BusinessMagazin

Tag: companie

  • Electrica vrea să atragă minim 435 milioane euro prin oferta pentru listare la bursă

     “Vorbim de cel mai mare proces de listare petrecut vreodată pe piaţa de capital din România. Societatea se va lista dacă va obţine minm 435 de milioane de euro. Este o dovadă de curaj să încercăm 51% listare pe piaţa de capital din România”, a afirmat Nicolescu, după şedinţa de Guvern.

    El a adăugat că oferta de listare la bursă a Electrica este o modalitate de încurajare a pieţei autohtone de capital, este o dovadă şi un angajament al Guvernului de a transparentiza şi de a îmbunătăţi performaenţele companiilor de stat.

    “Este o dovadă că statul în momentul de faţă este dispus să continue privatizările, însă la un preţ corect, la un preţ care să fie avantajos şi pentru stat, pentru că mai ales în contextul ultimelor dezvoltări în care România şi-a îmbunătăţit ratingul de ţară suntem în situaţia în care putem să vindem şi suntem dispuşi să vindem dacă preţul este unul corect”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania chineză Alibaba a lansat un site de comerţ online în SUA, piaţă dominată de Amazon şi eBay

     Portalul 11 Main, dezvoltat de subsidiarele din SUA ale Alibaba, Vendio şi Auctiva, găzduieşte peste 1.000 de comercianţi online, din categorii diverse, precum îmbrăcăminte, accesorii şi bijuterii, decoraţiuni, obiecte de artă şi produse artizanale.

    Compania intenţionează să crească numărul de magazine pe platforma 11 Main.

    Alibaba a lansat siteul din SUA în timp ce se pregăteşte pentru listarea la bursa din New York. Oferta publică iniţială prin care compania va intra pe piaţa de capital americană ar putea fi cea mai mare din istoria SUA.

    Pe lângă lansarea 11 Main, Alibaba a intensificat în ultimul an investiţiile în SUA în companii de e-commerce, dar şi în alte domenii precum servicii de mesagerie pentru dispozitive mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu sindicatele, ci Guvernul conduce Metrotex şi Poşta. Vrem dialog social, dar tăind pierderi

     “La Metrou, sindicatele au condus în ultimii zece ani şi au fost tot pe pierdere. Acum, domnul Rădoi zice că iarăşi trimite nişte oameni în faţă şi-l lăsăm să conducă în continuare Metroul. Nu se va întâmpla acest lucru. Vreau dialog social şi la Metrou, până va trece la Primăria Capitalei, dar vreau să facem dialog social, protecţia oamenilor şi, în acelaşi timp, să reducem pierderile. Şi când o să fie domnul Rădoi proprietarul Metroului, atunci decide dânsul, deocamdată el e proprietar de facto de ani de zile şi, cum mai tăiem nişte zone, ne trimite nişte oameni să protesteze”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    El a atenţionat în acelaşi timp asupra problemelor legate de eficientizarea companiei şi a revendicărilor sindicale de la Poşta Română, cu referite la recenta schimbare a managementului, insistând asupra faptului că nici această companie nu este condusă de către sindicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui John Willard Marriott, fondatorul lanţului hotelier ce îi poartă numele

    Marriott s-a născut în apropierea oraşului american Ogden din Utah. A crescut, alături de încă şapte fraţi, la ferma familiei sale. La 13 ani, Marriott a început să cultive salată pe câţiva acri ai fermei, angrenându-i şi pe fraţii săi în această activitate.

    Recolta i-a adus 2.000 de dolari, pe care Marriott i-a oferit imediat tatălui său. I-a câştigat astfel încrederea, iar el i-a oferit din ce în ce mai multe responsabilităţi în gestionarea fermei. Spre exemplu, când avea doar 14 ani, a fost trimis cu 3.000 de oi într-un vagon spre San Franscico. La 19 ani, a început să fie din ce în ce mai implicat în activităţile bisericii, parte a îndatoririlor date de faptul că provenea dintr-o familie de mormoni. O misiune religioasă în New England, în care a trecut şi prin Washington D.C., i-a dat ideea pe baza căreia avea să îşi construiască afacerea: a văzut un cărucior încărcat cu îngheţată şi sucuri, devorate în câteva minute de trecătorii însetaţi din cauza caniculei.

    A realizat şi că pentru a-şi fonda o afacere similară are nevoie şi de studii, prin urmare şi-a luat diplomele în urma absolvirii Webber College, în 1923, şi, trei ani mai târziu, Universitatea din Utah. În 1927 a câştigat franciza pentru berea A&W Root pentru Washington, Baltimore (Maryland) şi Richmond (Virginia) şi s-a mutat în Washington, unde a deschis, împreună cu partenerul său de afaceri, Hugh Colton, un stand în care vindea berea A&W. Au investit aproximativ 6.000 de dolari în echipamente şi pentru închirierea spaţiului pentru operaţiunile lor. Odată cu apropierea sezonului rece şi cu introducerea mâncării mexicane în meniu, Marriott a transformat standul într-un restaurant de familie care a devenit ulterior popular.

    În 1928 a deschis primul drive-in aflat la estul fluviului Mississippi, iar în 1929 toate afacerile sale s-au reunit sub umbrela Hot Shoppes Inc. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, afacerea a crescut pe seama managementului serviciilor de food din centrele de apărare şi clădirile guvernamentele precum Trezoreria SUA. În 1935 a fost diagnosticat cu cancer malign şi noduli limfatici şi i s-a dat de trăit mai puţin de un an. A supravieţuit însă mai bine de jumătate de secol, perioadă în care lanţul său de restaurante a crescut, iar compania a fost listată la bursă, în 1953.

    Patru ani mai târziu, a extins afacerea în zona hotelurilor prin deschiderea primului hotel Marriott – un motel la vremea respectivă –, Twin Bridges Motor Hotel în Arlington, Virginia. Compania a devenit Marriott Inc. în 1967, iar un an mai târziu în cadrul acesteia au fost integrate şi lanţurile Big Boy şi Roy Rogers. Pe parcursul anilor, compania s-a extins în mai multe domenii, Marriott inventând chiar şi serviciile de catering pe durata zborurilor, segment care continuă să fie şi o parte importantă a afacerilor companiei. A fost un muncitor energic, cunoscut pentru faptul că prefera să îşi gestioneze afacerile în defavoarea odihnei.

    Chiar şi după ce afacerea companiei a crescut suficient de mult încât să includă sute de restaurante şi hoteluri, Marriott verifica personal fiecare întreprindere de cel puţin patru ori pe an. Pe parcursul vieţii, a menţinut chiar şi relaţii de business cu influenţi oameni de afaceri ai perioadei. Unul dintre asociaţii săi a fost George W. Romney, tatăl lui Willard Mitt Romney, candidat la preşedinţia Americii în 2012. Prenumele lui Mitt Romney, Willard, a fost inspirat de omul de afaceri. După moartea sa, în 1985, afacerea a fost preluată de cei doi fii, Bill Marriott Jr. şi Richard Marriott.

  • Facebook face investiţii imobiliare: Compania a cumpărat un teren de 24 de hectare din Silicon Valley

     Compania îşi extinde în prezent sediul prin construirea unui nou ansamblu de clădiri pe un lot alăturat de 9,3 hectare, lângă care se află terenul nou cumpărat, potrivit Bloomberg.

    Facebook se aşteaptă să termine lucrările de extindere a sediului anul următor.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a refuzat să dezvăluie valoarea terenului, achiziţionat de la producătorul eleveţian de cabluri USB TE Connectivity. Compania elveţiană va închiria înapoi de la Facebook 10 clădiri aflate pe terenul vândut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Urgent Curier va fuziona cu Cargus International

     Firma Urgent Curier este deţinută de soţii Sebastian Bălăşescu şi Corina Bălăşescu.

    “Abris Capital Partners anunţă achiziţia companiei Urgent Curier, una dintre primele trei companii de curierat intern din România. Tranzacţia vine la 20 de luni după ce Abris Capital Partners a investit în piaţa de curierat din România, prin cumpărarea Cargus, în octombrie 2012. Achiziţia va fi urmată de fuziunea celor două entităţi, ca parteneri egali (…)”, se arată într-un comunicat de presă al Urgent Curier remis MEDIAFAX.

    Comunicatul nu precizează valoarea tranzacţiei.

    În 2013, afacerile Urgent Curier au crescut cu 28%, la 115,95 milioane de lei, în timp ce profitul net a scăzut cu 2,7%, la 10,2 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de smartphone-uri vor creşte în medie cu 10% anual până în 2018

     Smartphone-urile ieftine, cu preţuri mai mici de 150 de dolari, vor consemna în această perioadă cea mai rapidă creştere medie anuală, de 17%, urmate de cele de 150-300 de dolari cu o rată de 14%.

    Telefoanele cu preţuri de peste 300 de dolari, printre care se numără şi iPhone al Apple, vor înregistra un avans de doar 4%, a declarat pentru Reuters directorul general al ARM, Simon Segars, prezent la expoziţia IT Computex, desfăşurată în Taiwan.

    “Aceste dizpozitive low-cost vor avea un impact semnificativ asupra pieţei. Există în prezent smartphone-uri care se vând la 20-25 de dolari, ceea ce este fenomenal”, a spus el.

    Aproximativ 90% din smartphone-urile vândute în prezent sunt echipate cu chipuri dezvoltate cu tehnologie ARM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Componenţa Consiliului de Administraţie al CFR Marfă a fost schimbată

     Fostul CA era format din Liviu Radu (preşedinte), Bogdan – Ioan Constantinescu, Dan – Teodor Constantinescu, Ionuţ Georgescu, Vasilică Ţugui şi George Buruiană.

    Radu, Georgescu, Bogdan şi Dan Constantinescu au fost numiţi în CA în februarie 2013, iar ceilalţi ulterior.

    Directorul general al companiei, Dan Valentin Belcea, numit în funcţie în luna aprilie, a demisionat după o lună de la conducerea transportatorului feroviar de stat, invocând motive personale. Până la numirea lui Belcea, conducerea CFR Marfă a fost asigurată interimar de un director general adjunct, Pavel Bărculeţ, după decesul fostului manager al companiei Dragoş Alexandru Drăghici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ELCEN se divizează şi transferă din patrimoniu către două companii noi. Urmează fuziunea cu RADET

     Operaţiunea vizează restructurarea şi eficientizarea activităţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), proiectul de divizare fiind publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Potrivit documentului, compania se va diviza iar părţi din patrimoniu vor fi transmise către două noi companii: Societatea Electrocentrale Constanţa, respectiv Societatea Electrocentrale Titan.

    “Divizarea va fi urmată de transferul integral al acţiunilor Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Constanţa în portofoliul autorităţilor locale. Pe agendă se mai află fuziunea cu RADET, odată ce Regia Autonomă se va transforma în societate comercială. În urma fuziunii, vom avea un punct comun privind strategia de dezvoltare a SACET-urilor, urmărind creşterea eficienţei şi optimizarea costurilor, ţinând cont de nivelul de suportabilitate al consumatorilor finali. În acelaşi timp, SACET-urile vor putea să dezvolte strategii comerciale de fidelizare a consumatorilor racordaţi la sistem, precum şi de reconectare a celor care au luat decizia de a folosi centrale proprii, pe gaz natural”, a declarat într-un comunicat directorul geneal al ELCEN, Gabriel Ignat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro