Tag: comisie

  • Ioan Niculae, suspendat şase luni de Comisia de Disciplină, în urma unei plângeri a CCA

    “În baza art. 52.b din RD se sancţionează pârâtul Ioan Niculae cu suspendare 6 (şase) luni şi i se aplică o penalitate sportivă de 10.000 lei“, se arată în soluţia comisiei publicată, joi, pe site-ul oficial al FRF.

    Niculae a făcut declaraţii jignitoare la adresa centralului Istvan Kovacs după meciul CFR Cluj – Astra Giurgiu, scor 4-1, din etapa a VII-a a Ligii I. Finanţatorul afirma atunci că la un “Campionat Mondial la şmecherie” Kovacs ar fi în primele trei poziţii sau chiar pe prima.

    Conform articolului 52 (comportarea jignitoare, calomnioasă şi declaraţii care afectează imaginea fotbalului), alineatul 2, litera b din Regulamentul Disciplinar, la următoarea abatere a lui Ioan Niculae, clubul Astra Giurgiu va fi sancţionat cu scăderea a trei puncte în clasamentul Ligii I.

    “Dacă autorul este oficial asimilat (finanţator, sponsor, alţii asemenea), acesta va fi sancţionat cu interzicerea oricărei activităţi legate de fotbal de la 6 la 12 luni la prima abatere; la fiecare abatere următoare, sancţiunea aplicată oficialului va fi stabilită prin dublarea sancţiunii aplicată anterior, iar clubul de care aparţine această persoană va fi sancţionat cu scăderea a 3 puncte din cele obţinute în campionatul în care participă echipa de categorie superioară”, se arată în Regulamentul Disciplinar.

    Sesizările CCA la adresa acţionarului majoritar al FC Rapid, Valerii Moraru, a antrenorului Ionel Ganea şi a preşedintelui executiv al CSMS Iaşi, Florin Prunea, ca urmare a criticilor făcute de aceştia în mass-media la adresa arbitrilor, au fost respinse de Comisia de Disciplină a FRF ca “nesusţinute şi nedovedite”.

  • Congresul românilor de pretutindeni, blocat de metodologie. Stanoevici: Nu fac estimări privind data

    După ce la 10 septembrie, parlamentari din comisiile pentru românii de pretutindeni au cerut demisia lui Bogdan Stanoevici pentru modul de organizare a Congresului românilor de pretutindeni în 30 noiembrie, miercuri Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor l-a chemat pe ministrul delegat la o nouă rundă de discuţii pe această temă.

    Deputaţii au criticat metodologia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni privind organizarea Congresului, susţinând că multe prevederi nu sunt legale.

    Stanoevici a explicat că metodologia trimisă la Parlament este doar o propunere, o variantă de lucru, care nu va putea fi utilizată dacă nu este aprobată de cele Camere, care, potrivit legii, organizează şi finanţează Congresul românilor de pretutindeni.

    Ministrul a mai spus că există un acord de principiu al Camerei Deputaţilor şi al Senatului pentru acest Congres, iar premierul Victor Pona a promis că fondurile necesare vor fi deblocate.

    El le-a reproşat deputaţilor faptul că acest Congres ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu mult timp, dar în 7 ani nu s-a făcut nimic. “Şi acum, când s-a trezit Stanoevici să aplice legea, dintr-o dată nu e bine. Nu prea mai ştiu ce să fac”, s-a plâns el.

    Pe de altă parte, Stanoevici i-a creionat deputatului PNL Mircea Dolha relaţia pe care o are cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, asigurându-l pe parlamentar că nu este în conflict cu şeful diplomaţiei. “Nu ştiu de unde aţi scos-o. Lucrăm împreună şi comunicăm la telefon, chiar şi acum când dânsul este în SUA şi eu sunt aici în România. L-am sculat de dimineaţă şi dânsul mi-a răspuns fără nicio problemă pentru că e o relaţie pe care o avem de la început”, a explicat Stanoevici relaţia sa cu Titus Corlăţean.

    Preşedintele Comisiei, democrat-liberalul Mircea Lubanovici a opinat că metodologia ar fi trebuit trimisă celor două Camere, iar acestea să aibă un răgaz de 30 de zile pentru analize şi pentru amendamente, după care să fie pusă în dezbatere publică pentru alte 30 de zile.

    În ceea ce priveşte delegaţii la Congres, deputatul PDL a propus ca organizarea unor congrese pe regiuni în urma cărora să fie desemnaţi participanţii din partea comunităţilor române din diaspora.

    Ministrul delegat a precizat că deja s-au făcut schimbări la prima propunere de metodologie, în urma unor sugestii de la românii din străinătate.

    Totodată, el a spus că procesul de numire a delegaţilor nu a început, în replică la acuzaţiile deputaţilor care susţin că la mai multe consulate şi ambasade s-au depus plicuri cu propuneri în acest sens.

    Maria Grecea (PNL) s-a întrebat dacă acest Congres nu are un scop electoral, deoarece membrii Comisiei au făcut, în trecut, multe intervenţii, privind organizarea sa, dar de fiecare dată li se spunea că nu sunt bani. Şi l-a provocat pe ministru să spună dacă este “de partea băieţilor buni sau răi”.

    Deputaţii au criticat şi faptul că a fost aleasă data de 30 noiembrie pentru organizarea evenimentului, suspectând tot scopuri electorale. “Nimeni nu a stabilit, s-a propus (…) Noi ne-am gândit poate în mod stupid că data de 30 noiembrie e potrivită”, pentru că atunci e ziua românilor de pretutindeni şi pentru că e după alegeri, a explicat Stanoevici.

    Vicepreşedintele Comisiei, Mircea Dolha, a dorit să ştie cine este acest “noi” şi a întrebat, din nou, de ce s-a ales 30 noiembrie.

    “Domnule Dolha, e obositor la un moment dat, dar sunteţi simpatic (…) Nimeni nu a stabilit data Congresului, s-a propus această dată din motivele pe care vi le-am enumerat”, a replicat Bogdan Stanoevici.

    “Nu a fost stabilită de nişte noi oculţi din spatele uşilor închise. A fost propusă. De câte ori să vă spun chestia asta?”, a mai spus ministrul delegat.

    Deşi au stabilit că e bine să lucreze împreună pentru a face “lucruri minunate”, după discuţie Mircea Dolha a declarat, într-o conferinţă de presă, că îşi menţine cererea de demitere a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni.

    Senatorul PNL a spus că, de la precedenta întâlnire, ministrul “a dat înapoi” şi şi-a revizuit demersul “ilegal şi arbitrar” de a organiza primul Congres al românilor de pretutindeni “în mod discreţionar”, cu scopul de a-i folosi pe participanţi drept “agenţi electorali”.

    “Am stopat acest derapaj grav al ministrului Stanoevici”, a spus Dolha.

    El a spus însă că îşi menţine “doleanţa” ca ministrul care face “doar un ritual de actorie” să fie demis, deoarece “aduce grave deservicii întregii comunităţi de români”. În plus, va adresa o întrebare şi o interpelare, săptămâna viitoare, premierului Victor Ponta pe acest subiect, susţinând că nici unii colegi din arcul guvernamental nu sunt de acord cu acest ministru.

    De cealaltă parte, Bogdan Stanoevici a declarat presei că aşteaptă ca noua propunere de metodologie să primească acordul celor două Camere.

    Referitor la data organizării, ministrul delegat a fost rezervat. “Nu mai fac niciun fel de estimare, nu pot să spun decât că noi, în continuare, lucrăm la pregătirea acestui Congres şi în măsura în care cele 2 Camere îl vor aproba şi vor semna organizarea acestui Congres la data de 30 noiembrie, acest Congres se va organiza. Dacă se va decide altfel, Camerele hotărăsc”, a spus Stanoevici.

    Ministrul a respins şi acuzaţiile de încercare fraudării alegerilor, prin convingerea participanţilor la Congres să aducă voturi PSD. “E absurd. Conform unor procente de reprezentativitate, tot la nivel de propunere, s-a ajuns la o sumă de 200 şi ceva de membri care să reprezinte diferitele comunităţi (…) Credeţi că cei 200 şi ceva pot să schimbe ceva în alegerile prezidenţiale? E absurd (…) Logic, 200 şi ceva de oameni nu pot schimba votul unui popor”, a punctat Stanoevici.

