Autorităţile ruse au confirmat luni că o explozie s-a produs în incinta Centrului de cercetare de Virologie şi Biotehnologie de lângă Novosibirsk, un laborator din era sovietică unde sunt depozitate mostre de virusuri.
Explozia “unui cilindru de gaz” a provocat un incendiu într-o clădire de beton.
Bogdan Botezatu este director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender
Un urcuş la deal perpetuu
Potrivit unui studiu realizat de Bitdefender în 2018, responsabilităţile şefilor IT au crescut considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. O treime dintre cei chestionaţi mărturiseau că rolul lor se transformase aproape complet în ultimii ani, punând o presiune imensă pe execuţia sarcinilor asociate cu poziţia de director de securitate. Aproape jumătate dintre respondenţi semnalau că, deşi organizaţia făcea investiţii în tehnologii noi menite să stimuleze creşterea de venituri, bugetul alocat tehnologiilor de securitate informatică rămăsese neschimbat. Este greu de ignorat că 2018 a fost marcat de cele mai mediatizate breşe de securitate din ultimii ani. În acelaşi studiu, două treimi dintre companii mărturiseau că ar fi plătit în medie 100.000 de euro ca să evite un scandal public rezultat dintr-o breşă.
O cercetare efectuată de compania de consultanţă Accenture scotea la iveală rezultate similare: sarcinile directorilor de securitate IT se înmulţeau mai repede decât aceştia puteau să le îndeplinească. Unul din motivele principale identificate de cei chestionaţi era că strategiile de business nu se aliniau cu zonele de risc asociate cu mediul digital. În tot acest timp, presa continua să scrie despre atacuri cibernetice fără precedent.
În realitatea lui 2019, provocările cu care se confruntă directorii de securitate IT rămân neschimbate. Ba mai mult, acestea încep să le afecteze deciziile, sănătatea fizică şi sănătatea mentală. O realizare îngrijorătoare a firmei britanice Nominet, care a efectuat un studiu recent, a fost că unu din trei directori de securitate informatică ar concedia peste noapte orice angajat dacă s-ar dovedi că breşa a avut loc prin intermediul dispozitivului persoanei respective.
Întrebarea firească în acest caz este: oare compania respectivă efectuează traininguri de securitate cu angajaţii? Dacă nu, a cui este vina, când organizaţia cade pradă atacatorilor?
Misiunea şefului de securitate în 2019
Aceste date, atât de consecvente de la an la an, sunt un indicator că schimbarea de mentalitate la nivel executiv nu mai suportă amânare. Directorii de securitate informatică nu mai au de mult un job strict nişat în domeniul IT. Pe lângă securizarea infrastructurii, acestora li se cer rapoarte cu privire la tendinţe globale, performanţă, strategii şi cheltuieli. Consiliile de directori nu vorbesc însă aceeaşi limbă ca directorii de securitate. De exemplu, dacă discuţia începe cu achiziţionarea ultimei tehnologii de detecţie şi ce capacităţi tehnice are aceasta, consiliul de administraţie poate fi uşor confuz, iar argumentele pentru investiţii în aceste tehnologii nu vor avea succesul scontat.
Directorii de securitate trebuie să îşi exerseze capacităţile persuasive, explicând mai degrabă care sunt riscurile financiare asociate cu o breşă, amintind pedepsele legislative cu privire la breşe şi impactul acestora asupra afacerii. Să ne amintim că, în numai trei zile, autorităţile responsabile cu protecţia datelor personale in Uniunea Europeană au dat amenzi de peste 315 milioane de euro pentru neconformitate cu GDPR. Printre organizaţiile afectate se numără compania aeriană British Airways, lanţul de hoteluri Marriott şi UniCredit România.
Exemplele de cazuri reale de breşe la competitori pot fi o pârghie facilă pentru a deschide dialogul pe tema securităţii informatice şi totodată pentru a justifica cheltuielile asociate cu securizarea infrastructurii IT. In loc să speculeze, directorii de securitate acum pot oferi dovezi concrete că, fără un buget adecvat, este doar o chestiune de timp până infrastructura va fi compromisă.
Breşele afectează încrederea clientului în bunurile şi serviciile oferite de o companie. Prezentând statistici relevante, directorii de securitate pot argumenta nevoia de tehnologii de securitate noi şi personal calificat ca motor de creştere a businessului. Discursul trebuie axat pe atingerea obiectivelor şi rezultate.
În prezent, costurile asociate cu incidentele de securitate informatică se ridică la zeci de miliarde de euro anual la nivel global. Riscurile asociate cu securitatea informatică afectează relaţiile cu partenerii şi clienţii, cota de piaţă şi imaginea organizaţiei.
În ceasul al doisprezecelea, liderii din companii trebuie să alinieze securitatea informatică cu restul obiectivelor de business. Altfel, mediul de afaceri riscă să mai piardă un an în cursa spre consolidarea sistemelor şi proceselor de securitate, cu riscul iminent de a suferi consecinţe dintre cele mai neplăcute.
Comisia Federală de Comunicaţii va conduce o anchetă asupra anumitor smartphone-uri ale Apple şi Samsung, care ar emite un nivel mai ridicat de radiaţii decât permit reglementările FCC, transmite Business Insider după ce publicaţia Chicago Tribune a semnalat acest lucru săptămâna trecută.
Cu ajutorul laboratorului de testare a radiaţiilor RF Exposure Lab din California, Tribune a descoperit că iPhone 7 şi iPhone 8 de la Apple emiteau niveluri de radiaţii dincolo de limitele FCC.
Cei de la Tribune au constatat că şi Samsung Galaxy S8, Galaxy S9 şi Galaxy J3 au depăşit de asemenea, limita de radiaţii.
Nivelurile excesive de radiaţii au fost înregistrate printr-un test care a simulat telefoanele la 2 mm distanţă de un corp uman – deci, atunci când utilizatorul ţine telefonul la ureche în timpul unui apel telefonic sau când telefonul este într-un buzunar.
Poliţiştii din cadrul IPJ Constanţa anunţă că au întocmit trei dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor de exploatarea cerşetoriei şi folosirea unui minor în scop de cerşetorie.
Doi copii au fost prinşi în cursul nopţii de marţi spre miercuri la cerşit pe strada Faleza Soarelui, din staţiunea Costineşti. Potrivit IPJ Constanţa, în apropierea celor doi copii, de 5 şi 7 ani, a fost găsită şi mama acestora, o femeie de 45 de ani, care ţinea în braţe un alt minor.
Un alt caz a fost înregistrat marţi, când poliţiştii au depistat doi bărbaţi, de 30, respectiv 42 de ani, cu dizabilităţi fizice, care cerşeau pe stradă, iar în apropierea lor a fost identificată o femeie în vârstă de 46 de ani, mătuşa celor doi bărbaţi.
„Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori au dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul Popescu Cristian Ovidiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II-a, constând în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, se arată în informarea Inspecţiei Judiciare.
De asemenea, inspectorii Direcţiei de inspecţie pentru procurori au înaintat Secţiei pentru procurori a CSM propunerea de suspendare din funcţie a lui Popescu până la finalizarea procedurii disciplinare.
Potrivit Inspecţiei Judiciare, procurorul de caz, sesizat cu infracţiunea de lipsire de libertate a unei minore şi având, ca atare, obligaţia de a lua toate măsurile, nu a consimţit la pătrunderea, anterior orei 6:00 a zilei de 26 iulie, în imobilul lui Gheorghe Dincă, unde se presupunea că se află victima, ignorând prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, raportat la art. 20 alin. (2) din Codul penal.
Guvernul britanic a anunţat un plan de investiţii de 80 milioane lire sterline (100 mil. dolari) pentru a dezvolta următoarea generaţie de maşini electrice şi, pe termen lung, o aeronavă hibrid, potrivit CNBC.
Autorităţile britanice au anunţat că finanţarea ar ajuta la reducerea emisiilor de carbon din mai multe industrii, de la transport, construcţii şi până la energie.
Sectorul industrial, alături de sectorul academic, vor conduce inovaţia prin dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de energie electrică.
Investiţia survine în cadrul unui program denumit Industrial Strategy Future of Mobility Grand Challenge. Ţintele acestui program sunt de a scăpa de combustibilul fosil la nivelul transportului feroviar din Marea Britanie până în 2040 şi atingerea unui obiectiv de zero emisii de carbon pe şoselele ţării până în 2040.
„Conducerea revoluţiei electrice va întări capacitatea Marii Britanii de a oferi lumii următoarea generaţie de vehicule electrice, aeronave hibrid şi sisteme inteligente”, spune Mark Walport, executivul care conduce biroul britanic pentru Cercetare şi Inovare.
Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane lei pentru poziţia pe care o ocupă, potrivit Ordinului nr. 337 din 23 mai 2019.
Astfel, Ing. Ovidiu Badea, cel pe care organigrama de pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării îl indică drept director general al institutului, câştigă unul dintre cele mai mari salarii din ţară.
Potrivit CNBC, preşedintele american Donald Trump câştigă 400.000 de dolari pe an, adică 1,6 milioane de dolari pe an, adică mai puţin decât Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
Totodată, potrivit documentului, directorul general al instituţiei câştigă de aproape şase ori mai mult decât toţi membri consiliului de administraţie.
Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui Klaus Iohannis, acesta încasează un salariu de 133.879 lei pe an. Prin urmare, directorul Institutului „Marin Drăcea” câştigă de zece ori mai mult decât preşedintele României.
Europarlamentarul PNL Adina Vălean va fi preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare si Energie în noul Parlament European. Liberalul Cristian Buşoi va fi vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară a legislativului de la Bruxelles. De asemenea, Daniel Buda va fi vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală iar Marian-Jean Marinescu va coordona Comisia pentru Transport şi Turism din cadrul aceluiaşi Parlament.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În ultimii zece ani, angajaţi ai Huawei au colaborat cu membri ai diverselor structuri ale Armatei Populare de Eliberare în cel puţin zece proiecte de cercetare în domeniile inteligenţei artificiale şi sistemelor de telecomunicaţii. Printre proiecte se numără o acţiune a organismului de investigare din cadrul Comisiei Militare Centrale – consiliul de conducere al forţelor armate – de a identifica emoţii prin analizarea comentariilor video. De asemenea, a existat colaborare şi pentru o iniţiativă a Universităţii Naţionale chineze pentru Tehnologia Apărării de a găsi modalităţi pentru colectarea şi analizarea imaginilor obţinute prin sateliţi şi de localizare prin stabilirea coordonatelor geografice.
“Aceste proiecte reprezintă doar unele dintre studiile anunţate public care arată modul în care personalul celei mai mari companii de tehnologie informaţională din China a colaborat cu Armata Populară de Eliberare în proiecte de cercetare din sfera potenţial militară şi de securitate”, notează agenţia Bloomberg. Informaţiile despre proiectele de colaborare dintre Huawei şi armata chineză au fost obţinute din publicaţii şi baze de date din domeniul cercetării.
“Huawei nu are cunoştinţă despre angajaţi care publică proiecte de cercetare în mod individual. Huawei nu are colaborări în domeniul cercetării militare sau parteneriate cu instituţii ale Armatei Populare de Eliberare. Huawei doar dezvoltă şi produce echipamente de telecomunicaţii care sunt conforme cu standardele civile din întreaga lume, fără a fabrica produse în domeniul militar”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei chineze.
Ministerul Apărării de la Beijing a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă.
Administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale. Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.