Tag: conducere

  • Uber se îndreaptă către tărâmul maşinilor fără şofer: a achiziţionat un startup ce dezvolta tiruri fără şofer pentru 680 de milioane de dolari

    Uber a anunţat zilele trecut că a achiziţionat Otto, startup ce dezvoltă tiruri fără şofer, pentru nu mai puţin de 680 de milioane de dolari. Întreaga echipă Otto se va muta în ograda Uber, inclusv fostul şef al diviziei automobilelor autonome de la Google, Anthony Levandowski şi vor lucra la proiectul automobilelor autonome dezvoltat de Uber.

    Mai mult, Uber şi Volvo au încheiat un parteneriat de 300 de milioane de dolari pentru a dezvolta maşini care se conduc singure, iar proiectul va ajunge pe străzile din Pittsburgh, Pennsylvania în decursul acestei luni, potrivit Reuters.

    Parteneriatul vizează în primă fază implementarea tehnologiei de conducere automată pe SUV-ul XC90 al companiei suedeze. Se preconizează că investiţiile vor fi suportate în mod egal de ambele companii, a scris Bloomberg.

    Teoretic, Uber va cumpăra maşini Volvo şi abia apoi va instala tehnologia de conducere automată, care va trebui să îndeplinească nevoile serviciului de ride-sharing. Iar Otto se pricepe foarte bine la asta. Startup-ul nu avea de gând să construiască tiruri, ci software-ul care urma să fie instalat pe camioane.

  • Revoluţia tehnologică din organigramă: actualii CIO, viitorii CEO?

    Liderii din domeniul IT şi-au început cariera din pasiune, într-o perioadă în care în România apăreau primele PC-uri şi în care poveştile despre inteligenţa artificială ţineau mai degrabă de domeniul SF. Faptul că au trecut vremurile în care „băiatul de la IT venea să rezolve problema cu mailul a angajatului“ nu mai e o surpriză pentru nimeni. Cât de mari au ajuns în prezent responsabilităţile directorilor de IT din companii şi cum poate reprezenta această funcţie cea mai apropiată treaptă spre conducerea companiei?

    “Acronimul „CIO“, prescurtare de la „Career Is Over“ (Cariera la final – n.r.)“ – este o glumă veche din cercul IT-iştilor, ce s-a vehiculat prin presa internaţională la începutul anilor 2000. Aceasta se referea la faptul că persoana care deţine funcţia de chief information officer, un vârf al departamentelor  IT ale companiilor mari din toate domeniile, odată ce a bifat acest prag, se loveşte de un tavan de sticlă: poate să conducă domeniul IT, dar nu va ocupa niciodată un scaun la masa executivilor de top. Cele mai recente studii în domeniu au tendinţa nu doar de a contrazice această glumă, ci de a demonstra că liderii din domeniul IT au o influenţă din ce în ce mai mare în evoluţia businessurilor, indiferent de domeniul companiei din care fac parte. Această categorie de specialişti reuneşte deopotrivă CIO, chief security officers, directori IT, managing directori IT şi nu există o diferenţiere clară între aceste funcţii pe piaţa locală, responsabilităţile în domeniul IT variind în funcţie de companie pentru cei care conduc aceste departamente.

    Liderii IT fac acum parte din consiliile directoare ale acestor companii şi potrivit unor studii internaţionale, ajung să îi întreacă în ierarhie pe directorii de resurse umane; în unele cazuri chiar şi pe directorii financiari. La nivel global, în fiecare an în cadrul companiilor mari şi foarte mari peste 59% dintre bugetele IT au crescut în ultimii doi ani şi aproximativ 51% dintre acestea vor continua să crească; în acelaşi timp, doar 12% dintre bugetele IT sunt pe o pantă descendentă, conform studiului CxO 3000 Survey realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC).

    Mai mulţi directori IT decât oricând în ultimul deceniu raportează direct către CEO (34 procente), cu 10% mai mult decât anul trecut, conform studiului „The Creative CIO“ realizat de Harvey Nash şi KPMG în 2016; concluziile studiului KPMG evidenţiază de asemenea faptul că priorităţile CIO sunt într-o continuă schimbare, scoţând în evidenţă că directorii executivi se concentrează mai mult pe proiecte IT ce aduc bani companiei (aproximativ două treimi) şi mai puţin pe proiecte care reduc costurile (37%). În realitate, unele dintre priorităţile tradiţionale ale directorilor IT au înregistrat o diminuare a  importanţei lor de-a lungul ultimilor patru ani.

    De exemplu, creşterea eficienţei operaţionale a scăzut cu 16%, iar asigurarea unei performanţe stabile a departamentului IT a scăzut cu 27% ca priorităţi pe agenda CIO. Potrivit studiului „The Creative CIO“, 57% dintre directorii IT care au fost chestionaţi au declarat că fac parte din comitetul de conducere al companiei unde lucrează, comparativ cu 51% câţi afirmau acelaşi lucru anul trecut, marcând astfel o creştere de 6%. Alţi factori incluşi în studiu se referă la schimbarea priorităţilor unui CIO, lucru reflectat în agenda lor zilnică. „Dacă în mod tradiţional conducerea companiilor cerea directorilor IT să livreze servicii de calitate care să ducă la reducerea costurilor operaţionale, în ultimii ani am observat o gamă largă de priorităţi noi precum automatizarea proceselor, gestionarea problemelor de reglementare şi îmbunătăţirea agilităţii în livrarea de proiecte“, explică Mihai Rada, director advisory services în cadrul KPMG. Rada observă cum aceste noi provocări contribuie la creşterea influenţei acestora la nivelul organizaţiilor, tendinţă pe care o observă şi pe piaţa din România.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 august 2016

    COVER STORY: Revoluţia din organigramă
     
    Revoluţia digitală din viaţa de zi cu zi are corespondent şi în felul în care se transformă organizarea companiilor. Directorul de IT capătă o importanţă strategică în dezvoltarea afacerilor, păşind tot mai aproape de fotoliul de CEO.
     

    JOCURI: Sumele ameţitoare pe care le câştigă gamerii


    MANAGEMENT: Cum simte un român din Bangalore boomul asiatic


    TEHNOLOGIE: România capătă o formă în ochii Sony Playstation

     

    SPECIAL: Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Robert Redeleanu, CEO UPC România, preia şi conducerea filialei din Ungaria

    Robert Redeleanu, CEO UPC România, preia în septembrie şi funcţia de CEO UPC Ungaria şi va avea responsabilitatea conducerii operaţiunilor operatorului telecom din ambele ţări, informează Ziarul Financiar.

    Robert Redeleanu ĩşi va desfăşura activitatea de la biroul din Bucureşti, iar UPC România şi UPC Ungaria continuă să opereze ca entităţi separate.

    Robert Redeleanu îl va înlocui pe Magnus Ternjo, actualul CEO UPC Ungaria, care a decis sã părăsească grupul Liberty Global, după o carierãă de 15 ani. 

  • A transformat un joc de amatori într-unul dintre cele mai urmărite sporturi din lumea întreagă. Are o avere de peste 5 miliarde de euro

    Bernard Charles “Bernie” Ecclestone este un om de afaceri britanic, cunoscut mai ales datorită implicării în Formula 1. Descris de presa din străinătate ca “The F1 Supremo”, Ecclestone a fost CEO şi preşedinte al Formula One Management şi Formula One Administration până la începutul anului 2014.

    Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, Ecclestone a intrat în comerţul cu piese de schimb pentru motociclete prin compania Comptone & Ecclestone Motorcycle Dealership, fondată alături de Fred Compton. În 1949 a participat pentru prima dată la o cursă de Formula 3. A urmat o perioadă în care a concurat mai ales pe traseul de la Brands Hatch, Marea Britanie, obţinând o serie de victorii şi rezultate pozitive. În urma unor accidentări, a decis să se retragă şi să se contreze pe afaceri.

    A investit în imobiliare timp de şapte ani înainte de a reveni la curse din poziţia de manager a pilotului de Formula 1 Stuart Lewis-Evans. A încercat chiar să piloteze o maşină pe circuitele de la Monaco şi Silverstone, însă nu a reuşit să se califice pe grila de start.

    La începutul anului 1972, Bernie Ecclestone a cumpărat echipa de Formula 1 Brabham de la Ron Tauranac, făcându-şi astfel intrarea într-un sport pe care avea să îl schimbe definitiv. Nelson Pique, pilotul echipei, a ratat de puţin titlul mondial în 1980, însă şi-a luat revanşa în 1981 şi 1983. Echipa a evoluat până la sfârşitul sezonului 1987, în care Brabham a reuşit să obţină doar opt puncte. Ecclestone a vândut echipa pe care o cumpărase cu doar 120.000 de dolari la un preţ de peste cinci milioane de dolari.

    În paralel cu conducerea echipei de Formula 1, Ecclestone a fondat Formula One Constructors Association în 1974 şi a devenit preşedinte al organizaţiei în 1978. Bernie Ecclestone s-a implicat activ în vânzarea drepturilor de televizare, punând bazele unei alte organizaţii, Formula One Promotions and Administration (F.O.P.A.). El a reuşit să negocieze un contract prin care 47% din banii plătiţi de televiziuni ajungeau la echipe, 30% la Federaţia Internaţională de Automobilism iar 23% la F.O.P.A. Administrând ambele organizaţii, Ecclestone a avut controlul absolut asupra Formulei 1 iar averea sa a crescut considerabil.

    În anul 2013, omul de afaceri a fost implicat într-o serie de acuzaţii privind darea de mită şi a fost obligat, în februarie 2014, să cedeze funcţiile de conducere pe care le deţinea. “Nu vă faceţi griji, vom fi aici mereu”, a declarat Bernie Ecclestone atunci când a fost întrebat cum vede viitorul Formula 1, după ce va părăsi conducerea “marelui circ”.

    Bernie Ecclestone are o avere estimată la aproape 5 miliarde de euro, a fost căsătorit de trei ori şi are trei copii.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 august 2016

    COVER STORY: Foamea de angajaţi
     
    Deficitul de candidaţi din centrul şi din vestul ţării i-a forţat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit. Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare duşman al pieţei muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puţin pentru industria producătoare şi pentru sectorul IT. Importul de forţă de muncă, întoarcerea căpşunarilor, măsuri legislative şi fiscale, o strategie diferită în educaţie sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forţei de muncă cu care se luptă companiile. 

    AUTO: Legătura dintre forfota de pe şantier şi vânzările dealerilor


    LIDERI: Secretul cifrelor record de la BAT


    MANAGEMENT: Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său

     

    IDEI DE AFACERI: Locuinţe de lux pentru fermierii viitorului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Conducerea RADET a demisionat

    Conducerea RADET anunţă că a demisionat, după ce Primăria Capitalei a cerut acest lucru, cei care şi-au prezentat demisiile fiind Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET şi alţi patru membri, directorul general al regiei părăsind funcţia începând cu luna septembrie.

    Mandatele conducerii Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019, însă joi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a anunţat demisia conducerii. Astfel, atât preşedintele consiliului cât şi alţi patru membri şi-au anunţat demisiile, directorul general al companiei, Valentin Viţalariu, anunţându-şi demisia începând cu luna septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O parte din delegaţia olimpică a României, încurajată de conducerea Ministerul Apărării Naţionale

    O parte dintre sportivii Clubului Sportiv al Armatei “Steaua Bucureşti” a fost primită luni la sediul MApN pentru a primi încurajări din partea conducerii ministerului, înainte de plecarea la Olimpiada de la Rio de Janeiro.

    La Jocurile Olimpice de vară vor participa 22 de sportivi din partea Clubului Armatei, reprezentând un sfert din lotul României.

    11 dintre aceştia au fost, luni după-amiază, la sediul MApN unde au fost primiţi de ministrul Mihnea Motoc şi alţi reprezentanţi din conducerea instituţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Verizon va anunţa astăzi preluarea Yahoo pentru 5 miliarde de dolari (Reuters)

    Verizon va face publică luni o înţelegere cu grupul Yahoo pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni, potrivit celor de la Reuters.

    Tranzacţia s-ar ridica la 5 miliarde de dolari, anunţul urmând să fie făcut înainte deschiderii bursei de la New York.

    Venirea Marissei Mayer la conducerea Yahoo, în urmă cu patru ani, a creat un val de entuziasm printre acţionarii companiei şi nu numai. Prezenţa sa a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu reuşea să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook.

     Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

  • Este cel mai tânăr CEO din industrie petrolieră locală. La 36 de ani are un mld. euro pe mâini

    Kinga Agnes Daradics (36 de ani) a condus în 2014 cea mai agresivă campanie de extindere de pe piaţa de retail de carburant din România.

    MOL a investit în 2014 în România aproximativ 11 milioane de euro în deschiderea a 12 benzinării şi va continua să investească în extindere. Anul trecut, grupul ungar a cumpărat de la Eni Italia peste 200 de benzinării în România, Cehia şi Slovacia. Eni deţinea în România 42 de staţii de distribuţie a carburanţilor care operau sub marca Agip.

    Kinga Agnes Daradics a finalizat achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni şi a început 2015 cu o reţea de aproximativ 200 de staţii, care reprezintă 10% din reţeaua europeană a grupului Mol.

    Kinga Agnes Daradics este cel mai tânăr CEO din industria petrolieră locală (a preluat conducerea Mol în 2011, la 30 de ani) şi una dintre puţinele femei aflate într-o funcţie de conducere într-un domeniu încă dominat de bărbaţi.

    De la venirea sa la conducerea grupului MOL, afacerile companiei au crescut accelerat, atât prin achiziţii, cât şi prin dezvoltare organică. CEO-ul Mol România a terminat cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un Executive MBA, University of Sheffield şi conduce Mol România din mai 2011.