Tag: asigurari

  • BCR Asigurări a încheiat primele nouă luni ale anului cu o creştere timidă

    BCR Asigurări a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2011 un profit brut de 11 milioane de lei. Conform datelor neauditate, în primele nouă luni ale anului 2011, BCR Asigurări a înregistrat un volum al primelor brute subscrise de peste 345 de milioane de lei, în uşoară creştere (0,89%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010 (342 milioane de lei).

    Segmentul auto continuă să deţină un rol determinant în portofoliul societăţii. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la asigurările Casco s-a înregistrat o creştere de aproximativ 24%, de la 131,7 milioane de lei la 163,4 milioane de lei. Asigurările de tip Property au crescut cu peste 17,1% şi au atins suma de 73,4 milioane de lei faţă de 62,7 milioane de lei în 2010.

    În primele nouă luni, clasa de asigurări pentru accidente şi de sănătate a înregistrat o creştere de 21,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Pentru asigurările de tip răspunderi se consemnează o evoluţie de 58,9%.

    Asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie este una din liniile de afaceri în care BCR Asigurari nu a înregistrat creştere. Valoarea totală a despagubirilor plătite în primul semestru al anului 2011 a scăzut cu 9.3% şi a fost în valoare de 230,4 milioane de lei, în comparaţie cu 254,1 milioane de lei, pentru aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Radu Mustăţea pleacă de la Astra Asigurări

    Motivele retragerii sunt expirarea mandatului de management şi dorinţa de a se lansa în antreprenoriat. Alexander Adamescu, vicepreşedintele Consiliului de Supraveghere, va prelua conducerea companiei. “Consider ca este cel mai potrivit moment pentru a ma implica in proiecte personale, pe care le am in vedere de ceva vreme si care solicita efortul meu 100%”, spune Radu Mustăţea.

    Radu Mustăţea este preşedintele directoratului Astra Asigurări din anul 2006. Cu o diplomă în fizică la Universitatea din Bucureşti, şi-a început cariera în industria asigurărilor la compania Ardaf, unde a fost avansat rapid ca şef al filialei din Bucureşti.

    După ce a părăsit Ardaf, Radu Mustăţea s-a alaturat echipei de management a companiei AGI România, pe care a şi condus-o din 2002, ca director general.

  • EFG Eurolife lansează primul produs de asigurare de tip unit-linked

    Prima unică este de minimum 2.000 de euro, pe o perioadă fixă de 6 ani. Produsul este disponibil în toate unităţile Bancpost.

    Produsul, destinat clienţilor între 18 şi 68 de ani, are o componentă de protecţie, prin care se acordă o despăgubire în caz de deces din accident pe perioada valabilităţii contractului, respectiv o componentă de investiţie prin care, la momentul subscrierii, prima netă este investită în Fondul Invest 1, prin cumpărare de unităţi la preţul de 10 euro/unitate.

    Prima unică de minimum 2.000 euro este investită în proporţie de 95% în nota structurată formată din coşul de acţiuni emise de 20 de companii internaţionale şi în proporţie de 5% în depozite Bancpost. Fondul este administrat de EFG Eurolife Asigurări de Viaţă. Unităţile de fond se evaluează zilnic, iar preţul zilnic al unei unităţi este dat de valoarea notei structurate din componenţa Fondului. Nota structurată este listată la bursa din Luxemburg şi are la bază un coş de acţiuni la 20 de companii internaţionale, printre care France Telecom, Deutsche Telecom, Enel sau Sanofi Avensis.

    Fondul asigură cel puţin conservarea investiţiei iniţiale la finalul celor 6 ani. Prin mecanismul de evaluare anuală a performanţei fondului pe toată perioada celor 6 ani, valoarea anuală reţinută pentru maturitate nu poate fi negativă şi nici în scădere faţă de anul precedent, chiar dacă performanţa reală a acţiunilor din componenta coşului ar înregistra scădere.

    Bonusul la maturitate este de 5% dacă valoarea fiecărei acţiuni la sfârşitul contractului este mai mare decât valoarea respectivei acţiuni de la începutul contractului. Randamentul pozitiv al fondului este nelimitat, calculat tot la maturitate, pe baza metodei observaţiilor anuale. Nu există un prag maxim la care este limitat acest randament, astfel încât câştigul are potenţial maxim nelimitat.

    În situaţia în care clientul doreşte retragerea înainte de maturitate (înainte de împlinirea celor 6 ani), valoarea de răscumpărare este egală cu numărul de unităţi din cont la preţul zilei (din care se percepe o taxă de răscumpărare).

  • ING administrează active de un miliard de euro pe asigurări de viaţă şi pensii

    Volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2011 se ridică la 407,5 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de cel înregistrat în septembrie 2010 (de 404,4 milioane de lei), pe fondul diminuării numărului de contracte cu primă unică. În privinţa categoriilor de produse aflate în topul preferinţelor clienţilor, se remarcă menţinerea interesului pentru produsele care oferă protecţie şi economisire pe termen lung. Astfel, în totalul poliţelor subscrise de ING în primele nouă luni din 2011, asigurările de tip tradiţional deţin o pondere de 65%, în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2010.

    De asemenea, ponderea celor care au redevenit clienţi, încheind un contract nou, dupa ce în trecut au fost nevoiţi să renunţe la asigurare, a crescut în ianuarie-septembrie 2011 cu aproape 40% faţă de intervalul similar din 2010. În plus, numărul total de contracte reziliate şi răscumpărate a scăzut cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În acelaşi timp, valoarea beneficiilor plătite de ING în ianuarie-septembrie 2011 pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate a fost de 47 de milioane de lei, cu peste 21% mai mare faţă de intervalul similar din anul precedent.

    ING înregistrat creştere şi pe segmentul de pensii, la finalul lunii septembrie 2011, cele două fonduri facultative din administrarea ING însumând 98.945 de participanti, în creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Aproape 44% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în primele nouă luni ale anului au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    “În primele nouă luni, 60% din contractele de pensii facultative încheiate la ING sunt reprezentate de contractele individuale, în condiţiile în care realităţile economice din ultimii ani au pus presiuni importante asupra companiilor. Totuşi, pe măsură ce economia îşi va relua trendul de crşstere, ma aştept la creşteri mai accelerate şi în zona corporate”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING Asigurări de Viaţă.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Ce informaţii sunt obligaţi asigurătorii să furnizeze clienţilor la încheierea unei asigurări de viaţă

    Dreptul asiguraţilor de a primi informaţii suplimentare înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă le este conferit de Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.11/2010 (care completează normele puse în aplicare prin Ordinul nr.23/2009), conform căruia asigurătorii sunt obligaţi să realizeze următoarele:

    • O analiză a nevoilor financiare ale clientului, în baza căreia asigurătorul să îi recomande ulterior clientului o soluţie financiară. Unele dintre cele mai importante aspecte care trebuie evaluate în cadrul analizei sunt situaţia financiară prezentă a clientului (venituri, cheltuieli, venit disponibil), precum şi obiectivele financiare pe termen lung ale acestuia şi prioritizarea lor. În vederea realizării analizei, în cadrul primelor întâlniri cu clientul, va fi completat Formularul de analiză a nevoilor clienţilor, iar soluţia financiară recomandată trebuie să fie în concordanţă cu rezultatul analizei.

    • Dacă asigurarea oferită este de tipul unit-linked sau index-linked, asigurătorul va determina profilul de risc al clientului, astfel încât tipul de contract şi fondul de investiţie recomandate să fie potrivite clientului. În acest fel, se are în vedere evitarea asumării prin contractul de asigurare a unui risc mai mare decât toleranţa clientului.

    • În momentul prezentării unui fond de investiţii asociat unei poliţe de asigurare de tip unit-linked, clientului îi va fi înmânat prospectul fondului de investiţii în care vor fi investite primele de asigurare. Ordinul CSA nr.11/2010 precizează expres care sunt informaţiile minimale care trebuie incluse în acest prospect, cum ar fi definiţii pentru cei mai importanţi termeni, politica de investiţii, durata de investiţie minimă recomandată, nivelul şi structura taxelor etc.

    • Înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă, asigurătorul trebuie să îi prezinte clientului o proiecţie (evoluţia detaliată a contractului), astfel încât acesta din urmă să aibă o imagine clară şi completă asupra contractului de asigurare. Şi în acest caz, Ordinul CSA nr.11/2010 precizează care sunt informaţiile minime ce trebuie prezentate clientului: evoluţia valorii contului, evoluţia valorii de răscumpărare, costurile de administrare şi altele.

    “Am constatat, nu de puţine ori, că neînţelegerile dintre asiguraţi şi societăţi apar din cauză că oamenii nu cunosc sau nu înţeleg foarte bine clauzele contractelor de asigurare pe care le-au semnat, iar uneori chiar confundă asigurările de viaţă cu instrumentele de economisire oferite de sistemul bancar. Sunt convinsă că aplicarea reglementărilor CSA va conduce la eliminarea multora dintre aceste neînţelegeri”, a declarat Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

    Documentele care trebuie completate în vederea îndeplinirii obligaţiilor de mai sus sunt semnate de ambele părţi – asigurat şi client – şi întocmite în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare parte.

  • Lovitură de teatru la CSA: un şef de sucursală, propulsat direct preşedinte

    Votarea de către comisiile de spe­cia­litate ale Parlamentului a unui necunoscut, Romeo Ionuţ Comăniciu, în fruntea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în detrimentul unui om cu o vastă experienţă în asigurări, Cristian Constantinescu, a uimit ieri industria asigurărilor. Şeful CSA este chemat să reglementeze o piaţă de 2 mld. euro al cărei echilibru este asigurat în extrem de mare măsură de încrederea în sistem şi profesionalismul celor care îl conduc. Parlamentul trebuie să se pronunţe în plen asupra numirilor acceptate de comisii. Specialiştii din asigurări s-au declarat sur­­prinşi de decizia parlamentarilor, afirmând că la CSA era nevoie de un om cu experienţă care şi-a demonstrat în trecut competenţele, mai ales că piaţa de asigurări trece în prezent printr-un proces radical. Constantinescu a comentat ieri pentru Mediafax decizia parlamentarilor din comisiile de specialitate afirmând că numirea la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a unui şef de sucursală, care se ocupă de vânzările unui asigurător într-o zonă, este un semnal extrem de prost pentru investitorii străini din industrie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Salariul mediu net a scăzut în iulie cu un leu

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţile de servicii informatice (3.781 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (877 lei), a informat INS.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii (25,3%); în fabricarea autovehiculelor, activităţi de producţie cinematografică, video, audio, producţie muzicală şi programe de televiziune, industria metalurgică, transporturi terestre (între 5% şi 8%); repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi pe apă (între 3% şi 5%).

    Cele mai mari scăderi s-au consemnat în telecomunicaţii (11,4%), industria farmaceutică (între 6% şi 9%), poştă şi curierat, industria tutunului, intermedieri financiare cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (între 6% şi 9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea băuturilor între (3% şi 5%).

    În sectorul bugetar au fost uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie în administraţia publică (0,5%) ca urmare a plăţii sumelor din alte fonduri în unele unităţi ori a decontărilor în avans a concediilor de odihnă. Câştigul salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă în învăţământ (cu 2,6%) ca urmare a încetării plăţii cu ora a personalului didactic ori a încheierii contractelor personalului suplinitor, precum şi în sănătate şi asistenţă socială (cu 0,4%) ca urmare a dificultăţilor financiare

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2011 din sectorul economic (fără administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Scăderile au avut loc prin acordarea de prime ocazionale în luna iunie, nerealizări de producţie, încasări mai mici, dificultăţi financiare, precum şi angajarea de personal cu câştiguri salariale mici.

  • Cele mai costisitoare dezastre din SUA pentru companiile de asigurări (GALERIE FOTO)

    Structura clasamentului se explică în primul rând prin creşterea pieţei asigurărilor în ultimele decenii, respectiv prin dezvoltarea ei inegală pe ansamblul statelor americane, şi doar în al doilea rând prin intensitatea în sine a dezastrelor şi valoarea în sine a distrugerilor provocate de ele. Compania de evaluare a riscurilor AIR Worldwide a estimat, de pildă, că dacă devastatorul cutremur din San Francisco din 1906 ar fi avut loc în zilele noastre, valoarea daunelor asigurate ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari.

    Pentru uraganul Andrew din 1992, clasat în categoria a cincea (prima ca gravitate) şi cu pagube totale provocate de 26,5 miliarde de dolari, valoarea daunelor asigurate a fost de numai 15,5 miliarde de dolari la cursul de atunci, respectiv 24,9 miliarde la cursul din prezent.

    Andrew se situează pe locul al doilea în istoria SUA după uraganul Katrina din 2005, care a provocat pagube estimate de autorităţile americane la 108 miliarde de dolari. Pentru Katrina, valoarea daunelor asigurate se ridica în 2005 la mai puţin de jumătate din totalul pagubelor: 41,1 miliarde de dolari, respectiv 47,5 miliarde la valoarea din 2011 a dolarului.

    Datele au fost furnizate de divizia de analiză a daunelor materiale din cadrul Insurance Services Office (ISO), parte a companiei americane de servicii pentru asigurări Verisk Analytics.

    După calculele companiei de evaluare a riscurilor Kinetic Analysis, bazate pe prognozele meteo valabile la 26 august, uraganul Irene ar putea provoca în total pagube de 5-10 miliarde de dolari, a transmis AFP. Duminică, Kinetic şi-a revizuit estimarea, conform Bloomberg, reducând-o la 3 miliarde de dolari. Tot duminică, guvernatorul de New Jersey, Chris Christie, a apreciat o valoare a pagubelor de “zeci de miliarde de dolari”, în urma inundaţiilor de clădiri, a întreruperilor în funcţionarea afacerilor din statele traversate de uragan şi în costuri de degajare şi reconstrucţie a zonelor afectate.

    Sursa: Kiplinger.com

  • Eureko Asigurări creşte din asigurările de sănătate

    “Creşterea înregistrată vine în contextul în care am continuat şi în prima jumătate a acestui an strategia de îmbunătăţire a produselor şi serviciilor de asigurări oferite, precum şi de simplificare a acestora. O tendinţă observată în intervalul analizat este reducerea uşoară a ratei de anulare a poliţelor”, spune Frans van der Ent, directorul general Eureko Asigurări.

    Rezultatul a fost susţinut de primele brute subscrise aferente asigurărilor de sănătate, care au înregistrat un avans anual de 34%, până la 6,13 milioane lei, ceea ce conferă companiei o cotă de piaţă estimată de 40% în acest segment..

    De asemenea, primele brute subscrise aferente asigurărilor de viaţă au ajuns la 15,35 de milioane lei, în creştere uşoară faţă de primele şase luni ale lui 2010. “La baza rezultatului înregistrat în primele şase luni pe segmentul de asigurări de sănătate stau contractele semnate cu diferite companii din sectorul corporate. Piaţa de retail este încă afectată de mediul economic dur, totuşi am început să observăm semne de revenire şi cred că vom înregistra rezultate mai bune în a doua parte a anului”, spune Carmen Radu, directorul general adjunct al Eureko Asigurări.