BusinessMagazin

Tag: credit

  • Credit or Policy?

    In Romania, the standard combination includes three or four products on average – a bank account, a loan, a mandatory insurance policy and an account in the mandatory private pensions system. There is no joint calculation method for companies in the fi nancial system that can reveal Romanians’ preferences in terms of fi nancial products.

    However, a standard combination for Romanian clients is not very difficult to put together. ”The most common fi nancial products include banking loans and auto liability insurance, especially since it’s mandatory,” says Cornelia Coman, general manager of ING Asigurari de Viata (ING Life Insurance). On the other hand, there are the over 4.35 million participants to the mandatory private pensions system, making private pensions one of the most prevalent fi nancial products among the employed.

    The same can be said about the current account – decidedly the banks’ best-selling product, ”to which a card and an overdraft, and/or a consumer loan can be attached. But the most common combination is current account – card – overdraft,” says Rozaura Stanescu, delegate executive manager of the strategy and marketing department within BRD-Groupe Société Générale.

  • Pe umerii cui sta relansarea economiei prin „Prima casa”: doi batrani care au incasat 54.000 de euro

    Daca banii se intorc la banca, efectul e zero. Toata relansarea economiei pe care Guvernul si-a fundamentat acest proiect se limiteaza la un aparat de aer conditionat, mobila si celelalte investitii minore pe care tinerii le vor face in apartamentul cumparat ieri.

    BRD-SocGen a acordat ieri primul credit prin programul „Prima casa", prin care doi tineri au achizitionat pentru 54.500 de euro un apartament de doua camere intr-un bloc vechi din cartierul Colentina, din Bucuresti.

    Cei doi pensionari care au vandut apartamentul vor pune banii intr-un depozit la banca. Tinerii cumparatori sunt ingineri si lucreaza la Renault.

     

    Aflati mai multe pe  www.zf.ro.

  • Mergeţi la bănci pentru reducerea dobânzilor. Unele „uită“ să o facă

    Mulţi români au credite la bănci însă prea puţini au parcurs cu atenţie prevederile din contractele de creditare. Din acest motiv poate apărea situaţia în care deşi ar fi putut să plătească o rată mai mică, rezultată din recalcularea dobânzii variabile, pentru simplul fapt că nu au anunţat banca, în termen de 30 de zile, de modificarea valorii unui aşa-numit indice de referinţă, unii români vor fi nevoiţi să plătească rata majorată până la viitoarea recalculare a dobânzii.

    Şi aceasta chiar dacă, de la sfârşitul anului trecut, băncile au fost obligate, printr-o ordonanţă de Guvern, să aplice un mod transparent de calcul în care oferă o dobândă variabilă la credit.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Arta de a garanta credite

    Opera Metropolitana din New York, aflata in criza de lichiditati, a garantat un imprumut de 35 de milioane de dolari de la JP Morgan Chase cu doua lucrari de Chagall, “Triumful muzicii” si “Sursele muzicii”, iar un important membru al Partidului Conservator britanic a oferit ca garantie o pictura de Modigliani in valoare de cateva milioane de euro pentru un credit luat de la Sotheby’s Financial Services. Si celebra fotografa americana Annie Leibovitz a pus ca gaj drepturile de autor asupra lucrarilor sale ca sa-si poata plati creditele ipotecare, iar artistul american Julian Schabel si-a finantat constructia unui bloc de apartamente la New York luand credite garantate cu tablouri de Picasso sau Dali din colectia personala.

    Ideea de a oferi imprumuturi cu garantii in opere de arta nu este noua; de pilda, finantatorul lui Annie Leibovitz, Art Capital Group, exista pe piata de zece ani.  Cel mai mare jucator pe piata imprumuturilor de arta este in prezent Sotheby’s Financial Services, cu o medie anuala a creditelor acordate de peste 170 de milioane de dolari. Proprietarul Art Capital Group, Ian Peck, fost angajat al casei de licitatii Sotheby’s si director al unei galerii din New York, a infiintat compania tocmai pentru a oferi o solutie la problemele de lichiditate de pe piata lucrarilor de arta. Printre primii sai clienti s-au numarat galeriile care aveau nevoie de capital de lucru, deoarece bancile nu voiau sa le imprumute pe baza stocurilor detinute, iar casele de licitatii nu ofereau bani decat in contul unor opere scoase la licitatie.

    In ultima vreme insa, la Art Capital Group s-au obisnuit sa apeleze colectionarii foarte bogati, care anul trecut au imprumutat in total 80 de milioane de dolari, iar anul acesta, dupa cum estimeaza Peck, vor avea nevoie de 120 de milioane de dolari.

  • Criza in real estate: Buy-back pe apartamentul vechi

    “In schimbul locuintelor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprietate veche, care sa indeplineasca anumite criterii de evaluare, plus o diferenta de cash mult mai usor de accesat de catre cumparatori prin credite”, spune Livia Berghiu, consultant in cadrul agentiei imobiliare RE/MAX Bastion, din Bucuresti.

     

    Compania se afla in prezent in discutii cu o serie de dezvoltatori imobiliari pentru a identifica si implementa metode de vanzare a apartamentelor si vilelor prin schimburi cu proprietati vechi, care vor trebui sa fie evaluate de catre dezvoltatori si sa indeplineasca anumite criterii care vor asigura pe viitor vanzarea acestora in conditii profitabile. “Cu doi dintre dezvoltatori, discutiile sunt intr-un stadiu avansat si probabil ca pentru proiectele respective vom lansa schimburile de locuinte in cursul lunii martie”, a precizat Livia Berghiu.

     

    Reprezentantii agentiei imobiliare considera ca aceasta varianta ar avantaja cumparatorii, care vor putea sa acceseze un credit, avand in vedere ca valoarea acestuia va fi mai redusa decat in cazul achizitionarii unui apartament nou. "Trebuie insa luat in calcul faptul ca si dezvoltatorii au un beneficiu major- si anume au posibilitatea de a strange lichiditatile necesare ratelor de finantare, respectand, in acelasi timp, si obiectivele de vanzari impuse prin contractele de finantare”, afirma Domnita Avramescu, reprezentant al RE/MAX Bastion.

     

    Anchor Grup garanteaza finantarea

     

    Anchor Grup a anuntat astazi o oferta speciala pentru InCity Residences. In lunile martie si aprilie 2009, clientii care doresc sa achizitioneze un apartament in InCity Residences beneficiaza de finantare garantata pentru orice tip de apartament. In cazul in care un client nu detine intreaga suma necesara achizitionarii unui apartament, dezvoltatorul se angajeaza sa finanteze diferenta.

     

    InCity Residences este situat in apropierea Bucuresti Mall, urmand sa inceapa livrarile din primavara acestui an. Complexul include 502 apartamente, grupate in 13 tipuri diferite, cu suprafete peste media de pe piata, variind intre 63 si 266 de metri patrati. Apartamentele vortfi livrate cu aer conditionat, baile si bucatariile fiind mobilate si utilate. Pretul mediu pe metru patrat este de 1.820 de euro + TVA, acesta fiind scazut de la 1.970 de euro + TVA, cat era in luna septembrie a anului precedent
     

  • Creditarea este “in podea”

    Creditul in lei a inregistrat in ianuarie un declin lunar real de 1,1%, dupa ce a scazut si in ultimele trei luni ale anului trecut, in timp ce imprumutul in euro si-a temperat ritmul de crestere de la 1% in decembrie la 0,1%, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).Creditul neguvernamental in lei a scazut dupa declansarea efectelor crizei financiare in Europa Centrala si de Est, respectiv in ultimul trimestru din 2008, cu cu 0,4% in octombrie, cu 0,7 in noiembrie si cu 2,4% in decembrie.

    Si daca in ultima parte a anului creditarea a franat brusc – din cauza incertitudinilor existente pe plan local si international si a implementarii unui nou regulament al BNR privind acordarea de imprumuturi persoanelor fizice, acum creditarea este aproape blocata.

