BusinessMagazin

Tag: coronavirus

  • Noul coronavirus ar putea ucide până la 190.000 de oameni în Africa, avertizează OMS

    Noul coronavirus ar putea ucide până la 190.000 de oameni în Africa în primul an de pandemie dacă măsurile de izolare nu îşi vor face efectul, a avertizat, joi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    „În timp ce Covid-19 probabil nu se va răspândi la fel de exponenţial în Africa, precum în alte părţi ale lumii, va face prăpăd în punctele de transmisie”, a declarat dr. Matshidiso Moeti, directorul regional al OMS pentru Africa, într-un comunicat citat de CNN.

    „Covid-19 ar putea deveni un accesoriu în viaţa noastră pentru următorii câţiva ani, dacă nu este adoptată o abordare proactivă de către multe guverne din regiune”, a continuat acesta.

    OMS a prezis că între 29 şi 44 de milioane de africani ar putea fi infectaţi în primul an şi peste 5,5 milioane dintre aceşti oameni ar putea avea nevoie de tratament spitalicesc, un număr care ar depăşi capacitatea medicală a majorităţii ţărilor de pe continent.

    Cifrele de la mijlocul lunii martie arată că în 47 de state africane, media este de două paturi la un milion de locuitori.

     

  • Americanii aprobă PRIMUL medicament pentru tratarea COVID-19. Ce efecte are asupra celor bolnavi

    Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat, în procedură de urgenţă, utilizarea medicamentului antiviral Remdesivir pentru tratarea pacienţilor care suferă de coronavirus, anunţă preşedintele Donald Trump.

    Remdesivir, produs de compania farmaceutică Gilead Sciences, s-a dovedit a fi eficient în facilitarea recuperării pacienţilor care au coronavirus.

    Donald Trump a făcut anunţul de la Casa Albă, alături de directorul companiei Gilead Sciences, Daniel O’Day, şi de Stephen Hahn, comisarul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), informează agenţia Bloomberg şi postul CNBC.

    “Vrem să le mulţumim colaboratorilor care au adus Remdesivir în acest punct şi multora dintre oamenii noştri care au făcut parte din acest efort, de fapt, personalului medical”, a declarat Daniel O’Day, precizând că firma va dona un milion de doze de Remdesivir.

    Comisarul FDA, Stephen Hahn, a declarat că medicamentul a primit autorizaţie de utilizare în regim de urgenţă pentru pacienţii spitalizaţi.

    Imediat după anunţ, acţiunile companiei Gilead Sciences au oprit tendinţa de scădere, rămânând la 79,95 dolari în New York. În tranzacţionările extinse, acţiunile Gilead înregistrează o creştere de 2%.

    Testele clinice relevă că medicamentul Remdesivir accelerează recuperarea în cazul pacienţilor care au forme avansate de Covid-19, rezultatul fiind considerat de Administraţia Donald Trump drept un progres “semnificativ”.

    “Pacienţi spitalizaţi cu forme avansate de Covid-19 şi simptome pulmonare care au primit Remdesivir s-au recuperat mai rapid decât pacienţi în situaţii similare supuşi unei proceduri placebo, conform analizării preliminare asupra datelor obţinute printr-un studiu clinic aleatoriu efectuat pe 1.063 de pacienţi, iniţiat pe 21 februarie”, au anunţat Institutele Naţionale pentru Sănătate din SUA (NIH).

    Studiul clinic – denumit “Test pentru tratament adaptiv anti-Covid-19” – a fost efectuat cu sprijinul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) din Statele Unite. “Rezultatele preliminare arată că pacienţi care au primit Remdesivir au avut o perioadă de recuperare mai rapidă cu 31% decât cei supuşi unei proceduri placebo. Mai exact, durata medie de recuperare a fost de 11 zile pentru pacienţii trataţi cu Remdesivir, comparativ cu 15 zile pentru cei din procedura placebo. De asemenea, rezultatele sugerează şi un beneficiu privind supravieţuirea, rata mortalităţii fiind de 8,0% în cazul grupului care a primit Remdesivir, faţă de 11,6% pentru grupul din procedura placebo”, precizează Institutele Naţionale pentru Sănătate din SUA (NIH).

    “Mai multe informaţii detaliate despre rezultatele testului, inclusiv date mai complete, vor fi disponibile în următorul raport. În cadrul angajamentului Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA de a accelera dezvoltarea şi disponibilitatea potenţialelor tratamente anti-Covid-19, agenţia a fost implicată în discuţii susţinute şi curente cu firma Gilead Sciences referitoare la a face Remdesivir disponibil pentru pacienţi cât se poate de rapid, în mod adecvat”, subliniază NIH.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a salutat rezultatele obţinute de compania farmaceutică Gilead Sciences. Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) din SUA, a declarat că rezultatele sunt “semnificative”. “Este ceva destul de important”, a afirmat Anthony Fauci după o reuniune desfăşurată la Casa Albă.

  • Planul UE de acţiuni coordonate pentru suspendarea graduală a restricţiilor antiepidemice

    Planul Uniunii Europene cu recomandări privind suspendarea graduală a restricţiilor antiepidemice conţine o serie de criterii de monitorizare epidemiologică şi acţiuni coordonate la nivelul statelor membre, care vor fi urmate de o strategie de relansare economică.

    Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19

    “În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetăţenilor UE şi pentru depăşirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene şi modul de viaţă. Dincolo de urgenţa combaterii pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societăţile şi economiile europene să revină la o funcţionare normală şi la o creştere durabilă, integrând, printre altele, tranziţia către o economie verde şi transformarea digitală şi desprinzând toate învăţămintele din această criză. Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii Covid-19, prezentată de preşedintele Comisiei Europene şi de preşedintele Consiliului European, constituie un răspuns la solicitarea membrilor Consiliului European de elaborare a unei strategii de ieşire coordonată cu statele membre care va pregăti terenul pentru un plan de redresare cuprinzător şi pentru investiţii fără precedent”, conform documentului prezentat de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi de Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    “Evoluţia rapidă a pandemiei de COVID-19 şi numeroasele necunoscute legate de noul virus şi de boala cauzată de acesta au dus la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate, precum şi la efecte socio-economice dramatice în Europa şi în întreaga lume. Criza a provocat deja pierderea a mii de vieţi omeneşti şi continuă să exercite o presiune enormă asupra sistemelor de sănătate. S-au luat măsuri extraordinare şi fără precedent, atât pe plan economic şi social. Toate statele membre au interzis adunările de persoane, au închis (total sau parţial) şcolile şi au introdus restricţii privind frontierele/călătoriile. Peste jumătate din statele membre ale UE au proclamat starea de urgenţă”, se arată în documentul postat pe site-ul CE.

    “Măsurile restrictive au fost necesare pentru a încetini răspândirea virusului şi au salvat deja zeci de mii de vieţi. Însă acestea au un cost social şi economic ridicat. Exercită presiuni asupra sănătăţii mintale şi îi obligă pe cetăţeni să îşi schimbe radical viaţa de zi cu zi. Măsurile restrictive au creat şocuri uriaşe pentru economie şi au avut efecte grave asupra funcţionării pieţei unice: sectoare întregi sunt închise, conectivitatea este limitată în mod semnificativ, iar reţelele internaţionale de aprovizionare şi libertatea de circulaţie a persoanelor sunt grav perturbate. Se impune astfel necesitatea unei intervenţii publice care să contrabalanseze impactul socioeconomic, atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre”, precizează documentul.

    Impactul economic şi social este grav / Trebuie planificată etapa reluării activităţilor

    “În pofida măsurilor luate, impactul economic şi social va fi grav, după cum arată percepţia pieţei şi rata fără precedent de înscriere în sistemele de şomaj parţial. Chiar dacă revenirea la normalitate va fi un proces foarte îndelungat, este la fel de clar şi faptul că măsurile extraordinare de izolare nu pot fi aplicate pe o perioadă nedeterminată. Este necesar să evaluăm în mod continuu dacă acestea sunt încă proporţionate, pe măsură ce vom afla mai multe despre acest virus şi boala pe care o provoacă. Este indispensabil să se planifice etapa în care statele membre pot reîncepe activităţile economice şi sociale, reducând în acelaşi timp la minimum orice impact asupra sănătăţii oamenilor şi fără a suprasolicita sistemele de sănătate. Acest lucru va necesita o abordare bine coordonată în cadrul UE şi între toate statele membre. Actuala foaie de parcurs oferă o astfel de abordare. Aceasta se bazează pe expertiza şi consultanţa oferite de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi de Comitetul consultativ al Comisiei privind COVID-19 şi ţine seama de experienţa şi perspectivele mai multor state membre, precum şi de orientările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Foaia de parcurs le oferă statelor membre recomandări în vederea protejării sănătăţii publice odată cu ridicarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii pentru reluarea vieţii în comunitate şi redemararea economiei. Aceasta nu este un semnal că măsurile de limitare a răspândirii pot fi ridicate imediat, ci îşi propune să informeze acţiunile statelor membre şi să le ofere un cadru pentru asigurarea coordonării la nivelul UE şi la nivel transfrontalier, recunoscând în acelaşi timp specificitatea fiecărui stat membru. Situaţia epidemiologică specifică, organizarea teritorială, serviciile de asistenţă medicală, distribuţia populaţiei sau dinamica economică reprezintă o parte din factorii care ar putea afecta deciziile statelor membre în ceea ce priveşte momentul, locul şi modul în care vor ridica aceste măsuri. De asemenea, trebuie să se acorde atenţie situaţiei ţărilor din vecinătatea UE”, subliniază documentul.

    CALENDAR

    “Măsurile restrictive introduse de statele membre au fost necesare pentru a întârzia răspândirea epidemiei şi pentru a atenua presiunea exercitată asupra sistemelor de sănătate (“aplatizarea curbei”). Aceste măsuri s-au bazat pe informaţiile disponibile în ceea ce priveşte caracteristicile epidemiologiei bolii şi au urmat o abordare precaută. Datorită acestor măsuri s-a câştigat timp preţios pentru pregătirea sistemelor de sănătate ale statelor membre, pentru achiziţionarea produselor esenţiale, precum echipamente individuale de protecţie, echipamente de laborator şi ventilatoare pulmonare, inclusiv la nivelul UE, şi pentru lansarea activităţilor de dezvoltare a vaccinurilor şi a eventualelor tratamente. Conform opiniei ştiinţifice predominante, aceste măsuri sunt esenţiale şi, într-adevăr, datele disponibile arată că o combinaţie de măsuri stricte de limitare a răspândirii are drept rezultat reducerea ratelor de transmitere şi de mortalitate. Este nevoie de mai mult timp pentru a evalua efectul deplin al acestor măsuri, luând în considerare perioada de incubaţie a virusului, durata bolii şi a spitalizărilor, raportarea necesară, diferenţele în ceea ce priveşte intensitatea testării şi răspândirea ulterioară care s-ar putea produce pe durata izolării, cum ar fi răspândirea în rândul membrilor aceleiaşi familii”, precizează documentul.