  • Comisia de muncă a Camerei a decis revenirea la pensiile speciale în cazul aviatorilor

    Proiectul de lege iniţiat, printre alţii, de Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ciorbea, Alina Gorghiu, Victor Paul Dobre, urmează să fie dezbătut de către plen.

    Preşedintele Comisiei, Florin Iordache (PSD), a precizat că proiectul adoptat prevede că pensia specială pentru piloţi, ingineri de bord, personal navigant, stewardese se determină prin aplicarea unui coeficient de 80% la media veniturilor pe care piloţii şi personalul navigant le-au avut în ultimele 12 luni.

    „Practic, această lege spune: ţinând cont de veniturile pe care le-au avut în ultimele 12 luni, media la aceste venituri, se aplică o corecţie de 80% şi aceasta este pensia pe care aceşti oameni o vor avea”, a explicat Iordache.

    El a mai arătat că în timpul guvernării Boc acestora li s-au tăiat pensiile speciale, cei care şi-au câştigat în instanţă drepturile vor rămâne cu ele, iar acum „se repară o nedreptate”.

    „Este vorba de 1300 de persoane care beneficiază de această lege, de aceste pensii speciale. Legea intră în vigoare în 30 de zile de la adoptare, adică undeva în luna decembrie”, a spus Iordache.

    El a arătat că, după aplicarea acestei legi, un pilot ar ajunge să aibă o pensie de 7-8 mii sau 9 mii lei, în timp ce personalul însoţitor navigant, stewardesele la 4-5 mii lei.

    „În aceste condiţii în care se revine la pensiile speciale, vom discuta de o pensie de 7-8 mii lei la care poate să ajungă un pilot şi 4-5 mii lei o pensie pe care poate să o aibă o stewardesă”, a mai explicat Iordache.

    „Este vorba de 1200 de piloţi şi personal navigant cu o sumă pe lună de 10.000 lei. Dorim să reparăm această nedreptate, pensia este un drept special şi atât timp cât acest drept a fost încălcat prin tăierea pensiilor de serviciu de către Guvernul Boc, noi ne-am angajat să facem toate aceste reparaţii, lucru pe care l-am dovedit şi astăzi”, a declarat ministrul Muncii Rovana Plumb, după adoptarea proiectului în Comisia de muncă.

  • Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

     “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România

     “România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, subliniind că această validare dovedeşte faptul că documentul trimis de România răspunde exigenţelor Comisiei.

    “Ţara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci şi până recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanţii Comisiei pentru a obţine o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români şi pentru România”, a spus ministrul.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul PSD de Dolj, Claudiu Manda, este în cărţi pentru ministrul Bugetului. El este vicepreşedinte în Comisia de Buget din Camera Deputaţilor

    Manda, 39 de ani, este economist, expert contabil şi a intrat în politică acum mai bine de un deceniu.

    El este membru în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, ocupând funcţia de vicepreşedinte.

    Joi, guvernul va lua în discuţie rectificarea bugetară, aceasta fiind probabil ultima prezentare de acest gen a actualului ministru al Bugetului, Liviu Voinea.

    După ce Voinea a fost ales viceguvernator al BNR, premierul Ponta a început să caute un înlocuitor pentru a prelua bugetul României, în valoare de peste 45 de miliarde de euro.

    Liviu Voinea a devenit ministrul Bugetului în mai 2012, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ponta. În timpul mandatului de 2 ani, el a ţinut cheltuielile sub control, intrând de multe ori în coliziune cu influenţi baroni ai PSD-ului şi chiar cu miniştri ai cabinetului Ponta 1,2 şi 3.

    Manda este preşedintele PSD Dolj şi a organizat marţi, la Craiova, Consiliul Naţional al partidului de guvernământ unde Ponta şi-a anunţat candidatura la preşedinţia României.

  • Jean-Claude Juncker este departe de a întruni numărul de femei cerut de socialişti pentru posturile de comisari CE

    Termenul impus pentru candidaturi expiră la 31 iulie şi o singură femeie a fost desemnată oficial până în prezent de către Guvernul ţării sale, respectiv Vera Jourova, ministrul ceh pentru Dezvoltare Locală.

    Alte două ţări urmează să îşi anunţe decizia de reconfirmare a comisarilor în exerciţiu: Bulgaria cu Kristalina Gheorghieva şi Suedia cu Cecilia Malmström, au precizat serviciile sale.

    Jean-Claude Juncker contează pe alte două candidate femei dar identitatea lor nu a fost dezvăluită.

    Comisia în exerciţiu numără nouă femei din cei 28 de comisari. Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, a avertizat că dacă noua Comisie va avea mai puţine femei decât în prezent nu va obţine majoritatea cerută pentru învestitură. În acest caz, Jean-Claude Juncker ar fi constrâns să îşi modifice echipa.

    El mizează pe şase ţări care încă nu şi-au anunţat candidatul: Italia, Belgia, Olanda, Portugalia, Slovenia şi România, au explicat serviciile sale.

    Şeful Guvernului italian Matteo Renzi a propus candidatura ministrului său de Externe Federica Mogherini pentru a-i succeda britanicei Catherine Ashton în postul de şef al diplomaţiei europene, dar ea a fost refuzată la ultimul summit european. În prezent, el intenţionează să prezinte candidatura lui Massimo D’Alema, fost preşedinte al Consiliului şi fost ministru de Externe, potrivit unor surse europene.

  • UE avansează rapid către impunerea unor sancţiuni economice Rusiei privind criza ucraineană

     “Comisia va stabili rapid propunerile legislative necesare în toate domeniile identificate de către Consiliul” statelor, a anunţat CE într-un comunicat.

    Ambasadorii celor 28 de state membre UE, care s-au întâlnit prima dată joi pentru a examina propuneri de sancţiuni, s-au reunit din nou vineri dimineaţa. O nouă reuniune este programată pentru marţi, a anunţat Maja Kocijancic, o purtătoare de cuvânt. Însă, potrivit unei surse europene, ambasadorii se vor reîntâlni încă de luni.

    Întrebată despre o eventuală convocare a unui summit la nivel de şefi de stat şi de guverne în care să se decidă impunerea unor sancţiuni economice de anvergură, Kocijancic a subliniat că este necesară o decizie a statelor membre “la nivel politic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: Fosta judecătoare de la ICCJ Georgeta Barbălată nu poate justifica peste 60.000 de euro

     Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 199.536 de lei (peste 60.400 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate împreună cu familia de către Georgeta Barbălată, fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    “În perioada ianuarie – aprilie 2007, Barbălată Georgeta a realizat venituri salariale în cuantum de 31.664 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 231.200 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 199.536 lei (aprox. 60.465 euro)”, se arată într-un comunicat de presă al ANI transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să verifice averea Georgetei Barbălată din perioada exercitării funcţiei publice. Georgeta Barbălată a fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în perioada 8 iulie 2004 – 31 august 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: Până când o comisie echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice, nu comentez. Nu se impune stare de alertă în armată

     ”Atât timp cât lucrurile sunt incerte, cred că trebuie cel puţin eu să fiu mai ponderat. Sigur că este un eveniment deosebit, de condamnat, faptul că şi-au pierdut viaţa 250 de oameni, dar până o anchetă tehnică, care are şi girul echidistanţei, va stabili ce s-a întâmplat cu acel avion, eu, ca ministru al Apărării, nu aş face comentarii”, a spus ministrul Apărării, Mircea Duşă.

    Întrebat dacă se impune o stare de alertă sau o şedinţă a CSAT, Mircea Duşa a spus că este vorba despre un zbor civil.

    ”Aveţi dumneavoastră informaţii că a fost doborât? Mă feresc să fac asemenea afirmaţii până când o comisie de expertiză echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice”, a ţinut să precizeze Duşa, adăugând că nu se impune nici convocarea CSAT.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro