La 13 ianuarie, agenţia Standard and Poor’s a retrogradat de la AAA la AA+ o serie de ţări din zona euro – Franţa, Austria, Malta, Slovacia, Slovenia. Pe continent au mai rămas astfel doar cinci ţări – Germania, Olanda, Finlanda, Luxemburg şi Elveţia – care şi-au păstrat calificativul maxim AAA din partea tuturor celor trei mari agenţii.
“Economia elenă se află de fapt în faliment organizat. Grecia nu încetează să facă plăţi pentru că se împrumută în continuare”, explică Dăianu. Profesorul consideră că “nu s-a rezolvat problema de solvenţă a Greciei, datoria publică nu va scădea sub 120% până în 2020 şi, dincolo de problema insolvenţei, nu se ştie ce se va întâmpla în Grecia deoarece măsurile de reformă structurală arată bine pe hârtie, dar sunt dificil de aplicat, iar economia elenă nu are cum să aibă creştere economică în următorii ani”. Dăianu apreciază că “falimentul organizat trebuia construit în aşa fel încât Greciei să i se ofere mai multe şanse, eventual să-i fie preluată datoria publică, iar economia elenă să revină la moneda proprie”. “Greciei i s-a aplicat o nouă perfuzie în austeritate, iar reacţia populaţiei va putea genera instabilitate politică şi socială. Rigoarea bugetară nu rezolvă problemele de fond, iar programele de austeritate au vicii majore. Degeaba reduci cheltuielile bugetare dacă dinamica PIB este nefavorabilă”, a mai spus economistul.
Potrivit Erste, restul ar urma să fie finanţat de nerezidenţi (fonduri mutuale şi de pensii, companii de asigurări).
“Au fost mai multe propuneri din mediul bancar, iar în final a rămas şeful trezoreriei de la Raiffeisen Bank, care are o vastă experienţă în sistem şi este apreciat ca unul dintre cei mai buni oameni din piaţă, având o relaţie foarte bună cu ceilalţi trezorieri”, au spus sursele citate.
În vârstă de 36 de ani, Sporiş a abosolvit Facultatea de Finanţe – Bănci a Academiei de Studii Economice şi a lucrat prima dată în trezorerie la sucursala din România a Băncii Naţionale a Greciei.
Sporiş lucrează la trezoreria Raiffeisen din 2001, imediat după preluarea Băncii Agricole de către grupul austriac. În ianuarie 2003 a fost promovat director executiv al băncii pe trezorerie, iar din martie 2005 ocupă poziţia de director executiv al băncii pe aria trezorerie şi arbitraj.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Anunţul Comisiei urmează unei decizii a justiţiei europene, care a anulat parţial amenzi impuse în 2005 în privinţa unor nereguli în sistemul de plăţi pentru agricultură din Grecia. Grecia se află în negocieri cu statele din zona euro pentru un pachet de ajutor financiar în valoare de 130 de miliarde de euro, iar partenerii europeni impun statului elen măsuri dure de austeritate, inclusiv reduceri puternice ale cheltuielilor bugetare. Comisia a anunţat, joi, că are în derulare proceduri de recuperare a unor fonduri pentru sectorul agricol de 115 milioane de euro. Circa jumătate din această sumă a fost recuperată deja de la statele membre.
Adevărata criză cu care avem de-a face e dublă: pe de o parte, Europa a pierdut teren în faţa altor pieţe emergente, în frunte cu China – a pierdut în materie de populaţie, nivel de trai, competitivitate şi inovaţie -, iar, pe de altă parte, şi în interiorul Europei apar schimbări de nivel de trai, “în funcţie de vrednicia din trecut, prezentă şi cea percepută pentru viitor a ţărilor ei”. Cam aşa arată, rezumată de guvernatorul BNR, perspectiva din care trebuie privit viitorul României, într-un moment de îndoială ce dă fiori nu numai celor ce au crezut şi cred în proiectul european, dar şi celor ce l-au dezavuat.
“Este posibil ca proiectul european să nu fie de succes, din punctul de vedere al competitivităţii”, afirmă pentru prima dată Mugur Isărescu. “Şi de fapt aceasta e marea întrebare – în ce măsură poate rezista proiectul multicultural al Europei, aşa cum a fost conceput de părinţii UE, cu păstrarea particularităţilor naţionale şi a diferenţelor culturale, care sunt o bogăţie şi nu o piatră de moară pentru Europa, şi în acelaşi timp noi, europenii, să nu devenim muzeul de antichităţi al omenirii în această bătălie pentru competitivitate.”
Problema fiind pusă aşa, ce poate face România ca să-şi găsească drumul, într-un context unde atât acordurile cu UE şi FMI, cât şi presiunea pieţelor financiare limitează tot mai strâns marja de acţiune a guvernului? La conferinţa de săptămâna trecută de la BNR, guvernatorul a tratat aceste limite drept ancore economice, sugerând că ar trebui să profităm de ele exact în măsura în care ne avantajează. În speţă, după încheierea actualului acord preventiv cu FMI, e posibil ca România să mai încheie unul, dar ar fi de preferat să nu “lungească” relaţia, pentru că aşa apare percepţia că ţara “are mari slăbiciuni” atât la capitolul guvernării, cât şi la cel al finanţării.
Cel mai sănătos e ca România să se finanţeze de pe pieţe şi să ajungă la disciplina lor, spune Mugur Isărescu – ceea ce exclude o acumulare de datorii care să ne ducă din nou la un ciclu asemănător anilor ’70-’80, cu o economie care se îndatorează timp de zece ani şi se obişnuieşte să crească pe deficite de cont curent de 10% din PIB, pentru ca apoi în 2-3 ani să se restrângă brutal cu 20% pentru plata datoriilor, cu consecinţa detehnologizării şi a tăierii oricărei şanse în competiţia internaţională.
Ancora cea mai nouă pentru România, respectiv ceea ce se numeşte “noua guvernanţă economică europeană”, cu regulile ei de disciplină fiscală, trebuie văzută din mai multe unghiuri. Ea implică garantarea în comun a datoriilor ţărilor europene, care vine la pachet cu o anumită cedare de suveranitate, “astfel încât cine vrea să aibă datoria garantată trebuie să accepte această cedare de suveranitate, iar, dacă nu acceptă, atunci să nu facă datorii sau măcar să nu aibă pretenţia de la alţii să i le garanteze”, explică Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
În acelaşi timp, Lazea arată că după sistemul de monitorizare a statelor UE din cadrul Semestrului European, element al “noii guvernanţe”, România stătea mai bine decât majoritatea ţărilor europene încă din 2010, când îndeplinea 7 din 10 criterii macro (cele neîndeplinite fiind soldul contului curent ca medie a ultimilor trei ani, poziţia investiţională externă netă şi ritmul mediu de creştere anuală a salariilor în ultimii trei ani). În 2011 a îndeplinit şi criteriul costului cu forţa de muncă, având o medie a creşterii pe ultimii trei ani de 6,3%, faţă de 22% în 2010. “România este deci o ţară normală din punct de vedere macroeconomic, iar această normalitate e ca sănătatea pentru un om: abia atunci când o pierzi îţi dai seama ce preţioasă e”, a conchis Lazea, trimiţând la dezechilibrele lăsate de epoca de aparentă bunăstare dinainte de 2009, pe care atât de rapid a topit-o criza.
La 13 ianuarie, agenţia Standard and Poor’s a retrogradat de la AAA la AA+ o serie de ţări din zona euro – Franţa, Austria, Malta, Slovacia, Slovenia. Pe continent au mai rămas astfel doar cinci ţări – Germania, Olanda, Finlanda, Luxemburg şi Elveţia – care şi-au păstrat calificativul maxim AAA din partea tuturor celor trei mari agenţii.
La 13 ianuarie, agenţia Standard and Poor’s a retrogradat de la AAA la AA+ o serie de ţări din zona euro – Franţa, Austria, Malta, Slovacia, Slovenia. Pe continent au mai rămas astfel doar cinci ţări – Germania, Olanda, Finlanda, Luxemburg şi Elveţia – care şi-au păstrat calificativul maxim AAA din partea tuturor celor trei mari agenţii.
Este prima emisiune efectuată în SUA şi a doua emisiune din cadrul programului de finanţare prin titluri pe termen mediu (EMTN), ce a debutat în iunie 2011 şi prin care se urmăreşte atragerea de 7 miliarde euro în total. Prima emisiune a avut loc în iunie 2011, când au fost emise titluri în euro pe cinci ani în valoare de 1,5 mld. euro, iar randamentul a fost de 5,298%.
“Credem că rezultatul a fost destul de bun”, comentează Vlad Muscalu şi Ana Morărescu, analişti ai ING Bank România. Principalul factor pozitiv, în opinia lor, este că România şi-a asigurat astfel o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta de pe pieţele externe, acoperind trei sferturi din 1,5 miliarde euro ce ajung la scadenţă, iar “acest lucru ar trebui să fie în general pozitiv pentru titlurile de stat emise în moneda naţională”.
Pozitiv este, de asemenea, faptul că cererea a fost puternică – oficialii au raportat că toate ofertele au însumat 7 miliarde dolari SUA – şi faptul că nivelul randamentului a fost mai scăzut decât plafonul indicativ de 7%.
Pentru emisiunea din iunie trecut efectuată în monedă europeană, cererea din partea investitorilor a fost de circa 3 miliarde de euro.
“Uşor negativ” este, în schimb, faptul că nivelul costului de finanţare este semnificativ mai ridicat decât cele înregistrate la licitaţiile precedente ce au avut loc în ultimii doi ani, când nivelul primelor de asigurare contra riscului de neplată (CDS) se situa în jurul a 200 de puncte de bază, faţă de 400 de puncte în momentul de faţă.
“Aceasta ar sugera că administratorii datoriei publice ar fi putut opta pentru o maturitate mai scurtă, cu un randament mai redus, dar în aceste momente este probabil mai bine să fii sigur decât să regreţi”, încheie analiştii ING.
România a amânat, la finele anului trecut, lansarea emisiunii de titluri în dolari, din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe şi a creşterii CDS pentru ţările din Europa de Est, în contextul crizei datoriilor din zona euro.
Programul EMTN este administrat de Erste Group şi Societe Generale.
Secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi a anunţat în luna decembrie că Ministerul Finanţelor negociază o emisiune de obligaţiuni în lei pe piaţa internă cu o maturitate de 15 ani. Trezoreria nu a mai vândut titluri cu o maturitate aşa de mare din iunie 2005, când a atras 50 milioane lei, la un randament de 7,3%. Licitaţia pentru obligaţiunile pe 15 ani, cu scadenţa în iulie 2027, se va desfăşura pe 23 februarie.
De asemenea, Finanţele vor organiza în februarie trei licitaţii pentru certificate de trezorerie şi alte trei pentru obligaţiuni de stat. Trezoreria intenţionează să redeschidă emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de doi, trei şi cinci ani.