Creşterea gradului de eficienţă şi de siguranţă a instalaţiilor rafinăriei, atât pentru angajaţi, cât şi pentru comunitatea în apropierea căreia ne desfăşurăm activitatea reprezintă o preocupare constantă pentru noi, iar prin creşterea capacităţii de prelucrare a rafinariei la 5 milioane de tone şi utilizarea acesteia la capacitate maximă am reuşit să ne reducem semnficativ amprenta impactului activităţilor asupra mediului înconjurător”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.

    KMG International (fostul Rompetrol Grup), cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale, deţine în România, printre altele, rafinăria Petromidia Năvodari şi o reţea de benzinării. KMG International este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas.

  • Munceşte doar 5 ore pe zi şi câştigă 240.000 de dolari pe an. Pentru a-şi pune în practică ideea, a avut nevoie de doar 1.000 de dolari

    Pentru a avea succes în afaceri nu este nevoie să ai neapărat o idee originală. Uneori, este suficient doar să adaugi o notă de originalitate şi apoi să valorifici toate cunoştinţele pe care le-ai dobândit în ceea ce priveşte punerea pe picioare a unui business. O demonstrează Andreea Ayers care a reuşit să transforme o investiţie de 1.000 de dolari într-un business care astăzi generează un profit de aproape un sfert de milion de dolari anual. 

    Cum să munceşti doar 5 ore pe zi şi să câştigi un sfert de milion de dolari pe an

  • Continental Anvelope investeşte 10,5 milioane de euro într-o tehnologie de tratare a mirosului

    Investiţia are o valoare totală de 10,5 milioane de euro şi se concentrează pe reducerea percepţiei mirosului specific producţiei de anvelope în perimetrul adiacent fabricii.

    În cei 15 ani de prezenţă pe piaţa locală, Continental a investit circa 370 de milioane de euro în fabrica de la Timişoara. 

    În cadrul fabricii lucrează 2.300 de angajaţi, iar activitatea acesteia se concentrează pe producţia unei game de anvelope cu dimensiuni între 13 şi 20 de ţoli, în linie cu cerinţele pieţei, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Morad Group începe construcţia a două noi blocuri în Onix Residence

    Onix Residence este amplasat în apropierea staţiilor de metrou Grozăveşti şi Eroilor şi va avea la finalizare 425 de apartamente cu una, două şi trei camere, investiţia totală în cadrul proiectului urmând să se ridice la aproximativ 25 de milioane de euro.

    ”Am decis să începem acum construcţia ultimelor două blocuri din cadrul Onix Residence datorită vânzărilor foarte bune înregistrate în primele două blocuri. Primul este vândut integral iar cel de al doilea, care va fi predat la finalul acestui an, este precontractat în proporţie de 90%. Piaţa rezidenţială din România trece printr-o etapă pozitivă iar noi avem un proiect bine adaptat segmentului de cumpărători căruia i se adresează”, a declarat Akram Aoun, vicepreşedinte Morad Group, dezvoltatorul Onix Residence.

    Preţurile de vânzare din cadrul Onix Residence pleacă de la 67.000 + 5% TVA (în condiţiile stabilite prin lege) pentru un apartament cu două camere, având o suprafaţă construită de 70 de metri pătraţi, şi de la 88.800 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 90 de metri pătraţi.

    Adiţional vânzărilor foarte bune înregistrate în primele două faze ale proiectului, aproximativ 30% din locuinţele din cel de al treilea bloc, cu termen de finalizare în iunie 2016, au fost deja precontractate, avansurile plătite de cumpărători fiind cuprinse între 10% şi 45%.

    ”Dacă un proiect rezidenţial este corect gândit şi bine adaptat, ţinând cont de segmentului de piaţă căruia se adresează, de la concept şi amplasament la suprafeţe şi preţuri de vânzare, şi are alături un consultant imobiliar şi o echipă bună de vânzări, poate înregistra vânzări cuprinse între 70% şi 100% din proiect până la momentul finalizării acestuia”, a declarat Andrei Sârbu, vicepreşedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania, manager de proiect şi agent exclusiv al Onix Residence.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este compania de consultanţă imobiliară cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale, printre care Alia Apartments, Cosmopolis, Onix Residence, Pipera CityLights şi Rose Garden.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râşnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

  • GDF SUEZ Energy România investeşte peste 163 de milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti

    Primul proiect de modernizarea are ca scop creşterea securităţii în exploatarea reţelelor de distribuţie gaze naturale din Bucureşti. Valoarea proiectului este estimată la peste 97 de milioane de lei, dintre care fonduri proprii în valoare de peste 81 de milioane de lei şi peste 16 milioane de lei fonduri europene nerambursabile.

    Proiectul de modernizare pentru siguranţă începe în luna iunie. Străzile afectate de lucrări sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Valoarea proiectului de modernizare, pentru creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie, este de aproximativ 66 de milioane de lei, unde 49 de milioane de lei sunt din investiţie proprie, iar diferenţa de peste 16 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

    Străzile pe care se vor derula lucrări, ce vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece, sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. GDF SUEZ Energy România şi filialele sale au aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

  • MedLife a deschis o hyperclinică în Berceni, după o investiţie de 1,2 milioane euro

    Unitatea are o suprafaţă de 800 de metri pătraţi şi include 18 cabinete pentru numeroase specialităţi medicale, precum şi departamente specializate de imagistică, neurologie, cardiologie şi ecografie pediatrică.

    “Deschiderea clinicii din Berceni susţine planurile noastre de extindere şi dezvoltare în Bucureşti. În a doua parte a anului urmează să ne concentrăm pe expansiunea şi consolidarea poziţiei de lider în ţară, odată cu extinderea clinicii MedLife Timişoara şi inaugurarea unei hyperclinici noi în Cluj-Napoca. Continuăm, de asemenea, să prospectăm piaţa în vederea unor noi achiziţii la nivel naţional, existând deja în curs discuţii cu cel puţin trei operatori. Astfel, ca urmarea a acestui proces amplu de dezvoltare, ne propunem ca până la finalul anului să atingem pragul de 5 milioane de pacienţi unici care şi-au făcut cel puţin o investigaţie în unităţile noastre”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    Compania are 13 hyperclinici, la Arad, Braşov, Timişora, Iaşi, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti, 18 laboratoare proprii de analize, 9 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Craiova şi Arad, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 145 clinici medicale partenere din toată ţara.

    Medlife a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa privată de servicii medicale.

    Pentru anul în curs, MedLife vizează o creştere organică de 16%, până la 93 milioane euro, dar ţinta companiei este atingerea pragului de 100 milioane euro, aceasta fiind condiţionată de noi achiziţii. De asemenea, reprezentanţii MedLife estimează o creştere a profitului operaţional, până la 17 milioane euro, respectiv un avans de 31% faţă de 2014.

    Acţionarii MedLife sunt familia Marcu, fondatoarea companiei – 51%, fondul de investiţii Value4Capital (fostul SGAM – So­cie­te Generale Asset Management) – 36,25%, şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale – 12,75%.

    Fondul de investiţii va ieşi însă din acţionariatul companiei. Mihai Marcu a anunţat în luna martie că finalizarea tranzacţiei este estimată pentru iulie sau august.

  • Alcatel-Lucent investeşte 200.000 de euro într-un laborator LTE în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara

    Acest proiect este parte a unei colaborări de peste 20 de ani între Alcatel-Lucent şi Universităţile din Timişoara, prin intermediul cărora studenţilor li se oferă acces la cursuri şi tehnologii aliniate tendinţelor actuale.

     „Odată cu deschiderea Laboratorului LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi având acces la cele mai noi echipamente şi tehnologii, studenţilor şi profesorilor li se oferă oportunităţi de dezvoltare în linie cu cerinţele pieţei de telecomunicaţii”, declară Eugen Şerbănescu, Director General Alcatel-Lucent România.  

     Laboratorul LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost conceput ca un spaţiu educaţional ce va fi folosit de către cei care studiază principiile de comunicaţii mobile cu accent pe principiile generale de funcţionare a standardului LTE 4G, precum şi studenţii care urmează cursul de Reţele Metropolitane LTE. Laboratorul este dotat cu o platformă completă ce le va oferi studenţilor ocazia să experimenteze toate principiile de funcţionare reale ale standardului.
     

  • Modernizarea Gării Arad, începută în 2012, este întârziată cu un an. Ce dotări are proiectul de 334 milioane de lei – FOTO

    Modernizarea Gării Arad a început în aprilie 2012 şi face parte din proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată cuprinsă între frontiera cu Ungaria (Curtici) şi Simeria, tronson care face parte din coridorul feroviar pan-european.

    Valoarea lucrărilor doar pe tronsonul Frontieră (Curtici) – Arad – Kilometrul 614, în lungime de 41 de kilometri (din care face parte şi Gara Arad), este de 1,38 de miliarde de lei, iar termenul de finalizare era iunie 2014.

    Din suma totală, investiţia pentru Gara Arad depăşeşte 334 de milioane de lei.

    Segmentul feroviar cuprins între Kilometrul 614 (aflat între staţiile Glogovăţ şi Ghioroc) şi Simeria este în curs de licitare, conform reprezentanţilor CFR Infrastructură, contactaţi de corespondentul MEDIAFAX.

    Din valoarea de 1,38 miliarde de lei a lucrărilor derulate în prezent în judeţul Arad, aproape 702 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar diferenţa este acoperită de bugetul de stat.

    Proiectul cuprinde modernizarea unor staţii, între care Gara Arad, care ar urma să devină una dintre cele mai moderne din Europa de Est, conform autorităţilor. O pasarelă supraterană pentru călători a fost construită şi face legătura între peroane şi clădirea istorică a gării. Astfel, vor fi închise pasajele subterane, imediat ce lucrările vor fi finalizate.

    Pasarela va avea lifturi, scări rulante, dar şi magazine sau alte tipuri de facilităţi pentru călători.

    Tot în gară a fost construită o clădire pentru mentenanţă, care va cuprinde ateliere tehnologice, laboratoare, birouri, arhive şi magazii.

    De asemenea, au fost refăcute peroanele şi modernizat un centru de management al traficului feroviar.

    La un an de la termenul limită pentru finalizarea investiţiilor, gara arădeană este încă în şantier, iar reprezentanţii CFR Infrastructură au răspuns, la solicitarea corespondentului MEDIAFAX, că nu se poate preciza termenul de finalizare a lucrărilor.

    Conform sursei citate, până în prezent s-au executat lucrări în proporţie de 98%, care cuprind reabilitarea infrastructurii, a podeţelor, peroanelor, pasarelelor şi a clădirii gării.

    ”În momentul acesta ne aflăm în etapa de pregătire a testelor pentru sistemul de semnalizare, respectiv sistemul ERTMS nivel 2, standardul european care se implementează în premieră în România. Odată cu implementarea şi funcţionarea sistemului, vor deveni funcţionale atât Staţia CF Arad, precum şi Centrul de Management al Traficului. Conform graficului actual, operaţiunile de testare vor începe în semenstrul II, urmând ca până la sfârşitul anului sistemul ERTMS 2 să fie operaţional”, se arată în răspunsul transmis de CFR Infrastructură.

    Referitor la cauzele acestor întârzieri, sursa citată arată că ”nivelul ridicat al pânzei de apă freatică” a cauzat probleme pe şantier, dar menţionează şi ”complexitatea” lucrărilor necesare implementări sistemului de semnalizare ERTMS nivel 2.

    ”În prezent nu putem estima întârzierile înregistrate pentru întregul proiect Frontieră – Curtici- Simeria, deoarece anumite tronsoane se află deocamdată în etapa de licitaţie”, mai precizează CFR Infrastructură.

    Lucrările sunt realizate de către asocierea de firme Alstom Transport S.A – Swietelsky Bau Gesell Sachaft m.b.H – Astaldi S.p.A – Euro Construct Trading’98 S.R.L – Dafora S.A., însă reprezentanţii CFR Infrastructură afirmă că ”penalităţile se pot calcula după emiterea certificatului de recepţie a lucrărilor”.

    Clădirea Gării Arad a fost construită în 1910, după planurile arhitectului arădean Ludovic Szantay. Este a treia clădire, pentru că primul tren a circulat în oraş în 25 octombrie 1858, anul deschiderii liniei Lokoshaza-Curtici-Arad.

  • Investiţie de 4,75 milioane de euro într-o staţie de apă demineralizată la ArcelorMittal Galaţi

    O staţie de apă demineralizată, în valoare de 4,75 milioane de euro, a fost pusă în funcţiune la combinatul ArcelorMittal din Galaţi, cu rezultate iniţiale foarte bune, a anunţat, luni, într-un comunicat de presă, purtătorul de cuvânt al unităţii, Dorian Dumitrescu.

    Potrivit sursei citate, staţia utilizează tehnologia de osmoză inversă şi cuprinde cinci unităţi operaţionale, care asigură un volum de apă demineralizată de 550 m3/oră, suficient pentru consumul curent.

    “Noul echipament ne permite să ne consolidăm independenţa în asigurarea materiilor prime necesare operaţiunilor noastre. De asemenea, investiţia va contribui la scăderea costurilor de producţie, având un impact pozitiv asupra operaţiunilor şi proceselor noastre tehnologice, sprijinind, astfel, creşterea eficienţei Unităţii. Pe o piaţă internaţională foarte competitivă, unde activează companii care au costuri mai mici cu materiile prime, politica de reducere a costurilor asigură competitivitatea activităţii şi viitorul operaţiunilor noastre”, a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

    Apa demineralizată este un fluid important pentru procesele tehnologice, utilizat la producerea aburului pentru turbosuflante şi pentru diverse procese tehnologice la Convertizoare şi la Turnare Continuă (Oţelărie), precum şi la Decapare. Investiţia presupune o colaborare între ArcelorMittal Galaţi şi Nalco – Ecolab, o companie specializată, care va opera echipamentul.

    Investiţia face parte din Proiectul “Energize” al ArcelorMittal Europe, care are scopul de a reduce consumul de energie cu 15% al unităţii de la Galaţi până la nivelul anului 2018. Planul de acţiune acoperă o gamă largă de domenii, de la echipamente şi procese energo-intensive, până la activităţi de birou şi implică întreaga organizaţie: sectorul operaţional, de mentenanţă, investiţii şi achiziţii.

    Grupul ArcelorMittal va investi anul acesta 40 de milioane de euro la combinatul din Galaţi, anunţa în luna martie Bruno Ribo, care vorbea despre realizarea unei noi linii de tablă acoperită organic şi a alteia de producere a apei demineralizate, precum şi de investiţii la linia de zincare sau la maşina de planat la cald de tablă groasă. Conducerea Combinatului se aşteaptă ca producţia de oţel de la Galaţi să depăşească 2 milioane de tone anul acesta, cu 300.000 de tone mai mult faţă de 2014.

    Pe platforma siderurgică a Combinatului de la Galaţi lucrează aproximativ 6.500 de salariaţi.

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.