Tag: companie

  • Auchan România are de miercuri un nou director general

     Patrick Espasa (55 ani) a fost director general al companiei din 2009.

    Noul director general lucrează în cadrul Auchan România tot din 2009, unde a ocupat fiuncţiile de director financiar şi de gestiune, director de magazin şi director de vînzări şi responsabil cu integrarea noilor magazine Auchan.

    Auchan România a încheiat în luna aprilie procesul de rebranding al celor 20 de magazine real cumpărate de la grupul german Metro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BMW, profit de 1,5 miliarde de euro în primul trimestru, la vânzări de 18,2 miliarde euro

     În perioada corespunzătoare a anului trecut, producătorul german de automobile premium raporta vânzări de 17,5 miliarde euro şi un profit net de 1,31 miliarde euro.

    Grupul BMW, care include mărcile BMW, Mini şi Rolls Royce, a livrat în primele trei luni din acest an peste 487.000 automobile, cu 8,7% mai multe decât în perioada similară a lui 2013, potrivit raportului financiar prezentat marţi de companie.

    Profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) a urcat cu 2,6% în perioada analizată, la 2,09 miliarde euro, depăşind estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg.

    Vânzările mărcii BMW au urcat cu 12% în primul trimestru, la 428.259 unităţi, compania menţinându-se astfel pe prima poziţie la nivel global în topul producătorilor de automobile de lux, urmată de Audi, parte a grupului Volkswagen, şi Mercedes-Benz, controlată de grupul Daimler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luxul britanic comprimat într-o maşină

    Una din patru maşini de lux vândute în lume este un Bentley şi este livrată din Crewe, un orăşel din centrul Angliei de unde anul trecut s-au expediat peste 10.000 de maşini anul trecut. Dar nu acesta este secretul.

    Istoria Bentley a început în 1919, fabrica fiind fondată de Walter Owen Bentley, sau W.O., cum era cunoscut, iar prima maşină, EXP I, a fost asamblată la Londra în acel an. După două „opriri„ în Cricklewood şi Derby, compania a ajuns, alături de Rolls-Royce, în Crewe în 1946.

    Uzina Bentley a fost construită tocmai în Crewe pentru că este un mare nod feroviar, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial acolo se produceau motoare pentru celebrele avioane Spitfire. Exact acele avioane care luptau cu nemţii deasupra Canalului Mânecii.

    În 2002, după mai bine de 70 de ani, Bentley s-a separat de Rolls-Royce, atunci când Grupul Volkswagen a achiziţionat uzina din Crewe. La acea vreme, cei de la VW credeau că au cumpărat şi Rolls- Royce, dar, printr-o strategie bine pusă la punct, BMW Group a preluat rapid numele de Rolls-Royce pentru automobile de la compania cu acelaşi nume ce produce motoare pentru avioane. Astfel, Volkswagen a păstrat Bentley, alături de uzină şi personal, iar BMW a reconstruit uzina Rolls-Royce în Goodwood, în sudul Angliei.

    Dacă până în 2002 diferenţele dintre Bentley şi Rolls-Royce erau minime, de obicei doar la nivelul grilei radiatorului şi farurilor, din acel an înainte fiecare a urmat o strategie cât se poate de diferită.

    „Din 1931, de când Rolls-Royce a preluat Bentley, modelele celor două mărci erau foarte similare. Mulsanne a fost primul model al Bentley ce nu mai are nicio legătură cu Rolls-Royce„, explică Nigel Lofkin, ghid pentru Bentley Experience, care lucrează în cadrul companiei britanice de mai multe decenii.

    „VW a luat clădirea, oamenii, experienţa, tradiţia şi cultura de aici, în timp ce BMW a luat doar numele de Rolls-Royce. Separarea a fost una profundă. Era în vremea când ne mai oprea lumea pe stradă să ne întrebe dacă mai lucrăm la Royce’s (numele sub care era cunoscută uzina din Crewe – n.red)„, a spus Lofkin.

    „Volkswagen a adus tehnologie şi bani. La acel moment eram foarte speriaţi că ei vor veni cu principiile lor şi vor instala roboţi pentru a înlocui angajaţii. Dar ne-am înşelat. Întâi au venit şi au observat, după care au investit. Astfel, de la 1.300 de angajaţi câţi aveam la acea vreme, acum avem 3.700„, a subliniat ghidul Bentley.

    Arta de a vinde un Bentley nu stă în specificaţii tehnice. Dar nu pentru că acestea nu ar fi impresionante, ci pentru că un Bentley nu este un Bentley în urma unor cifre. „Am avut un client din Olanda care tocmai achiziţionase o maşină şi a dorit un tur al fabricii, la finalul căruia a mai comandat un Bentley„, se laudă Nigel Lofkin. Aşa poate fi descris pe scurt efectul unui tur asupra unui milionar.

    Dar povestea unei vizite nu începe în uzina propriu-zisă, ci la câţiva kilometri. Începe în Manchester, continuă prin satele mici ale Britaniei, cu sau fară ceaţă, cu sau fără soare.

    Cum te apropii de Crewe şi de uzina Bentley vezi imediat cum tehnologia, sticla şi aluminiul parcă se continuă cu detaliile clasice. Exact înainte de a ajunge la sediul constructorului eşti întâmpinat de un showroom al mărcii realizat la cele mai ridicate standarde, după care vezi cărămida roşie a clădirilor centrului. Dar, tocmai pentru a avea acces în centru, nu poţi să nu remarci intrarea realizată cu sticlă şi aluminiu, exact cum te-ai aştepta să fie într-un Apple Store sau oricare alt centru de tehnologie.

    Dacă la exterior impresia este de uzină britanică, totul fiind atent calculat şi cu arhitectură tipică britanică, la interior impresia este una că te afli într-o uzină modernă. Cel puţin la prima vedere. Liniile de asamblare seamănă cu cele de la Porsche. Există şi un robot în uzină, dar acela este responsabil doar de instalarea parbrizului.

  • “Lupul de pe Wall Street” vine în România

    Belfort va sustine pe 18 noiembrie o conferinţă în cadrul careia va dezvalui „secretele” din spatele succesului sau şi metoda proprie de vanzari, „Straight Line Persuasion”.

    Fost agent de vânzări, Jordan Belfort, 51 de ani, a deţinut una dintre cele mai mari şi mai de succes firme de brokeraj din istoria Wall Street. Abilităţile sale persuasive l-au propulsat rapid de la vânzător de homari congelaţi la un broker de succes, care reuşea să îi păcălească chiar şi pe marii investitori şi câştiga până la un milion de dolari pe săptămână.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Apple a câştigat 120 milioane de dolari într-un proces împotriva Samsung, după ce a cerut 2 miliarde dolari

    Procesul a durat patru săptămâni, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la rândul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană, potrivit Bloomberg.

    Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă.

    Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.

    Cele două companii au investit sute de milioane de dolari în numeroase acţiuni în justiţie deschise în zeci de ţări, în încercarea de a câştiga orice avantaj posibil pe piaţa smartphone-urilor, estimată la 338,2 miliarde de dolari anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creatorii de modă Dolce&Gabbana, condamnaţi la 18 luni de închisoare

    Aceştia ar fi trebuit să plătească statului italian, anul trecut, taxe în valoare de 40 de milioane de euro şi penalizări de încă jumătate de milion. Cazul va ajunge acum la Curtea de Casaţie din Italia, relatează CNN.

    Dolce&Gabbana este o cunoscută companie de modă din Italia, având vânzări anuale de peste un miliard de euro şi fiind evaluată la peste 5 miliarde de euro.

    Cei doi fondatori, Dominico Dolce şi Stefano Gabbana, deţin 41.8%, respectiv 40% din companie. 

  • Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României

     Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

    Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

    Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Michael Dell, liderul care a revoluţionat istoria computerelor personale

    Michael Saul Dell s-a născut în 1965 în Houston, Texas. Tatăl său era ortodontist, iar mama, consultant financiar şi broker. Dell era fascinat de afaceri şi electronice de la o vârstă fragedă: în adolescenţă, folosea banii câştigaţi de la joburi part-time pentru a investi în acţiuni şi metale preţioase. 

    La 15 ani, şi-a cumpărat primul computer Apple, pe care l-a dezasamblat imediat pentru a-l construi apoi din nou. În perioada liceului, s-a angajat ca vânzător de abonamente de ziare şi şi-a folosit abilităţile de cercetare pentru a identifica o bază neatinsă de clienţi, care i-a adus câştiguri de 18.000 dolari într-un singur an. S-a recompensat cu un nou computer şi un BMW. Părinţii lui Dell sperau ca fiul lor să studieze totuşi medicina, dar planurile lor nu au coincis cu ale sale. În primul an petrecut la Universitatea din Texas, el a început o mică afacere prin care vindea disk drive-uri de calculator în camera de cămin.

    La vremea respectivă, utilizatorii de computere personale puteau să îşi cumpere echipamente doar din reţelele de retail, iar particularităţile acestora erau dictate de producători. Dell a început să cumpere computere IBM la un cost redus, le adăuga memorie, disk-drive-uri şi alte îmbunătăţiri şi le vindea apoi la preţuri cu 10-15% mai mari peste preţul de retail. A înregistrat afacerea în Texas în urma unei investiţii iniţiale de 1.000 de dolari şi a ajuns la o bază largă de clienţi în campus. Contractele din afara acestuia au apărut în scurt timp şi, în câteva luni, Dell s-a mutat din camera de cămin şi a umplut un apartament uriaş cu piese de computer în care asambla calculatoarele de la zero şi le vindea la costuri reduse faţă de restul pieţei.

    Chiar dacă a promis părinţilor că îşi va reduce implicarea în afaceri pentru a se concentra pe studii, până la vacanţa de primăvară afacerea lui ajunsese la vânzări de 80.000 dolari/lună, iar Dell era pregătit să renunţe la şcoală pentru a se dedica acesteia. A început să vândă computere inclusiv prin comenzi telefonice prin compania sa, PC’s Limited, iar până în 1986 a ajuns să ofere şi primul suport tehnic gratis prin telefon, o practică adoptată apoi de marile companii din industrie. În 1988, compania ajunsese la volume imense de vânzări, a primit numele Dell Computer Corporation şi fost listată şi la bursă, cu o ofertă publică iniţială de 30 milioane de dolari. În curând, afacerea a devenit globală, cu facilităţi de producţie, parteneriate şi subsidiare în Europa, Asia, Australia şi America Latină.

    Până în 1992, Dell Computer intrase în lista Fortune 500 a celor mai mari companii din lume, iar la 27 de ani Michael Dell era cel mai tânăr CEO care conducea o companie din acest top. Dell a fost de  asemenea un pionier al comerţului online, odată ce a început să vândă computere prin World Wibe Web, în 1996. Până la sfârşitul deceniului, vânzările zilnice ale Dell Computer au ajuns la 18 milioane de dolari, iar compania a devenit cea mai profitabilă din piaţa globală a producătorilor de PC-uri. Diversificarea producţiei a dus la transformarea numelui în Dell Inc., iar în 1998 Michael Dell a fondat şi firma privată de investiţii MSD Capital LP.

    Până la vârsta de 40 de ani, presa financiară estima averea sa netă la 20 miliarde de dolari. În 2012, vânzările de PC-uri s-au prăbuşit pentru prima oară după un deceniu. După 25 de ani de existenţă pe piaţa bursieră, Michael Dell a decis în 2013 să transforme Dell Inc. în companie privată, printr-o pârghie de ieşire de 24,4 miliarde dolari. În prezent, Michael Dell deţine 16% din acţiunile companiei şi ocupă în continuare poziţia de CEO.

  • Ponta: Avem gazoduct Iaşi-Ungheni, nu şi companie de distribuţie. Trebuie înfiinţată până în toamnă

     “Gazoductul pe partea românească este finalizat, pe partea moldovenească a durat un pic mai mult, dar se finalizează şi la ei. O să vă rog, domnul ministru Nicolescu, să vedeţi toate procedurile legale. Am vorbit şi cu cei de la Transgaz, pentru că e vorba de compania care exploatează. Acum, avem conducta, dar nu are cine să distribuie gazul şi aveţi grijă, până în toamnă, să se întâmple lucrul acesta”, a cerut Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Twitter, pierdere de peste 132 milioane dolari în primul trimestru

     Acţiunile Twitter s-au prăbuşit cu până la 11% în prelungirea şedinţei de tranzacţionare pe bursa de la New York, la cel mai redus nivel de la listarea companiei la bursă, în 6 noiembrie, potrivit Bloomberg.

    Twitter a anunţat, miercuri seară, că numărul de utilizatori a urcat în primul trimestru la 255 milioane, cu 25% mai mulţi faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Rata de creştere a încetinit însă faţă de 30% în trimestrul anterior.

    Veniturile companiei au crescut de peste două ori în perioada analizată, la 250 milioane de dolari, depăşind estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro