BusinessMagazin

Tag: estimare

  • Veşti bune de la Londra pe toată linia

    Ocuparea forţei de muncă a crescut în acelaşi interval cu 280.000, la 30,15 milioane de oameni – cea mai mare creştere trimestrială din 1971 încoace, în special pe baza creşterii numărului de persoane ocupate cu normă întreagă.

    În acelaşi timp, creşterea salariilor a fost aproape neglijabilă – 0,9%, mult sub rata de 2% a inflaţiei, iar durata medie a săptămânii de lucru s-a prelungit de la 31,1 ore la 32,2 ore.

    Ca efect al difuzării acestor date, lira sterlină a urcat la cel mai înalt nivel din ultimul an, la 81,76 pence/euro.

    În această săptămână, FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru Marea Britanie de la 1,0% la 2,4% în 2014. Ultima estimare a Biroului de Statistică de la Londra arată că PIB a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 0,7%, după o creştere de 0,8% în precedentele două trimestre, ceea ce ar însemna, dacă estimarea se confirmă, că economia britanică a crescut cu 1,9% în 2013, cea mai bună performanţă din 2007 încoace şi mult mai bună decât în 2012 (0,3%). Pentru comparaţie, economia Germaniei a crescut în 2013 numai cu 0,4%.

  • Veşti bune de la Londra pe toată linia

    Ocuparea forţei de muncă a crescut în acelaşi interval cu 280.000, la 30,15 milioane de oameni – cea mai mare creştere trimestrială din 1971 încoace, în special pe baza creşterii numărului de persoane ocupate cu normă întreagă.

    În acelaşi timp, creşterea salariilor a fost aproape neglijabilă – 0,9%, mult sub rata de 2% a inflaţiei, iar durata medie a săptămânii de lucru s-a prelungit de la 31,1 ore la 32,2 ore.

    Ca efect al difuzării acestor date, lira sterlină a urcat la cel mai înalt nivel din ultimul an, la 81,76 pence/euro.

    În această săptămână, FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru Marea Britanie de la 1,0% la 2,4% în 2014. Ultima estimare a Biroului de Statistică de la Londra arată că PIB a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 0,7%, după o creştere de 0,8% în precedentele două trimestre, ceea ce ar însemna, dacă estimarea se confirmă, că economia britanică a crescut cu 1,9% în 2013, cea mai bună performanţă din 2007 încoace şi mult mai bună decât în 2012 (0,3%). Pentru comparaţie, economia Germaniei a crescut în 2013 numai cu 0,4%.

  • Puteţi să pariaţi din nou pe Irlanda

    Motivaţiile deciziei sunt legate de ieşirea anticipată a ţării din programul de salvare cu UE şi FMI în condiţiile recâştigării accesului direct pe pieţele financiare, precum şi de “potenţialul de creştere al economiei irlandeze, care împreună cu consolidarea fiscală este aşteptat să ducă la o reducere a ponderii în PIB a datoriei publice”.

    Conform ultimelor statistici de la Dublin, economia a crescut în T3 2013 cu 1,5% faţă de trimestrul anterior. Moody’s anticipează că în 2014, PIB va creşte cu 2,8%, iar bugetul va încheia anul cu excedent, în urma aplicării tuturor măsurilor de austeritate convenite prin programul cu UE şi FMI.

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • Profitul grupului rus Gazprom a scăzut cu 11% în trimestrul al treilea

     Scăderea profitului net vine la numai două luni după ce grupul a îmbunătăţit estimarea privind profitul pentru întregul an 2013. Gazprom are şi alte operaţiuni decât cele de producţie şi export de gaze naturale, inclusiv Gazprombank.

    Veniturile totale ale grupului, deţinut de stat, au crescut în trimestrul al treilea cu 7,4% faţă de perioada similară a anterior, la 1.200 miliarde de ruble (25,86 miliarde de euro). La nouă luni, veniturile au avansat cu 12,5%, la 3.772 miliarde de ruble (81,3 miliarde de euro).

    Grupul a livrat pe piaţa europeană 126,8 miliarde de metri cubi în primele nouă luni ale anului trecut, cu 14% mai mult faţă de 111,4 miliarde de metri cubi în intervalul similar din 2012. Vânzările totale au scăzut cu mai puţin de 1% în intervalul analizat, la 339,8 miliarde de metri cubi, ca urmare a cererii mai reduse în Rusia şi fostele state sovietice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mic salariu mediu din România

    La polul opus, salariile cele mai mari s-au înregistrat, aşa cum era de aşteptat, în Municipiul Bucureşti. În judeţul Ilfov, salariu mediu brut a fost de 2.681 lei. Pe lista judeţelor cu salarii ridicate se mai află judeţul Sibiu (2.540 lei) şi judeţul Argeş (2.524 lei).

    Din punct de vedere al salariului mediu net, două judeţe se situează sub pragul de o mie de lei: Harghita şi Vaslui.

    Diferenţa între cele două judeţe se face la numărul de angajaţi şi rata şomajului. Dacă în Harghita, la sfârşitul lunii mai 2013 datele INS estimau că sunt peste 65.000 de angajaţi şi o rată a şomajului de 5,8%, în judeţul Vaslui lucrurile stau mult mai rău. Rata şomajului a fost calculată la 9,8%, iar numărul angajaţilor la aproximativ 52.000.

  • GER ŞI NINSORI până pe 2 februarie. Cum va fi VREMEA în fiecare regiune a ţării

     Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    Până în 27 ianuarie temperaturile vor marca o scădere treptată, mai accentuată în primele trei zile ale intervalului de prognoză, astfel încât maximele diurne ajung, în medie, de la o valori de 14 grade Celsius în prima zi, până la 2 grade pe 26-27 ianuarie. În ceea ce priveste evoluţia minimelor nocturne, acestea vor scădea de la 6…7 grade la începutul intervalului, până la valori medii de -4 grade la sfârşitul primei săptămâni de prognoză. În a doua săptămână, regimul termic va marca o creştere treptată, spre medii de 3…4 grade ale valorilor maxime diurne şi de -3…-2 grade ale minimelor nocturne, în perioada 29 ianuarie – 2 februarie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un pic de optimism pentru noi de la Banca Mondială

    Pentru anul în curs, perspectivele cele mai bune le aparţin ţărilor cu relaţii comerciale puternice, iar cele mai slabe celor care au de luptat cu deficite externe şi fiscale mari. Riscurile regionale cele mai importante ţin de o potenţială încetinire marcată a creşterii economice din Rusia şi de insuficienţa resurselor de finanţare la nivel global.

    În cazul României, Banca Mondială prevede o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,7% în fiecare dintre următorii doi ani.

     

  • Banca Mondială: Creşterea economică a României va fi de 2,5% în acest an, similară cu cea din 2013

     Banca Mondială a îmbunătăţit astfel estimările pentru 2013 şi 2014 în cazul României faţă de ediţia de anul trecut a raportului, dar a redus creşterea economică previzionată pentru anul viitor.

    Astfel, BM anticipa anul trecut pentru România o creştere economică de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014, respectiv 3% în 2015.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Creşterea economică a României a fost anul trecut “mai aproape” de 3%

     “După primele nouă luni avem creştere de 2,7%, iar pentru sfârşitul anului va fi între 2,5% şi 3%. Dacă am avut o recuperare a consumului, şi avem motive să credem că am avut, mai ales în decembrie, atunci putem ajunge mai aproape de 3%”, a declarat, marţi, Voinea într-un interviu acordat Bloomberg la o conferinţă organizată de Euromoney la Viena.

    Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României “undeva în primăvară”, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze, din cauza unei dispute asupra introducerii unei accize la carburanţi, documente care încheiau evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro