BusinessMagazin

Tag: drept

  • UDMR nu va semna o moţiune de cenzură iniţiată de PDL după asumarea răspunderii pe descentralizare

     “Nu vom semna o moţiune de cenzură, şi fără semnătura noastră nu se poate depune o moţiune de cenzură în acest moment, în Parlamentul României. Nu semnăm o moţiune de cenzură, pentru că argumentele cu care PDL a atacat şi atacă acest proiect de descentralizare sunt argumente politicianiste. Când eram împreună la guvernare, atunci erau pentru descentralizare şi am făcut câţiva paşi mici. Acum, sigur, dacă vine USL şi eşti în opoziţie, este la modă sau aproape că este logic să spui nu”, a declarat Kelemen Hunor la RFI.

    El a adăugat că argumentele pe care le-a auzit până nu conving UDMR în niciun fel.

    “Eu nu pot să spun din cauză că sunt în opoziţie că nu sunt de acord cu ceea ce am spus 20 de ani la rând, principiul subsidiarităţii, descentralizarea. Deci, nu vom semna această moţiune de cenzură şi, în plus, o moţiune de cenzură trebuie depusă atunci când ai şansa de a da jos Guvernul. În acest moment, această şansă nu există”, a susţinut liderul UDMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul elimină restricţiile pentru achiziţia de terenuri agricole de către străini după 1 ianuarie

     Guvernul renunţase recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE, dar menţinuse însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector.

    “Şi aceste restricţii au fost eliminate, menţinându-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol”, au declarat agenţiei MEDIAFAx surse din Ministerul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumătate din europeni cred că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

    Studiul a mai arătat că dorinţa de a ne oferi nouă înşine mici bucurii, o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi. În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din 10 (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o vor împărţi – prin urmare, vor avea şi ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii de bomboane sau a unei sticle de vin.

    Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune. Respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva – ceea ce îi face pe britanici europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

    “Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante”, spune Jennifer Palmer, Head of European Consumer Credit & Charge la MasterCard. “Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Weekend-ul (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive întâlnite cel mai des. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%).”

    În toate ţările participante la studiu, micile momente de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumparate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria „cumpărături de lux”. De regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video. 

    “Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul “păstrează-ţi calmul şi continuă” sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici, cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de serios afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre „răsfăţ”, importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată.” comentează pe marginea studiului psihologul Linda Papadopoulos. Ea adaugă că generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. „Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.”

     

     

     

  • Acuzaţiile palestinienilor: Israelul este principalul şi unicul suspect de asasinarea lui Yasser Arafat

     “Israelul este primul suspect, principalul şi unicul suspect în cazul asasinatului lui Yasser Arafat”, a declarat Tiraoui într-o conferinţă de presă la Ramallah, în Cisiordania, precizând că membrii Comisiei se bazează pe concluziile rapoartelor medicale elveţian şi rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria: Studenţii de la Universitatea din Sofia vor să blocheze Parlamentul

     Ziua marchează o săptămână de la ocuparea iniţială a marelui hol al Universităţii din Sofia, “St. Kliment Ohridski” de către protestatarii antiguvernamentali. Ulterior studenţii au ocupat toată clădirea universităţii, relatează site-ul Novinite.com.

    “Credem în dreptul lor la nesupunere civilă. Îi susţinem în timp ce mergem înainte cu această autoritate nelegitimă. Toată lumea are dreptul să protesteze. Haideţi să transformăm (procesul) într-un model civil”, scriu unii dintre organizatorii protestului pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasada SUA, despre Summitul de la Vilnius: Nicio ţară nu poate determina orientarea unui stat

     “Toate ţările au dreptul să-şi aleagă propria cale a integrării şi dezvoltării economice, conform interesului naţional. Nicio ţară nu are dreptul să determine orientarea politică şi economică a unei alte ţări sau să decidă ce alianţe sau acorduri comerciale poate încheia o altă ţară”, se arată în răspunsul Ambasadei SUA.

    Totodată, Statele Unite ale Americii susţin “acordurile comerciale internaţionale care promovează oportunităţi de schimb libere şi independente pentru ţările partenere”. “Acordul de Asociere include un Acord de Liber Schimb, oferind Moldovei oportunităţi economice semnificative printr-un mai mare acces la una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, aducând beneficii întregii regiuni. Continuăm să lucrăm cu partenerii noştri europeni şi cu guvernul şi poporul moldovean pentru a susţine obiectivul de integrare europeană al Moldovei”, mai precizează misiunea diplomatică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Povestea fondatorului Nokia, Frederik Idestam

    Knut Fredrik Idestam a fost iniţial inginer minier şi abia apoi om de afaceri. Avea un master în minerit, pe care l-a absolvit cu scopul de a călca pe urmele tatălui său, funcţionar de stat în Consiliul Director al Minelor din Marele Ducat Finlandez. O bursă obţinută de la guvernul finlandez l-a ajutat să îşi continue studiile în metale de bază la o şcoală de specialitate din Germania. A reuşit să îşi atingă scopul şi a fost desemnat inginer minier în cadrul Consiliulul Director al Minelor, dar în vara lui 1864 planurile lui de carieră s-au schimbat.

    Întorcându-se din Germania prin Munţii Harz, a vizitat o fabrică producătoare de pastă de lemn, o nouă invenţie, care producea materie brută pentru producerea hârtiei. Procesul şi echipamentele erau create de manufacturierul de hârtie Heinrich Voelter. Era o invenţie importantă în contextul în care cererea pentru hârtie creştea rapid în lumea industrializată, în Europa şi America de Nord. Idestam era convins că soluţia lui Voeltar era cea corectă pentru lipsa de materie primă – pânza, în acea perioadă – pentru asigurarea necesarului de hârtie. La scurt timp după întoarcerea în Finlanda, a comandat maşini create de Voelter şi a primit un permis de operare de la Senat la data de 12 mai 1865 (considerată data fondării grupului de companii Nokia).

    În decembrie 1866, ziarul „Tempereen Sanomat„ a devenit primul ziar din Finlanda tipărit pe hârtie din lemn. În 1867, la Paris, Idestam a fost premiat cu o medalie de bronz în cadrul unui târg, iar Volter a primit o medalie de aur în cadrul aceleiaşi expoziţii.

    În 1868, Idestam a construit cea de a doua fabrică la Nokia, la 15 km de Tampere, iar trei ani mai târziu a transformat firma privată într-o societate pe acţiuni, după ce a fondat Nokia Ltd şi a transferat toate activităţile către aceasta. Idestam deţinea mai mult de jumătate din acţiunile companiei. A demisionat din Consiliul Director al Minelor şi s-a dedicat managementului Nokia Ltd.

    Din 1902, Nokia a adăugat la activităţile sale generarea de energie electrică, iar mai târziu şi-a încorporat o divizie producătoare de cauciuc. Afacerea cu cabluri şi electronice a companiei Nokia a fost fondată în 1912, iar la sfârşitul anului 1920 Fabrica Finlandeză de Cauciuc a achiziţionat afacerea aflată la un pas de faliment. Conglomeratul industrial Nokia Corporation, care a stat la baza gigantului din telecom, a fost creat în 1967, odată cu fuziunea celor trei companii – Nokia, Compania Finlandeză de Cabluri şi Fabrica de Cauciuc. În anii 1990, compania s-a axat pe segmentul cu cea mai rapidă creştere, telecomunicaţiile, iar la sfârşitul anilor 1990 a fost lider mondial în producţia de telefoane mobile. Divizia de telefoane mobile a fost vândută către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

     Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi.

    Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie.

    Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OTP Bank donează peste 2.000 de cărţi elevilor din mediul rural

    În cei peste trei ani de campanie, OTP Bank a donat  mai mult de 103.000 de cărţi către 165 de şcoli rurale, pentru un număr mai mare de 31.000 de copii. Iniţiativa OTP Bank România se desfăşoară în parteneriat cu Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Prin intermediul campaniei „Dreptul de a Citi”, OTP Bank donează direct şcolilor defavorizate din mediul rural colecţii de cărţi adresate elevilor din clasele I-VIII.

    OTP Bank România, subsidiară a OTP Bank, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est, este un furnizor integrat şi auto-finanţat de servicii financiare. Cu o abordare definită prin responsabilitate, angajament şi profesionalism, OTP Bank România înţelege nevoile clienţilor şi contextul actual al pieţei şi este un partener de încredere în furnizarea de servicii financiare.

    OTP Bank oferă servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienţi, prin intermediul unei reţele teritoriale de peste 1500 de unităţi, ATM-uri şi canale electronice