BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • De vorba cu telefonul

    Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.

    Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.

    Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
     

  • Telefonul te tradeaza

    Sandy Pentland, directorul departamentului Human Dynamics Research din cadrul MIT, a pornit un asemenea experiment folosind in locul telefonului mobil un echipament de dimensiunea unui ecuson, care inregistreaza cu ajutorul unor senzori miscarile sau tonul vocii celui care il poarta. Pe baza acestor informatii culese de la un grup cuprinzator de utilizatori, Pentland sustine ca a gasit o serie de tipare prin care poate determina starea de spirit a utilizatorilor, cat de sociabili si productivi sunt acestia, dar si cat de interesati sau atenti sunt intr-o discutie.

    Tehnica prin care sunt analizate datele, numita “reality mining”, a fost folosita in cadrul call center-ului britanic Vertex, determinand cu o acuratete de 89% daca clientul urma sa cumpere un produs sau serviciu vandut prin telefon numai din analiza variatiilor vocii si a raportului de timp in care clientul vorbea si asculta ce-i spune vanzatorul. Un alt exemplu este si o banca din Germania, care a folosit dispozitivele de monitorizare pe un grup de angajati, in timpul in care acestia au lucrat la o campanie de promovare a serviciilor companiei, pentru a determina daca acestia sunt multumiti de locul de munca sau daca sunt stresati si suprasolicitati. Rezultatele l-au determinat pe cercetatorul de la MIT sa continue experimentul, inlocuind insa dispozitivul initial cu un telefon mobil. “Senzorii de monitorizare pot fi instalati in orice echipament, de la camerele de luat vederi instalate in diferite institutii si banci in scopuri de securitate si pana la telefoanele mobile”, explica Sandy Pentland. Singura diferenta dintre dispozitivul de monitorizare si telefon este faptul ca acesta din urma nu trebuie neaparat sa stea agatat de gat, ci poate fi tinut in orice buzunar.

  • Ce vor clientii cu bani

    “Definitia bogatiei se schimba”, este concluzia la care a ajuns Martin Raymond, Strategy and Insight Director al companiei de cercetare The Future Laboratory, care a prezentat saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard la Lisabona (Portugalia) si in fata a 140 de reprezentanti ai industriei bancare europene, un studiu inedit despre atitudinea de consum si comportamentul uneia dintre cele mai dorite categorii de clienti din portofoliul oricarei companii.

    Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?

    In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.

    Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.

    La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.

    Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.

    Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.

    Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.

    Portret robot

  • Pastrati-va simtul realitatii

    Pe ecranul unui computer, utilizatorul muta imaginea unui ac cu gamalie aflat pe o farfurie virtuala, pe jumatate neteda si pe cealalta jumatate cu striatii. Si, desi totul se petrece cu ajutorul unei aplicatii software si al unui echipament, cel ce se afla in fata computerului poate simti diferentele de textura ale farfuriei si miscarea acului pe suprafata ei.

    Demonstratia s-a petrecut recent in cadrul Institutului de Robotica al Carnegie Mellon University, unde profesorul Ralph L. Hollis a prezentat un echipament care permite interactiunea cu computerul, dupa acelasi principiu al unei interactiuni cu o consola de jocuri Wii a Nintendo, principala diferenta fiind ca miscarile naturale sunt amplificate prin perceptii tactile foarte dezvoltate. Astfel, echipamentul lui Hollis indica schimbarea de textura a farfuriei, alunecand usor cand suprafata e neteda sau vibrand cand acul cu gamalie ajunge in zona cu striatii. „Prin comparatie cu alte tehnologii existente, echipamentul ofera cele mai realiste perceptii tactile pe care le poate avea un utilizator in lumea virtuala“, spune Ralph L. Hollins, care impreuna cu sotia sa a infiintat compania Butterfly Haptics LLC, avand in plan sa vanda tehnologia si echipamentul companiilor interesate sa le foloseasca pentru cercetare sau in scopuri comerciale. Pretul ramane insa o necunoscuta, singurul indiciu dat de profesorul de la Carnegie Mellon University fiind ca este mult mai mic de 50.000 de dolari (aproximativ 32.500 de euro).

    Dincolo de jocurile video, echipamentul ar putea fi folosit in medicina, spre exemplu, chirurgii avand posibilitatea sa exerseze diferite interventii pe computer cu ajutorul imaginilor tridimensionale. „Practic, pe langa sunet si imagine se adauga si componenta tactila, sensibilitatea fiind aproape la fel de mare ca in cazul palmei unui om“, explica Hollins. Tehnologia se bazeaza pe campuri magnetice si senzori optici care incearca sa simuleze ceea ce simt utilizatorii la atingerea anumitor obiecte de texturi diferite. Deocamdata nu se pot reda si mirosuri.

  • De unde vine trocul

    Oamenii de stiinta de la Georgia State University din Atlanta au cautat sa afle in ce conditii cimpanzeii dau la schimb un lucru foarte valoros pentru ei, cum ar fi o felie de mar pentru un strugure. De fapt, maimutele nu recurg spontan la troc, ci trebuie invatate. Mai mult, cimpanzeii prefera sa dea ceva ce nu le place prea mult, cum ar fi un morcov sau un castravete, contra unui aliment preferat, cum ar fi strugurii. Cand insa atat alimentul detinut, precum si cel pe care l-ar putea obtine se afla pe lista lor de preferinte, cimpanzeii nu sunt deloc dispusi sa faca schimb. Rezervele fata de troc par sa fie adanc imprimate in psihicul lor, afirma Sarah Brosnan, primatolog la universitatea mai sus amintita. Ele pot fi explicate insa prin faptul ca, in natura, cimpanzeii nu dispun de mijloace prin care sa-i pedepseasca pe cei necinstiti, care ar fugi cu ambele bunuri; de asemenea, nu pun deoparte alimentele sau obiectele utilizate ca sa le foloseasca mai tarziu. Primatele au totusi o economie bazata pe servicii, oferind un serviciu contra altuia sau a unui bun, cum ar fi puricatul contra favorurilor sexuale sau unui fruct.