    “Având în vedere că măsurile de izolare sunt în vigoare de câteva săptămâni, apare în mod natural întrebarea când şi cum vor putea fi relaxate aceste măsuri. Majoritatea experţilor epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule şi atunci când se aplică măsuri de izolare şi că orice nivel de relaxare progresivă a măsurilor de izolare va duce inevitabil la o creştere corespunzătoare a numărului de noi cazuri. Va fi nevoie de o monitorizare constantă şi detaliată şi va trebui să fim pregătiţi să ajustăm măsurile deja existente şi să reintroducem altele noi, dacă va fi necesar. De asemenea, este evident că va trebui să trăim, ca societate, cu acest virus până când se va găsi un vaccin sau un tratament. În această privinţă, comunicarea clară, transparentă şi promptă cu cetăţenii va fi de o importanţă fundamentală. Dialogul permanent cu partenerii sociali va fi, de asemenea, esenţial. În mod evident, condiţiile şi criteriile care permit ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii depind în mare măsură de datele care evoluează în timp, în special de nivelul de transmitere a virusului în regiunile afectate, de dezvoltarea şi durata imunităţii la virus în rândul populaţiei, precum şi de modul în care diferitele grupe de vârstă sunt afectate de boală. Datele fiabile vor reduce la minimum riscul luării unor decizii bazate pe ipoteze incorecte sau pe informaţii incomplete, de exemplu, din cauza întârzierilor în raportare sau a faptului că persoanele infectate asimptomatice sau cu simptome uşoare nu sunt testate. Recomandările din prezenta foaie de parcurs se bazează pe cunoştinţele ştiinţifice disponibile până în prezent. Acestea urmează a fi revizuite pe măsură ce vor apărea dovezi suplimentare şi pe măsură ce va creşte gradul de comparabilitate a datelor naţionale şi de armonizare a metodelor de măsurare”, subliniază documentul.

    CRITERII

    Trei seturi de criterii sunt relevante pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru relaxarea măsurilor de izolare:

    “1. Criterii epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ şi s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată. Indicii în acest sens pot fi, de exemplu, o scădere neîntreruptă a numărului de noi infectări, de spitalizări şi de pacienţi aflaţi la terapie intensivă;

    2. Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate, indicată, de exemplu, de rata de ocupare în unităţile de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unităţile de terapie intensivă, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la îngrijiri, în special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistenţă medicală primară, precum şi personal suficient care să aibă competenţele adecvate pentru îngrijirea pacienţilor externaţi din spitale sau izolaţi la domiciliu, precum şi competenţele necesare pentru a ridica măsurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esenţial deoarece indică faptul că diferitele sisteme naţionale de sănătate pot face faţă creşterilor viitoare ale numărului de cazuri după ridicarea măsurilor. În acelaşi timp, este din ce în ce mai probabil ca spitalele să se confrunte cu întârzieri în ceea ce priveşte intervenţiile elective care au fost amânate temporar în perioada de vârf a pandemiei; de aceea, sistemele de sănătate ale statelor membre trebuie să îşi fi recuperat suficientă capacitate în general, nu doar în ceea ce priveşte gestionarea COVID-19;

    3. Capacitatea de monitorizare adecvată, inclusiv capacitatea de testare la scară largă necesară pentru a detecta şi monitoriza răspândirea virusului, combinată cu depistarea contactelor şi cu posibilităţile de izolare a persoanelor în cazul reapariţiei şi răspândirii în continuare a infecţiilor. Testele de detectare a anticorpilor, atunci când vor fi confirmate în mod specific pentru COVID-19, vor furniza date complementare privind proporţia populaţiei care a depăşit cu succes boala şi vor măsura, în cele din urmă, imunitatea dobândită. Statele membre sunt cele care trebuie să decidă, în funcţie de propriile lor structuri, la ce nivel ar trebui evaluată respectarea criteriilor de mai sus”, precizează UE.

    PRINCIPII

    Ieşirea în mod coordonat din criza provocată de COVID-19 reprezintă o chestiune de interes european comun. Toate statele membre sunt afectate, deşi în grade diferite. Răspândirea virusului nu se opreşte la frontiere, iar acţiunile izolate sunt, în mod inevitabil, mai puţin eficiente. Măsurile de limitare a răspândirii şi relaxarea lor progresivă afectează nu numai sănătatea publică, ci şi sistemele valorice puternic integrate şi sistemele de transport naţionale şi transfrontaliere necesare pentru asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, a mărfurilor şi a serviciilor. “Prin urmare, atunci când se ridică aceste măsuri, ar trebui să se ţină seama de natura integrată a pieţei unice. Deşi fiecare stat membru va adopta propriul calendar şi propriile modalităţi de acţiune, este esenţial să existe un cadru comun”, subliniază UE.

    Trei principii de bază ar trebui să ghideze Uniunea Europeană şi statele membre:

    1. “Acţiunile ar trebui să se bazeze pe ştiinţă şi să se axeze pe sănătatea publică: decizia de a pune capăt măsurilor restrictive este o decizie politică multidimensională care implică găsirea echilibrului adecvat între beneficiile în materie de sănătate publică şi alte efecte economice şi sociale. În acelaşi timp, protejarea sănătăţii publice pe termen scurt şi lung ar trebui să rămână obiectivul principal al deciziilor statelor membre. Dovezile ştiinţifice disponibile ar trebui să stea cât mai mult posibil la baza deciziilor statelor membre, iar statele membre ar trebui să fie pregătite să îşi revizuiască abordările pe măsură ce apar mai multe dovezi ştiinţifice”.

    2. “Acţiunile ar trebui să fie coordonate între statele membre: lipsa coordonării în ceea ce priveşte ridicarea măsurilor restrictive riscă să aibă efecte negative pentru toate statele membre şi să creeze fricţiuni politice. Deşi nu există o abordare
    universală, statele membre ar trebui, cel puţin, să se informeze reciproc şi să informeze Comisia, în timp util, prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară, înainte de a anunţa măsuri de ridicare a restricţiilor şi să ia în considerare opiniile acestora. Comunicarea şi discuţiile ar trebui să aibă loc în contextul răspunsului integrat la criza politică”.

    3. “Respectul şi solidaritatea dintre statele membre rămân esenţiale: un factor-cheie de succes în această etapă constă în valorificarea punctelor forte ale celorlalţi. Nu toate sistemele de sănătate sunt supuse aceloraşi presiuni, există foarte multe cunoştinţe care pot fi împărtăşite între profesionişti şi între statele membre, iar asistenţa reciprocă în perioade de criză este esenţială. Deşi coordonarea şi solidaritatea între statele membre au fost puse sub semnul întrebării la începutul
    pandemiei, în ultimele săptămâni au apărut din ce în ce mai multe exemple concrete de solidaritate în întreaga UE, cum ar fi transferul în alte state membre al unor pacienţi aflaţi în terapie intensivă, trimiterea de medici şi asistenţi medicali în alte state membre, furnizarea către alte ţări de costume de protecţie, măşti şi ventilatoare pulmonare. Până acum, 17 state membre au organizat zboruri – multe dintre ele facilitate şi finanţate prin mecanismul UE de protecţie civilă – care le-au permis
    cetăţenilor europeni de toate naţionalităţile care erau blocaţi în străinătate să se întoarcă acasă. Prin intermediul unei platforme online specializate a UE, clinicienii fac schimb de experienţe în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor COVID-19. Aceasta este abordarea corectă, care ar trebui adoptată şi în continuare. Va deschide calea pentru noi măsuri de solidaritate la nivelul UE, prin care se va acorda sprijin acelor state membre şi regiuni care vor avea nevoie de un astfel de sprijin pentru a depăşi pandemia sau care vor fi şi mai grav afectate decât altele de criza economică ce va urma”, continuă documentul.

    MĂSURI DE ÎNSOŢIRE

    Gestionarea cu succes a ridicării treptate a măsurilor de izolare existente necesită o combinaţie de măsuri de însoţire care să fie relevante pentru toate statele membre. UE acţionează pentru a sprijini statele membre în această privinţă.

    “1. Colectarea datelor şi crearea unui sistem solid de raportare: pentru a mai bună gestionare a procesului de ridicare a măsurilor, este esenţială colectarea şi partajarea armonizată la nivel naţional şi subnaţional, de către autorităţile din domeniul sănătăţii publice, a datelor privind răspândirea virusului, caracteristicile persoanelor infectate şi vindecate şi potenţialele contacte directe ale acestora. În acelaşi timp, având în vedere faptul că există din ce în ce mai multe dovezi că un număr mare de persoane pot fi purtători asimptomatici de COVID-19 sau pot prezenta doar simptome limitate, este posibil ca informaţiile privind cazurile raportate autorităţilor din domeniul sănătăţii să reprezinte doar vârful aisbergului. Există în continuare numeroase necunoscute. Se utilizează modele matematice pentru a înţelege răspândirea COVID-19 şi pentru a anticipa şi a evalua impactul potenţial al diverselor măsuri de limitare a răspândirii virusului instituite de statele membre.
    Reţelele de socializare şi operatorii de reţele de telefonie mobilă pot oferi o multitudine de date privind mobilitatea, interacţiunile sociale, precum şi rapoarte voluntare referitoare la cazurile de îmbolnăvire uşoară (de exemplu prin
    supraveghere participativă) şi/sau semnale indirecte timpurii privind răspândirea bolii (de exemplu căutări/postări având drept obiect simptome neobişnuite). Dacă sunt puse în comun şi utilizate în mod anonim şi agregat, în conformitate cu
    normele UE privind protecţia datelor şi a vieţii private, astfel de date ar putea contribui la ameliorarea calităţii modelării şi a prognozelor privind pandemia la nivelul UE. Centrul Comun de Cercetare (JRC) şi ECDC pot centraliza aceste
    activităţi de colectare a datelor şi de modelare.

    2. Crearea unui cadru de depistare a contactelor şi de avertizare cu ajutorul aplicaţiilor pentru dispozitive mobile care să respecte confidenţialitatea datelor: aplicaţiile mobile care avertizează cetăţenii cu privire la un risc crescut din cauza contactului cu o persoană testată pozitiv în ceea ce priveşte COVID-19 sunt deosebit de relevante în faza de ridicare a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, atunci când riscul de infecţie creşte pe măsură ce oamenii intră tot mai
    mult în contact unii cu alţii. (…)

    3. Extinderea capacităţii de testare şi armonizarea metodologiilor de testare: în absenţa unui vaccin, populaţia trebuie să fie protejată cât mai mult posibil de infecţie. Prin urmare, disponibilitatea unor testări pe scară largă care să poată oferi rezultate rapide şi fiabile este esenţială pentru a face faţă pandemiei şi este, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru ridicarea măsurilor de distanţare socială în viitor”.

    Pentru a îmbunătăţi testarea în statele membre este nevoie de o abordare orientată pe trei axe:

    a) dezvoltarea şi extinderea capacităţii de diagnosticare susţinută a COVID-19 în cadrul spitalelor şi al structurilor de asistenţă primară şi de proximitate, precum şi în cadrul structurilor de testare descentralizate, care să fie accesibilă
    tuturor grupurilor de risc şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire a persoanelor vulnerabile, precum şi persoanelor simptomatice sau aflate în legătură strânsă cu cazuri confirmate;
    b) instituirea unor scheme de testare adecvate, prin care să se precizeze ce (combinaţii de) teste ar trebui efectuate în fiecare stadiu şi care să stabilească prioritatea aplicării testelor anumitor categorii (de exemplu, lucrătorilor din
    domeniul sănătăţii, persoanelor care se întorc la locul de muncă, persoanelor în vârstă aflate în centre de îngrijire etc.). Testele aplicate ar trebui să aibă o calitate acceptabilă şi ar trebui efectuate astfel încât să existe o acceptare
    reciprocă a datelor de testare în interiorul statelor membre şi între acestea. Introducerea şi difuzarea testelor serologice menite să evalueze imunitatea dobândită de populaţie fac parte din această strategie;
    c) ar putea fi avută în vedere introducerea şi difuzarea kiturilor de autotestare, odată ce acestea vor fi validate în mod corespunzător şi se va asigura fiabilitatea acestora.

    4. Mărirea capacităţii şi a rezilienţei sistemelor de sănătate;
    5. Consolidarea în continuare a capacităţilor în materie de echipamente medicale şi echipamente individuale de protecţie;
    6. Dezvoltarea unui vaccin sigur şi eficace ar avea o contribuţie crucială la eradicarea pandemiei de COVID-19;
    7. În acelaşi timp, dezvoltarea unor tratamente şi medicamente sigure şi eficace, în special prin reorientarea utilizării unor medicamente existente autorizate în prezent pentru alte boli sau afecţiuni, ar putea limita impactul virusului asupra sănătăţii
    populaţiei în lunile următoare, economia şi societatea putând astfel să se redreseze mai devreme.

    RECOMANDĂRI

    Pe baza avizului ştiinţific al ECDC şi al Grupului consultativ privind COVID-19, Comisia a elaborat un set de recomandări adresate statelor membre cu privire la modalităţile de ridicare treptată a măsurilor luate pentru limitarea răspândirii virusului:

    – Acţiunea va fi treptată, măsurile vor fi ridicate în mai multe etape, lăsându-se timp suficient (de exemplu, o lună) între diferitele etape ale acestui proces, deoarece efectul acestora nu poate fi măsurat decât în timp.
    – Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. În felul acesta, societatea ar putea reveni treptat la normal şi, în acelaşi timp, populaţia UE ar urma să fie protejată în continuare de virus. De exemplu:
    a) Grupurile cele mai vulnerabile ar trebui protejate pentru o perioadă mai îndelungată: deşi încă nu există date cuprinzătoare, conform datelor disponibile, persoanele în vârstă şi persoanele care suferă de boli cronice sunt expuse unui risc
    mai mare. Persoanele cu boli psihice reprezintă alt posibil grup de risc. Ar trebui avute în vedere măsuri pentru a proteja în continuare aceste categorii de persoane, odată ce se vor ridica restricţiile pentru restul populaţiei.
    b) Persoanele diagnosticate sau care au simptome uşoare ar trebui să rămână în carantină şi să beneficieze de un tratament adecvat: astfel se va favoriza întreruperea lanţurilor de transmitere şi limitarea răspândirii bolii. Comisia va
    cere ECDC să îşi actualizeze periodic orientările privind criteriile de ieşire din carantină.
    c) Actualele măsuri de interdicţie generală ar trebui înlocuite prin alternative sigure: acest lucru va permite o combatere direcţionată a surselor de risc, facilitând în acelaşi timp reluarea treptată a activităţilor economice necesare
    (de exemplu, prin curăţarea şi dezinfectarea sporită şi constantă a terminalelor de transport şi a vehiculelor, a magazinelor şi a locurilor de muncă, în locul interzicerii totale a serviciilor respective, precum şi asigurarea unor măsuri sau
    echipamente adecvate pentru protecţia lucrătorilor şi a clienţilor).
    d) Stările de urgenţă generale care conferă puteri excepţionale guvernelor ar trebui înlocuite cu intervenţii mai specifice din partea guvernelor, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale aplicabile. Astfel se va asigura
    responsabilitatea democratică şi transparenţa măsurilor luate şi acceptarea largă a acestora de către public şi se va garanta respectarea drepturilor fundamentale şi a statului de drept.

    – Procesul de ridicare a măsurilor ar trebui să pornească de la măsurile cu impact local şi să fie extins treptat la măsurile cu o acoperire geografică mai largă, ţinând seama de specificul naţional.

    – Pentru deschiderea frontierelor noastre interne şi externe este necesară o abordare etapizată, care să restabilească în cele din urmă funcţionarea normală a Spaţiului Schengen.
    a) Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate în mod coordonat;
    b) Redeschiderea frontierelor externe şi accesul în UE al rezidenţilor din ţări terţe ar trebui să aibă loc într-o a doua etapă şi să ţină seama de răspândirea virusului în afara graniţelor UE, precum şi de riscurile de reintroducere.

    – Relansarea activităţilor economice ar trebui aplicată în etape.
    – Adunările de persoane ar trebui autorizate treptat.
    – Eforturile de prevenire a răspândirii virusului trebuie continuate, subliniază documentul.

  • Arhitectul măsurilor luate în Suedia a declarat că strategia a funcţionat, în ciuda faptului că ţara înregistrează peste 2.000 de decese şi aproape 17.000 de cazuri cu coronavirus

    Anders Tegnell, principalul epidemiolog al Suediei, crede că decizia ţării de a impune o serie de măsuri de carantină mai puţin stricte „a funcţionat în anumite aspecte deoarece sistemul de sănătate a putut să se descurce cu numărul de pacienţi”, scrie BBC.

    Măsurile luate de Suedia au stârnit controverse pe plan internaţional, de vreme ce ţara a înregistrat mai multe infecţii şi decese decât celelalte ţări nordice, mai exact 2.021 de morţi şi 16.755 de cazuri. Prin comparaţie, Finlanda a raportat 172 de morţi şi 4.284 de infecţii, iar Norvegia a înregistrat 194 de decese şi 7.401 cazuri.

    Dr. Tegnell a declarat că cel puţin jumătate din numărul total de decese a fost înregistrat în aziluri de bătrâni şi „este neclar dacă măsurile de carantină ar fi oprit acest lucru sau nu”. El a adăugat că decizia de a impune măsuri mai relaxate decât în restul ţărilor europene implică faptul că nivelul de imunitate este de 20% în Stockholm, capitala ţării.

     

  • Bilanţul epidemic a depăşit nivelul de 50.000 de morţi în Statele Unite

    Bilanţul epidemic a depăşit 50.000 de morţi în Statele Unite, unde au fost înregistrate până în prezent peste 870.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

    Potrivit datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins, pe teritoriul SUA s-au înregistrat 872.122 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

    Până acum au fost raportate 50.106 decese, cele mai multe fiind în statul New York, în principal în zona metropolitană, 16.388.

    În Nassau se înregistrează 1.471 de decese, în statul Michigan 1.396, iar în Illinois 1.142.

  • Iohannis: Există un risc major ca epidemia să se reaprindă

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în România s-a înregistrat o creştere semnificativă a cazurilor de coronavirus în ultimele 24 de ore şi atrage atenţia că există, la nivel mondial, un risc major ca epidemia să se reaprindă.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus că nu trebuie slăbită vigilenţa, pentru că România nu a ajuns la o plafonare a curbei infecţiei.

    „Avem o creştere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trand ascendent al epidemiei şi trebuie să continuăm să respectăm cu stricteţe şi cu sfinţenie măsurile de igienă şi distanţare socială. Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilenţa, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de la o plafonare a curbei infecţiei în ţara noastră”, a spus şeful statului.

    Potrivit acestuia, există un risc major ca epidemia să se reaprindă, chiar şi în zonele în care aceasta părea să fie ţinută sub control.

    „De altfel, cele mai multe state se află încă în primele faze ale epidemiei, iar ţările care au fost afectate mai devreme se observă o reapariţie îngrijorătoare a cazurilor. Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populaţiei lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte uşor, chiar şi în acele zone unde părea a fi ţinută sub control”, a mai spus Iohannis.

    Grupul de Comunicate Strategică a anunţat, joi, că numărul persoanelor confirmate cu COVID-19 în România a depăşit 10.000. De asemenea, au fost înregistrate 527 de decese şi aproape 2.500 de cazuri de persoane vindecate.

  • „Putin pierde clasa antreprenorială”: Coronavirusul reprezintă o „provocare fără precedent” pentru liderul rus şi „un pericol enorm” pentru restul planetei

    Rusia şi preşedintele Vladimir Putin se confruntă cu o provocare fără precedent, de vreme ce numărul de infecţii creşte tot mai mult pe teritoriul ţării, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului, potrivit CNBC.

    „Este o provocare imensă şi un pericol enorm pentru fiecare naţiune a lumii. Nu este vorba doar despre Putin sau Rusia, fiecare ţară se confruntă cu această provocare pentru care nu putem găsi vreun precedent”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

    „Pentru el, este o provocare deoarece ştim că, în afară de pericolul la nivel uman şi sanitar, criza generată de pandemie deschide porţile unei imense crize economice”, a adăugat Peskov.

    COVID-19 a început să se răspândească pe teritoriul Europei încă din primele săptămâni ale anului, însă virusul a avut nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a acapara Federaţia Rusă. Pe 25 martie, Putin a declarat că ţara nu se mai poate feri de pericolul pe care îl reprezintă coronavirusul.

    Liderul rus a anulat referendumul cu privire la schimbările constituţionale care îi puteau oferi ocazia să rămână pentru o perioadă mult la lungă la conducerea ţării, prelungind ulterior „săptămâna nelucrătoare”, care a fost extinsă până la sfârşitul lunii aprilie, într-o încercare de încetinire a ritmului noilor infecţii. Capitala ţării – Moscova – şi St. Petersburg, al doilea oraş ca populaţie, se află în prezent în carantină, precum şi alte zone ale ţării.

    Criza, care ar putea curăţa peste 5% din economia Rusiei anul acesta datorită coronavirusului şi preţurilor tot mai mici ale petrolului, s-ar putea dovedi devastatoare în ceea ce priveşte cele câteva sute de mii de business-uri mici. Fiind afectat ani la rând de corupţie şi probleme la nivel birocratic, sectorul s-ar putea înjumătăţi în 2020, fapt ce ar costa câteva milioane de locuri de muncă, potrivit estimărilor Bloomberg.

    „Putin pierde clasa antreprenorială. Erodarea treptată a economiei şi legitimitatea sistemului politic îi pot crea probleme enorme”, a declarat Andrei Kolesnikov, analist în cadrul firmei de cercetare Carnegie Moscow Center.

    Între timp, numărul de cazuri cu coronavirus creşte tot mai rapid în Rusia, ţară cu o populaţie de 146 de milioane de locuitori. Doar duminică, s-au înregistrat peste 6.000 de cazuri noi. O zi mai târziu, au fost raportate 4.268 de cazuri, iar în ziua de marţi s-au înregistrat încă 5.642 de cazuri pozitive.

    După cele 5.236 de cazuri raportate în cursul zilei de miercuri, bilanţul total al Rusiei a ajuns la 57.999. Însă rata mortalităţii rămâne mică, de vreme ce s-au înregistrat 513 decese. Un număr similar înregistrează în prezent şi România, care are o populaţie de 7 ori mai mică decât cea a Rusiei.

    Piaţa Palatului din Sankt Petersburg

    Analiştii sunt de părere că răspunsul Rusiei la pandemie a fost unul mult prea încet în condiţiile de faţă, sistemul medical urmând să fie copleşit de numărul tot mai mare de pacienţi. Însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului a apărat abordarea aleasă de autorităţi, adăugând că echipamentele şi capacitatea spitalelor au fost verificate încă de când au fost raportate primele cazuri de COVID-19 în China.

    Autorităţile ruse au trimis camioane întregi de echipamente medicale către SUA şi Italia, unele dintre ţările cele mai afectate de coronavirus. Camioanele, inscripţionate cu mesajul „Cu dragoste, din Rusia” au stârnit controverse, în ideea conform căreia intenţia Rusiei a fost ca ţările vestice să ridice sancţiunile aplicate în urma anexării peninsulei Crimeea din 2014.

    Rusia va avea nevoie de un plan de limitare a impactului economic generat de coronavirus, banca centrală a ţării declarând deja că va scădea ratele dobânzilor. Însă, cel mai probabil, economia se va contracta în 2020, având în vedere efectele coronavirusului şi preţurile tot mai mici ale petrolului.

  • ANPC: Nu există risc real de infecţie prin alimente, nici de la ambalajele alimentelor

    Nu există risc real de infecţie cu noul coronavirus prin alimente şi nici de la ambalajele alimentelor, spune directorul ANPC, Paul Anghel. Acesta îi linişteşte pe cumpărători: coronavirusul nu se pot multiplica în alimente, ci are nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica.

    Potrivit lui Paul Anghel, nu există risc real de infecţie prin alimente: „din comunicarile transmise de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) rezultă că nu există niciun raport sau alte evidenţe de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Nu există informaţii privind prezenţa în aliment a virusului, supravieţuirea acestuia în aliment şi riscul de infectare a oamenilor”.

    Directorul general al ANPC scrie, de asemenea, că nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare.

    „Deşi studiile recente arată că virusul SARS-CoV-2 persistă până la 24 de ore pe carton şi până la câteva zile pe suprafeţe mai dure (oţel, plastic) nu există nicio dovadă că ambajele contaminate transmit infecţia”, susţine Paul Anghel.

    Totodată, potrivit acestuia, există reguli implementate de igienă şi bune practici: „operatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate şi verificate regulile de igienă, acestea având ca scop evitarea contaminării alimentelor cu agenţi patogeni, inclusiv cu cei responsabili de COVID -19”, dar şi măsuri sociale suplimentare în contextul COVID-19. Cu toate acestea, în magazine trebuie păstrată distanţarea fizică, trebuie evitate contactele externe şi respectate măsurile suplimentare de igienă.

    În magazine, clienţii trebuie să aibă la dispoziţie dezinfectanţi sau şerveţele de unică folosinţă, trebuie să fie informaţi corect şi corespunzător privind regulile de igienă, coşurile de cumpărături, cântarele şi mânerele trebuie curăţate des, iar produsele de panificaţie trebuie plasate în vitrine din plexiglas.

  • WSJ: Infectarea cu noul coronavirus înseamnă dobândirea imunităţii?

    Oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a afla dacă infectarea cu noul coronavirus înseamnă automat dobândirea imunităţii şi cât timp durează rezistenţa faţă de o nouă infectare, informează publicaţia The Wall Street Journal.

    Pe măsură ce creşte numărul persoanelor care au supravieţuit infecţiei cu noul coronavirus, oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a înţelege cât de bine rezistă aceste persoane la riscul reinfectării şi cât de mult ar putea dura această imunitate greu de dobândit.

    Până acum, cei mai mulţi cercetători medicali care au studiat forme de coronavirus asociate patogenului care cauzează Covid-19 – inclusiv SARS, MERS şi răceala clasică – sunt încrezători că persoanele care se recuperează dobândesc o oarecare imunitate faţă de SARS-CoV-2, conform studiilor preliminare şi raportărilor privind situaţii ale pacienţilor. Încă nu ştiu dacă această protecţie durează câteva luni, câţiva ani sau toată viaţa.

    “Argumentaţia este că răspunsul de protecţie la SARS-CoV-2 va dura un interval cuprins între şase luni şi 60 de ani”, afirmă Martin Hibberd, specialist în noi boli infecţioase la Facultatea din Londra pentru Igienă şi Medicină Tropicală.

    Ori de câte ori sistemul imunitar întâlneşte un nou virus, configurează un sistem de apărare axat pe celule, organe şi ţesuturi. Forţa şi longevitatea acestor forme de apărare sunt influenţate de ereditate, somn, dietă şi igienă.

    Sub presiunea de a rezista, unii agenţi patogeni pot trece de sistemele imunitare dobândind mutaţii.

    SARS-CoV-2 are o rată de mai puţin de 25 de mutaţii pe an, comparativ cu gripa sezonieră, care are circa 50 de mutaţii pe an, conform unei analize a consorţiului Nextstrain (Seattle) şi a Universităţii din Basel (Elveţia). Acest lucru le oferă cercetătorilor speranţa că imunitatea naturală ori un vaccin ar putea oferi protecţie îndelungată, afirmă Pamela Bjorkman, virolog la Institutul Tehnologic din California.

    “Ştim cu certitudine că o mare parte din persoanele expuse la SARS-CoV-2 au reacţii ale anticorpilor relativ decente şi că anticorpii sunt eficienţi. Ceea ce nu ştim este cât timp va dura protecţia. Pornim de la premisa că imunitatea nu este atât de îndelungată ca în cazul alor virusuri”, explică virologul Florian Krammer, de la Facultatea de Medicină Icahn a Spitalului “Mount Sinai” din New York. Dar chiar dacă imunitatea se va dovedi a fi doar temporară, a doua îmbolnăvire ar putea fi mai uşoară decât prima, subliniază dr. Krammer.