    Cititi aici mai multe despre evolutia creditului guvernamental si neguvernamental din Romania.
     

  • Esecul micilor investitori in imobiliare

    BUSINESS Magazin a luat decizia de a realiza in luna aprilie a anului trecut un articol privindu-i pe micii investitori in imobiliare, o cu totul alta specie decat marii dezvoltatori de ansambluri rezidentiale cu sute de apartamente. In ciuda faptului ca primele semne ale blocajului imobiliar incepeau deja sa se intrevada – mai ales printr-o usoara scadere la acea vreme a preturilor locuintelor vechi – micii investitori in imobiliare reprezentau atunci o poveste de succes.

    Atrasi de profiturile spectaculoase pe care investitiile imobiliare le returnau de cativa ani deja, acesti investitori au decis sa riste – avand in vedere ca majoritatea nu aveau experienta in dezvoltarea de ansambluri rezidentiale – si sa inceapa dezvoltarea cate unui proiect care reunea in medie doar cateva zeci de apartamente.

    Unii se aflau deja la a doua sau a treia investitie, al carei rezultat ar fi urmat sa ii apropie si mai mult sau chiar sa le asigure trecerea intr-o noua liga: cea a milionarilor in euro. Anul 2008, in special a doua jumatate a sa, a adus insa o scadere drastica a tranzactiilor cu apartamente noi, ceea ce a dus la stoparea mai multor proiecte cu sute de apartamente.

    Dar nici investitorii mici nu au facut exceptie. “N-am nici cea mai vaga idee ce o sa fac”, spune Daniel Sava, intrebat cum isi judeca acum decizia de a investi in imobiliare si ce va face in viitorul apropiat. Investitorul, una dintre persoanele alese de BUSINESS Magazin pentru a creiona portretul unei categorii estimate la cateva sute de investitori, se intorsese din Italia, unde lucrase in constructii inca de la varsta de 17 ani.

    Acolo isi formase o echipa de muncitori cu care s-a intors in tara pentru a construi locuinte. Terminase deja un imobil cu sase apartamente, avea o societate de constructii care lucra si pentru alti dezvoltatori, iar cel mai important proiect urma sa-l inceapa in luna mai – un bloc cu 45 de apartamente, in Tecuci, care ar fi avut nevoie de investitii estimate la doua milioane de euro.

    “Aveam toate actele gata si cand sa iau creditul a aparut criza. M-am dus in toamna la banca si m-au refuzat din start”, povesteste investitorul in varsta de 27 de ani. Dupa Sava, faptul ca a finalizat deja o constructie nu a contat in analiza dosarului de obtinere a creditului – care, potrivit declaratiilor lui anterioare, ar fi trebuit sa fie de 800.000 de euro, institutia bancara solicitand o garantie imobiliara.

    “Nu au mai dorit sa crediteze constructii nefinalizate si am mers cu banii mei. Acum ma chinuiesc sa obtin un credit, am ajuns aproape la rosu cu constructia. Am vandut doar doua apartamente”, mai spune Daniel Sava. Pretul pe metrul patrat este de 900 de euro. Intr-o situatie mult mai disperata se afla Catalin Petrus, care ajunsese cu constructia, in luna mai a anului trecut, la etajul al doilea al unui bloc care ar fi urmat sa aiba 18 apartamente.

    De profesie inginer mecanic, Petrus isi vanduse apartamentul propriu si cu banii obtinuti din constructia mai multor case, impreuna cu o echipa de muncitori pe care si-o formase in ultimii ani, a decis sa faca trecerea spre un proiect de dimensiuni mai mari, care ar fi necesitat o investitie de circa un milion de euro.

    Suma, potrivit declaratiilor de atunci ale micului investitor, ar fi provenit din resurse proprii si mai ales din vanzarea apartamentelor – Petrus avea deja semnate, in luna mai, antecontracte pentru trei locuinte. Urmatoarele luni nu numai ca nu i-au adus noi tranzactii, dar si cele deja semnate au cazut, cumparatorii cerandu-si avansurile inapoi.

    “Constructia a ramas asa, nu am bani sa o termin. Si asa o sa ramana, caci nu am datorii la banci”, spune investitorul, adaugand insa ca nu va scadea preturile fata de nivelul din vara anului trecut. Esecul, cel putin temporar, al micilor investitori din dezvoltarea rezidentiala este de inteles, avand in vedere ca proiecte cu sute si mii de apartamente, precum Quadra 2 sau Sunset Residences, au fost anulate sau amanate pana la imbunatatirea conditiilor din piata – dupa cum se exprima in general dezvoltatorii sau consultantii imobiliari.

    Situatia micilor investitori este insa, in general, mai buna decat cea a marilor dezvoltatori, avantajul primilor fiind ca resursele proprii au avut un procent mult mai ridicat din investitia totala. “Nu sunt in faliment, caci nu au datorii la banci.

    Doar ca si-au blocat toti banii intr-o cladire nefinalizata – si vor sta asa pana vor reusi sa vanda primele doua etaje pentru a continua constructia, caci merg la banci in cautarea unei finantari, insa nimeni nu le da credite”, considera Valentin Ilie, CEO si actionar al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Consultantul imobiliar spune ca de la inceputul acestui an a fost contactat de mai multi investitori de acest gen care solicitau intocmirea unui dosar pentru obtinerea unei finantari si sfaturi din sfera marketingului pentru a vinde macar cateva apartamente.

    “Nu le sugerez sa scada preturile, cel putin nu la nivel de lista, caci s-ar putea sa nu vanda nici asa si se va crea panica. Insa ii intreb cat sunt dispusi sa negocieze si cand am un posibil cumparator, ii spun sa lasam pretul la urma. Daca gasim o proprietate care sa ii placa, intreb cat e dispus sa ofere”, povesteste Ilie cum se poarta astazi negocierile intr-o piata care a devenit a cumparatorilor.

    Surprinzator, chiar si in conditiile actuale neprielnice mai exista investitori care merg inainte cu proiectele lor rezidentiale, desi o amanare de cateva luni a planurilor initiale totusi exista. Un exemplu in acest sens il ofera Gheorghe Predescu, care a finalizat in 2007 un bloc cu 22 de apartamente in partea de sud a Capitalei si care se afla intr-o faza incipienta de dezvoltare a unui nou bloc, cu 44 de apartamente.

    “Am promisiuni ca voi primi finantarea, in rate. Creditul ar urma sa reprezinte in final circa jumatate din valoarea investitiei, iar pana acum am deja 12 antecontracte semnate”, spune Predescu, care spera sa obtina finantarea in perioada imediat urmatoare.

    Prima transa a creditului ar fi trebuit obtinuta la inceputul verii trecute, potrivit declaratiilor anterioare ale fostului partener al lui Predescu in cadrul proiectului, partener care s-a retras intre timp. “Am preluat eu totul, nu este o perioada buna acum, dar trebuie sa privim in viitor”, comenteaza micul investitor, care se bazeaza pe acelasi argument invocat staruitor si pe vremea boom-ului imobiliar – nevoia ridicata de locuinte noi.

    Predescu admite insa ca preturile ar trebui sa mai scada pentru ca nevoia despre care vorbeste sa se transforme in cerere reala, solvabila. Iar visul reusitei rapide a devenit deocamdata o himera pentru sutele de investitori de talie mica care au pariat totul pe imobiliare.

  • Petrom imprumuta 375 mil. de euro

    „Petrom se află încă în plin proces de modernizare şi restructurare, un proces care necesită investiţii ridicate. Până acum, investiţiile au fost susţinute din majorarea de capital realizată de OMV la momentul privatizării şi prin cash-flow-ul generat de activităţile noastre. Acest credit a devenit necesar pentru a susţine programul de investiţii de circa 1,5 miliarde de euro anual. Obţinerea unor angajamente pe termen mediu din partea băncilor, în contextul actual atât de instabil, demonstrează şi consolidează poziţionarea solidă a Petrom”, spune Mariana Gheorghe, director general al Petrom.

    Compania a contractat o linie de credit în valoare de circa 375 de milioane de euro, cu termen de rambursare de 3 ani. Creditul va fi folosit pentru acoperirea nevoilor financiare ale Petrom.
    În ultimii trei ani şi jumătate investiţiile grupului Petrom s-au ridicat la 3,41 miliarde euro. În cursul lunii iunie a acestui an, ca urmare a revizuirii strategiei pentru 2010, compania estimează investiţii anuale pentru perioada 2008-2010 de circa 1,5 miliarde de euro.

    Împrumutul este acordat de un club de bănci de relaţie ale Petrom şi OMV, în calitate de acţionar majoritar, în număr de cinci, care au reprezentanţe şi în România, respectiv: Unicredit Bank Austria AG, Credit Agricole Luxemburg S.A., Erste Group Bank AG, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG şi Société Générale Bank & Trust (SGBT). Cea mai mare parte din cele 375 de milioane de euro va fi retrasă în euro şi lei, dar împrumutul poate fi utilizat si in USD.

    Marja dobânzii este stabilită la 1,5% pe an peste rata de referinţă a dobânzii, ceea ce demonstrează calitatea creditului şi a beneficiarului mai ales în condiţiile actuale de piaţă.
    “Tranzacţia reprezintă un moment important în operaţiunile financiare internaţionale ale Petrom, fiind prima tranzacţie internaţională a companiei după privatizare. În ciuda condiţiilor nefavorabile de pe pieţele financiare internaţionale, tranzacţia a fost semnată cu succes datorită relaţiei solide dintre Petrom/Grupul OMV şi băncile participante”, spune Reinhard Pichler, Director Financiar Petrom.

     

  • Omilos ia un credit de 65,5 mil. euro pentru Era Shopping Park Oradea

    Proiectul de retail va necesita investitii totale de 100 de milioane de euro. Finantarea a fost obtinuta de la un consortiu de banci, format din Banca Romaneasca – membra a grupului National Bank of Greece, Eurobank EFG Group si Bank of Cyprus.

     

    Era Shopping Park Oradea va fi unul din cele mai mare centru comercial din vestul tarii, urmand sa se intinda pe o suprafata inchiriabila de 64.700 de metri patrati. Proiectul, care va fi unul de tipul unui parc de retail, va fi amplasat la intersectia dintre Calea Aradului si soseaua de centura a orasului Arad si va dispune de o parcare cu 2.000 de locuri.

     

    Programat initial pentru inaugurare la finalul acestui an, proiectul va fi inaugurat in doua faze: prima faza, care va include unitati ale Carrefour, Bricostore, Media Galaxy si Cinema City, va fi inaugurata in luna martie a anului viitor in timp ce cea de a doua faza, reprezentata de Era Shopping Mall si o unitate Mobexpert, va fi finalizata in septembrie 2009.

     

    Pana in acest moment a fost inchiriata 80% din suprafata parcului de retail, agentul exclusiv de inchiriere fiind Cushman&Wakefield Activ Consulting. Era Shopping Park Oradea este cel de al doilea proiect de retail al dezvoltatorului, dupa Era Shopping Park Iasi, care va fi inaugurat luna viitoare.

     

    Oradea este unul din cele mai aglomerate orase din punct de vedere al centrelor comerciale aflate in constructie. Mivan va fi primul dezvoltator care va inaugura un nou centru comercial, Tiago Oradea fiind programat spre deschidere in luna noiembrie. Anul viitor va fi inaugurat, pe langa Era Shopping Park Oradea si Stop.Shop, dezvoltat de catre Immoeast si S+B Group, in timp ce in oras exista deja un mall de mai multi ani – Lotus Market.
     

  • Card cu parfum de femeie








    La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.




     

    Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.

     

    Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in    Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”

     

    In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.

     

    Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.

     

    In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.

     

    In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, pene­trarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.

     

    In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.