BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Prima companie IT de pe AeRO a atras o nouă finanţare, de aproape un milion de euro

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România a anunţat  încheierea derulării cu succes a unui plasament privat de obligaţiuni corporative. În cadrul procesului desfăşurat în perioada 4-15 iulie a.c., în parteneriat cu intermediarul BRK Financial Group, Bittnet a obţinut subscrieri de peste 930.000 euro (aproximativ 4,2 milioane lei) de la 40 de investitori, dintre care patru companii şi 36 de investitori privaţi.

    Plasamentul de obligaţiuni derulat de Bittnet (BNET), prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut loc ca urmare a unei decizii luate de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) companiei, în data de 28 aprilie a.c. Potrivit AGA, următorul pas în dezvoltarea Bittnet îl reprezintă listarea emisiunii de obligaţiuni pe piaţa AeRO a BVB, piaţă pe care Bittnet activează din aprilie 2015.

    “Acest nou succes, obţinut folosind mecanismele pieţei de capital, în urma căruia am atras investiţii de aproape 4,2 milioane lei, cu mult peste pragul de 3,3 milioane lei ţintit de noi, validează încă o dată decizia noastră de a deveni o companie publică. Mă bucură faptul că, după ce peste 150 persoane au decis să se alăture proiectului nostru în calitate de acţionari, în  cadrul procesului de listare, acum, 40 investitori au arătat încredere în planurile noastre de dezvoltare pentru următorii trei ani şi din postura de creditori obligatari. Este foarte important de menţionat rolul partenerilor noştri de la BRK Financial Group, care ne-au generat mai multe rezultate prin această operaţiune chiar faţă de cât ne-au promis iniţial”, a declarat Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) şi cofondator al Bittnet.

    Obligaţiunile emise de Bittnet au o scadenţă de trei ani (până în iulie 2019) şi un cupon de 9% anual, plătibil trimestrial. Sumele atrase vor fi folosite în finanţarea activităţii curente şi în planurile de dezvoltare ale companiei.

    “Aşa cum le-am promis acţionarilor în ultimii doi ani, urmărim îndeaproape marile trenduri tehnologice, astfel încât să fim <<first moveri>>. În prezent, acest lucru înseamnă că avem un focus puternic pe cloud – am derulat deja, anul acesta, câteva proiecte de referinţă de migrare în cloud – şi securitate informatică. Din punct de vedere operaţional, pentru a marşa în aceste direcţii, vom continua să investim în extinderea echipei de vânzări şi în activităţile de marketing, vizând creşterea continuă a acoperirii geografice. Ca dovadă, am dublat anul acesta biroul de la Cluj-Napoca şi am deschis, recent, un nou birou la Sibiu. Finanţarea de tip obligatar, caracterizată printr-un termen mediu al orizontului de timp, este una mai potrivită pentru timeframe-ul de realizare, pe care îl au planurile noastre de dezvoltare”, a subliniat Mihai Logofătu, Chief Executive Officer (CEO) şi cofondator al Bittnet.

    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    În 2015, Bittnet a raportat o creştere de 35% a veniturilor (2,5 milioane de euro) şi un profit net (230.000 de euro) de cinci ori mai mare faţă de anul anterior. De asemenea, compania a instruit, anul trecut, peste 1.100 de cursanţi în tehnologii IT, în Bucureşti, în alte oraşe ale ţării, dar şi în străinătate şi a implementat 200 de proiecte de integrare IT, cu dimensiuni variate: de la servicii cloud de câteva mii de lei, până la proiecte de infrastructură IT de peste 1,4 milioane de lei.

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.

  • Electric Castle 2016: Bonţida, comuna clujeană care a găzduit festivalul de muzică, a atras de şase ori mai mulţi turişti decât localnici – GALERIE FOTO

    Peste 120.000 de participanţi au fost înregistraţi în toate cele patru zile ale festivalului de muzică Electric Castle, organizat în perioada 14- 17 iulie în comuna Bonţida din judeţul Cluj, potrivit informaţiilor trimise de organizatori.
    În medie, câte 30.000 de oameni au participat în fiecare zi a festivalului, ceea ce înseamnă că turiştii participanţi la Electric Castle au ”crescut” de şase ori populaţia comunei clujene (de circa 4.800 de locuitori).

    Un abonament pentru accesul la cele 4 zile de festival (la care se adaugă ziua 0, premergătoare începerii evenimentului) a avut preţuri care au variat între 200 şi circa 400 de lei, în funcţie de perioada achiziţiei. Aproximativ 20.000 de oameni au plătit pentru achiziţia abonamentelor pentru cele 4 zile de Electric Castle. La un preţ mediu de 300 lei per abonament, rezultă că organizatorii Electric Castle, compania Boiler Events, a încasat cel puţin 6 milioane de lei doar din bilete, potrivit estimărilor ZF şi Business Magazin.

    Localnicii din Bonţida care şi-au pus casele la dispoziţia turiştilor închiriau spaţii de cazare pentru sume care porneau de la 60-70 de lei/seară.

    În prima zi de festival (joi, 15 iulie), organizatorii au anunţat 23.000 de participanţi cărora li s-au alăturat cei 8.000 de participanţi care au sosit la castel cu o zi înainte de începerea festivalului. Vineri, în a doua zi de Electric Castle, 27.000 de fani s-au strâns în faţa celor 7 scene de la castelul Banffy, iar în cea de-a treia zi de festival (16 iulie), 33.000 de oameni au participat la festival. Nivelul precipitaţiilor a atins în acea seară valoarea de 80 de litri / metru pătrat, în condiţiile în care media pentru o lună întreagă este de 60 de litri/mp. Participanţii la Electric Castle au continuat să vină dinspre Cluj spre Bonţida chiar şi la 3 dimineaţa, cu autocarele festivalului care au circulat  non-stop. Totuşi, din cauza ploii, organizatorii au anunţat în acea seară perioade de aşteptare la plecarea dinspre Bonţida spre Cluj chiar şi de trei ore, potrivit mesajelor trimise prin intermediul aplicaţiei Electric Castle.

    În ultima seară a festivalului, organizatorii au anunţat 30.000 de participanţi.
    Sigur Ros, Slow Magic, Camo&Krooked, Paul Kalkbrenner, De Staat, Dilated Peoples,solistul Enter Shikari, Rusko, Elliphant, Dub Pistols, Alternosfera, God Is An Astronaut (post-rock), Bastille (indie rock), Skrillex, dar şi Bring Me The Horizon (deathcore) sunt doar o parte dintre artiştii care au participat anul acesta la festival.

    Printre activităţile la care puteau participa cei care au plătit bilete la festival s-au mai aflat: un turneu open din circuitul naţional de volei pe plajă (organizat de Federaţia Română de Volei), jocuri de tip virtual reality, zboruri cu balonul, karaoke cu heliu, treasure hunt, simulator de zbor, Escape rooms, dar şi un cerc de literatură sau exerciţii şi lecţii de yoga.
    De asemenea, o parte dintre participanţi (circa 200 de persoane) au venit şi au plecat de la festival cu aşa-numitul Electric Train, în urma unui  parteneriat dintre compania Bergenbier (care deţinebrandul de bere Beck’s – principalul sponsor al Electric Castle) şi CFR Călători.

    Aflat la cea de-a patra ediţie, Electric Castle este un festival organizat în jurul castelului Banffy, un castel construit de familia cu acelaşi nume între secolele XIV – XV. O parte dintre banii din biletele vândute la festival sunt donaţi de organizatori pentru restaurarea monumentului istoric.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, a declarat într-un interviu acordat Business Magazin în 2015 Andi Vanca, PR Manager al Boiler Events. Director general al festivalului este Mihai Păun (39 de ani), unul dintre fondatorii Boiler Events, compania care organizează de patru ani încoace Electric Castle.

  • Firmele luminoase, din nou în Havana

    Odată cu deschiderea Cubei spre lume, pe lângă turişti au apărut şi cei care caută să restaureze elemente care ţin de istoria ei. În această a doua categorie se încadrează arstistul contemporan cubanez Kadir Lopez şi americanul de origine cubaneză Adolfo Nodal, fost director al unei instituţii culturale din Los Angeles, care şi-au propus să readucă firmele luminoase la Havana, scrie LA Times.

    Foarte întâlnite în anii treizeci, patruzeci sau cincizeci, acestea erau un simbol al modernismului şi prosperităţii, dar după instaurarea regimului Castro au fost treptat oprite, fiind considerate prea comerciale şi greu de întreţinut, unele ajungând chiar să fie demontate pentru valorificarea materialelor din care erau confecţionate. Având deja experienţă în restaurarea unor firme luminoase din Los Angelesul de altădată, Nodal l-a cooptat pe Lopez, proiectul lor dorind să-i inspire pe potenţialii întreprinzători cubanezi să-şi deschidă afaceri şi, bineînţeles, să atragă turişti.

    Cei doi au reuşit să restaureze 42 de vechi firme luminoase pe trei artere din Havana şi au de gând să ajungă la 150 în următorii doi ani, după care speră să crească numărul de firme luminoase la 500 şi chiar să asigure alimentarea unora dintre ele cu panouri solare. Proiectul lor avansează uşor, datorită numărului redus de aprobări pe care trebuie să le obţină, principala problemă fiind finanţarea; reuşesc să atragă bani prin crowdfunding, petreceri de strângere de fonduri sau chiar tururi ale firmelor luminoase pentru turişti.

  • Colecţii de artişti

    Printre cei mai împătimiţi colecţionari de artă se numără artiştii înşişi, care, după ce au cunoscut succesul, încep să adune lucrări ale confraţilor care le-au atras atenţia ori piese semnate de artişti din alte epoci. Unii dintre ei nu se mulţumesc numai cu colecţionatul, ci ţin să şi aratele piesele aflate în posesia lor organizând expoziţii, scrie Financial Times.

    Sculptorul german Thomas Schutte, spre exemplu, a deschis un muzeu în care publicul să poată vedea lucrările sale şi ale altor artişti la Hombroich, în apropiere de Düsseldorf, iar chinezul Zeng Fanzhi are şi el de gând să deschidă un muzeu în care să-şi expună colecţia. Nici Damien Hirst nu s-a lăsat mai prejos, acesta inaugurând anul trecut Newport Street Gallery la Londra, instituţie aflată deja la a doua expoziţie cu lucrări din colecţia sa, intitulată „Now“ şi dedicată lui Jeff Koons.

    Printre piesele expuse se regăsesc lucrări recente, cum ar fi una din seria de cinci „Play-Doh“ ori „Baloon Monkey“. Spre deosebire de miliardari, investitori sau bancheri, artiştii nu trebuie să plătească sume exorbitante pentru a-şi satisface pasiunea, fiind suficient, de multe ori, să facă schimb cu un coleg de branşă. Ideea de a face schimb de lucrări nu e deloc nouă, istoria consemnând asemenea tranzacţii între Rafael şi Albrecht Dürer, Gauguin şi Van Gogh ori Degas, sau Andy Warhol şi Jasper Johns şi, de multe ori, schimburile sunt mai degrabă motivate de valoarea sentimentală pe care o au lucrările, decât de valoarea lor de investiţie.

    Unii, cum ar fi britanicul Ryan Gander, cumpără diverse piese realizate de artişti aflaţi la început de drum pentru a le asigura acestora susţinerea financiară necesară progresului. 

  • Îţi facem program vineri: Club BM – Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona albă a finanţărilor

    Te invităm să participi la o discuţie interesantă pe tema: “Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona alba a finanţărilor”. Toţi cei interesaţi să participe sunt rugaţi să o contacteze pe Camela Botea la camelia.botea@m.ro sau la nr. de telefon 0318.256.337. Nu există taxă de participare.

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales sa ofere idei sau produse inovatoare, oferind pietei servicii sau produse in premiera pentru Romania vor putea constata ca au ajuns intr-o “zona alba a finantarii”, aflata intre cei 50.000 – 500.000 de euro pe care ii poate oferi un busines angel si cele 20 de milioane de euro care starnesc interesul fondurilor de investitii.

    Cum apetenta bancilor pare si ea destul de redusa pentru astfel de finantari, care sunt optiunile tinerilor antreprenori aflati in aceasta situatie?

    Aceasta este intrebarea pe care Business Magazin o va pune mai multor bancheri, reprezentanti de fonduri de investitii, business angels si antreprenori, intr-un Club BM care va folosi experienta tinerilor antreprenori care dezvolta proiectul Freelo, primul centru de agrement cu tunel de vant aerodinamic si surf indoor, din Romania si din regiune.

    Evenimentul include si un studiu de caz: Proiectul Freelo, centru de agrement, primul de acest fel din Romania si din Europa de Est, dotat cu tunel de vant aerodinamic, piscina cu surf si zona de relaxare. Proiectul este dezvoltat de KEI Development, societate pe actiuni specializata in investitii in inovatie, infiintata in primavara anului 2015 cu scopul de a dezvolta noi piete cu potential economic ridicat din Romania si Europa. Tehnologia de top va plasa FREELO printre cele mai avansate tehnologic centre de agrement de acest gen din l ume, generand oportunitati de dezvoltare la nivel international, in sistem de franciza. Constructia primului proiect FREELO a demarat in iunie 2015 pe un teren cu suprafata de 12.500 mp., situat in comuna Mogosoaia, langa Bucuresti.

    Proiectul a fost anuntat in toamna 2015 si a primit apreciere din partea publicului, mass media si potentiali parteneri la nivel international. Deschiderea va avea loc in toamna anului 2016 (octombrie/noiembrie). Urmatorul pas, dupa lansarea Proiectului FREELO Romania, este listarea companiei KEI Development la Bursa Bucuresti si atragerea de fonduri pentru dezvoltarea francizei la nivel international. In pregatirea acestui demers, KEI Development are ca obiectiv atragerea unui numar de aprox. 150 de investitori, una dintre conditiile de baza pentru listarea la Bursa. In paralel, compania este implicata intr-un demers due diligence pentru pregatirea listarii la Bursa.

    Pentru detalii şi înregistrări: camelia.botea@m.ro sau 0318.256.337

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Job-ul cu salariu de 240.000 de euro şi trei luni de concediu pe care nimeni nu îl vrea

    Un salariu anual de peste 240.000 de euro (190.000 de lire sterline), trei luni de vacanţă şi nicio noapte nedormită sunt câteva dintre caracteristicile unui loc de muncă oferit într-o zonă idilică din Noua Zeelandă. Totuşi, postul nu a atras niciun angajat, scriu jurnaliştii de la The Independent.

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • Imagini fantastice cu insectele care luminează peşteri: “Mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora” – GALERIE FOTO

    Fotograful australian Shaun Jeffers a petrecut un an încercând să captureze modul în care insectele luminoase “aprind” peşterile din Noua Zeelandă.

    Tânărul de 26 de ani, originar din Liverpool, Marea Britanie, a povestit celor de la Mail Online că avea sentimentul de a fi pe altă planetă: “Nu experimentasem aşa ceva până atunci, şi este dificil să descriu în cuvinte ce am văzut; stăteam în întuneric, privind aceste insecte luminoase, şi mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora, planeta din Avatar.”

    Viermii luminoşi, denumiţi Arachnocampa luminosa, trăiesc doar în Noua Zeelandă şi emit o lumină fosforescentă pentru a atrage prada.

  • Complexul Veranda din zona Obor a atras C&A şi Altex şi a ajuns la o ocupare de peste 80%

    Centrul comercial Veranda, dezvoltat de compania Prodplast Imobiliare în zona Obor, a atins un grad de ocupare de peste 80% prin semnarea contractelor de închiriere cu alţi doi retaileri, C&A şi Altex, pentru o suprafaţă de aproximativ 2.200 de metri pătraţi.

    ”Cele două branduri se vor alătura listei de chiriaşi pe care vizitatorii îi vor putea găsi în centrul comercial Veranda, cu care am semnat deja contracte pentru peste 80% din suprafaţa închiriabilă, pentru aproximativ 24.000 metri pătraţi. De asemenea, având în vedere faptul că suntem în discuţii avansate pentru alte încă 10 procente din suprafaţă, suntem convinşi că, până la inaugurarea proiectului, acesta va fi ocupat în totalitate”, a declarat Andrei Pogonaru, dezvoltator al centrului comercial Veranda.

    Printre brandurile de fashion ce vor fi prezente în Veranda se numără H&M, CCC, Deichmann, Piazza Italia sau Pimkie, alături de care se va afla şi retailerul german C&A, care va ocupa o suprafaţă de peste 1.600 de metri pătraţi. Altex, reţeaua naţională de electronice, electrocasnice şi IT&C, va deschide în centrul comercial un magazin de 600 de metri pătraţi.

    Veranda va avea o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi va fi inaugurat în ultimul trimestru al acestui an. Principalele ancore vor fi hipermarketul Carrefour (10.000 mp) şi magazinul H&M (2.200 mp), alături de care se vor găsi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele. Centrul comercial va avea o parcare de 1.200 de locuri şi un spaţiu verde de 15.000 de metri pătraţi, care iarna va găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara este destinat relaxării şi petrecerii timpului liber, inclusiv activităţi pentru copii.

    De asemenea, odată cu deschiderea centrului comercial vor fi încheiate şi lucrările la infrastructura zonei Obor, în valoare de 2 milioane de euro, care presupun lărgirea străzii Ziduri Moşi cu câte o bandă pe sens, precum şi a trotuarului, dar şi modernizarea staţiei de tramvai şi construirea unui refugiu.

  • Snapchat a atras o finanţare de peste 1,8 miliarde dolari

    Aplicaţia de mesagerie Snapchat a obţinut încă o finanţare de 1,81 miliarde de dolari, ceea ce indică un interes crescut al investitorilor în companie, în ciuda îngrijorărilor că ar putea avea probleme în atragerea de advertiseri, scrie Reuters.

    Snapchat nu şi-a făcut publică valoarea companiei în ultima rundă de finanţare în documentele depuse joi la autorităţi.

    Totuşi, publicaţia TechCrunch a raportat, citând mai multe surse, că Snapchat ar fi evaluată la 20 de miliarde de dolari.

    Joi, TechCrunch a publicat o prezentare Snapchat care cuprindea estimări de venituri pe tot anul undeva între 250 şi 350 de milioane de dolari. Pentru 2017, veniturile se aşteaptă să crească între 500 de mil de dolari şi un miliard de dolari.