  • Numeroase ţări pregătesc relaxarea restricţiilor pe baza unor noi măsuri. Experţii cer prudenţă

    Numeroase ţări au adoptat planuri de relaxare a restricţiilor antiepidemice, în contextul scăderii numărului de contagieri şi pe baza unor măsuri clare, precum intensificarea testării şi localizarea rapidă a contactelor persoanelor infectate, iar experţii avertizează că este necesară prudenţă.

    Principalul criteriu pentru relaxarea restricţiilor antiepidemice rămâne încetinirea răspândirii epidemiei, fiind necesare unele măsuri suplimentare:

    – intensificarea efectuării testelor pentru depistarea persoanelor infectate;
    – depistarea rapidă a contactelor persoanelor infectate, prin diverse aplicaţii digitale;
    – consolidarea “capabilităţilor locale de reacţie” – în special abilitatea de izolare rapidă a noilor focare de contagiere.

    “Pentru ţările care au gestionat bine până acum furtuna Covid-19, presiunile asupra guvernelor de a redeschide societăţile şi economiile sunt intense: din partea mediilor de afaceri care au asistat la suspendarea unor întregi segmente industriale; din partea analiştilor politici care interpretează datele economice şi văd doar indicatori intraţi în zone de roşu; din partea familiilor nerăbdătoare să vadă copiii reveniţi la şcoli; din partea cetăţenilor disperaţi să revină la lucru şi să restabilească normalitatea în vieţile lor. Însă riscurile unor relaxări prea mari şi prea devreme sunt foarte reale, iar experţii medicali avertizează că graba ridicării premature a restricţiilor riscă să genereze un al doilea val de infecţii, cu grad mai mare de mortalitate, subminând câştigurile obţinute cu greu până acum”, notează cotidianul The Guardian.

    Australia

    Premierul Scott Morrison a anunţat un plan de relaxare graduală a restricţiilor. “Am parcurs drumul în criză, acum va trebui să parcurgem drumul spre ieşirea din criză. Va fi un drum pas cu pas, experimental, este un teritoriu neexplorat. Nicio ţară din lume nu a fost încă în această etapă, vom colabora cu toţii şi vom găsi un drum”, a afirmat Scott Morrison.

    În patru săptămâni, liderii politici din Australia vor reevalua restricţiile antiepidemice şi vor stabili dacă pot fi relaxate ori anulate. În şase luni, Guvernul speră că sistemul economic va începe relansarea. Dar distanţarea socială ar putea dura câţiva ani, până la găsirea unui vaccin sau până la dobândirea imunităţii comunitare.

    Noua Zeelandă

    Guvernul din Noua Zeelandă a aplicat măsuri de eradicare a virusului Sars-CoV-2. Curba infecţiilor a fost stabilizată, dar oameni de ştiinţă reuniţi în grupul numit “Plan B” îndeamnă premierul Jacinda Ardern să ridice restricţiile, argumentând că strategia de eradicare a virusului nu poate avea succes, generând criză economică şi rezultate medicale mai grave decât virusul.

    Guvernul Noii Zeelande se va reuni luni, pentru a stabili dacă alerta va fi redusă de la nivelul 4 la nivelul 3.

    Germania

    Cancelarul Angela Merkel a anunţat un “succes intermediar fragil” generat de măsurile de distanţare socială. “Avem un spaţiu mic de manevră”, a atras atenţia Angela Merkel, recomandând purtarea de măşti medicale în spaţii publice.

    Şcolile din Germania ar urma să fie redeschise pe 4 mai, iar unele magazine, cele cu suprafeţe sub 800 de metri pătraţi, pe 20 aprilie.

    Cehia

    Guvernul de la Praga a anunţat un plan în cinci etape pentru relaxarea restricţiilor.

    În ultima etapă, programată pe 8 iunie, ar urma să poată fi redeschise hotelurile şi marile centre comerciale.

    Italia

    Restricţiile privind deplasările ar urma să fie relaxate pe 4 mai. Au fost deschise deja librăriile, spălătoriile, unele benzinării. Angajaţii din domeniul forestier şi IT şi-au reluat activităţile.

    Austria a permis redeschiderea magazinelor mici. Celelalte magazine vor fi redeschise pe 2 mai, iar restaurantele la jumătatea lunii mai.

    Danemarca a redeschis şcolile primare. Restaurantele şi cafenelele rămân închise, iar adunările mai mari de zece persoane sunt interzise până pe 10 mai. Adunările de sute de persoane sunt interzise până în august.

    Conform unei hărţi realizate de CNN, în Europa, interdicţiile stricte privind deplasările (măsurile variază) sunt menţinute în numeroase ţări, inclusiv în Franţa, Marea Britanie, România, Ucraina, Rusia, Portugalia. Au fost anunţate planuri de relaxare a unor măsuri în Cehia, Danemarca, Austria, Germania, Islanda, Italia, Norvegia, Elveţia. Belarus şi Suedia nu au aplicat restricţii stricte.

    În Statele Unite, Administraţia Donald Trump a elaborat un plan de reluare a activităţilor economice în trei etape, în funcţie de situaţia epidemică, fiecare etalpă durând câte 14 zile.

    Spania a permis revenirea la lucru a sute de mii de angajaţi, dar restricţiile privind deplasările sunt menţinute pentru restul populaţiei şi ar putea fi prelungite după data de 27 aprilie.

    În Israel, premierul în exerciţiu, Benjamin Netanyahu, a anunţat relaxarea unor restricţii, precizând că procesul va fi etapizat şi monitorizat atent.

    În Serbia, preşedintele Aleksandar Vucici a anunţat un plan de relaxare graduală a restricţiilor începând de marţi.