Tag: viitor

  • Piaţa de contact centers analizată la conferinţa “Mediafax Talks about Future of Contact Centers”

     La conferinţă vor fi prezenţi următorii lectori: Radu PUCHIU – Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, Mircea LUPEA – Advanced Infrastructure Systems Manager Asseco SEE Romania, Matija PAVELIC – Head of Voice Solutions, Asseco SEE Croaţia, Ovidiu SECELEANU – Networking Business Unit Manager HP Romania, Marcin GRYGIELSKI – Territory Manager Eastern Europe, Interactive Intelligence, Daniel POPESCU – Partner Technical Advisor, Microsoft. Conferinţa va fi moderată de Lucian MÎNDRUŢĂ, Creative Marketing Manager, Mediafax Group.

    Odată cu avansul tehnologiei, companiile devin din ce în ce mai dependente de Centrele de contact pentru a se ocupa de clienţii lor. Companiile învaţă repede că serviciile sunt cheia pentru atragerea şi menţinerea consumatorilor, ceea ce duce la creşterea afacerii şi la profit. Centrele de contact au cel mai important rol în cele mai competitive industrii (financiar-bancar, asigurări, telecom, retail, outsourcing), unde există un focus puternic pe atragerea si fidelizarea clienţilor într-un mod optim şi eficient din punct de vedere al resurselor implicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Anastase, despre votul său împotriva Adrianei Săftoiu: Argumentele au vizat omul, sper să fie infirmate

     “Eu mi-am argumentat acest vot în interiorul partidului, argumentele mele au vizat omul Adriana Săftoiu şi sper ca viitorul să infirme poziţia mea de acum”, a spus Anastase.

    Ea a evitat să precizeze care au fost argumentele sale în şedinţa BPN al PDL în care s-a decis, la propunerea preşedintelui Vasile Blaga, numirea în funcţia de purtător de cuvânt al PDL a Adrianei Săftoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre desemnarea şefului DNA: Nu am vorbit de niciun fel de nume. Procurorul general şi şeful DNA vor fi aleşi după o selecţie condusă de viitorul ministru

     Ponta: Procurorul general şi şeful DNA, aleşi în urma unei selecţii condusă de viitorul ministru

    “Nu am făcut niciun fel de nominalizare şi nu am vorbit de niciun fel de nume, nici aici, la întâlnirea cu secţia de procurori, nici cu altă ocazie. Am avut o discuţie despre procedură: dacă mergem pe procedura prevăzută în acest moment de lege, cu propunerea ministrului Justiţiei, avizul CSM şi numirea de către preşedinte sau dacă mergem pe acea procedură discutată şi cu ministrul Pivniceru şi cu Comisia Europeană, care presupune anumite etape discutate de Pivniceru cu secţia de procurori.

    Opinia membrilor secţiei de procurori este de a merge pe o procedură de selecţie, cu toate acele etape. Am luat act de acest punct de vedere şi am spus foarte clar că nu vreau să facem propuneri decât dacă ne înţelegem asupra procedurii de urmat şi acesta este rezultatul”, a spus Ponta, la finalul dicuţiei de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    El a precizat că îl va informa telefonic pe preşedintele Traian Băsescu despre această concluzie, cu menţiunea că nu va exista “o procedură rapidă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua limită a bogăţiei

    Eventual orez în valoare de 100.000 de euro, noua limită a bogăţiei impusă de autorităţile europene. Dacă ai sub 100.000 de euro, eşti fericit, spargi seminţe în dinţi, bei berici şi râzi în faţa televizorului de ruşii cei fraieri care au pierdut bani în Cipru, asta dacă îţi alunecă degetul pe telecomandă şi prinzi vreo zece secunde din programul de ştiri.

    Şi, eventual, iei în serios oficiali care te sfătuiesc să îţi faci vreo 40 de depozite în care să îţi ţii banii, asta dacă rezişti la ştiri 30 de secunde. Şi, desigur, poţi să fii de acord cu devalizarea conturilor de peste 100.000 de euro, mama lor de hoţi!, că cum poţi câştiga 100.000 de euro dacă nu din furt!?

    Păi din muncă, caz în care poţi simţi fizic, în vintre, orice devalizare sau orice devalorizare, orice modificare de dobândă, iar orice declaraţie a vreunui oficial îţi va reţine atenţia mai mult de 30 de secunde. Despre premisele stabilite de ceea ce s-a întâmplat în Cipru şi despre cum chestiuni care pot părea inimaginabile acum pot deveni realitate – de exemplu “tunderea” conturilor tuturor europenilor pentru însănătoşirea preţiosului sistem bancar european.

    Serenitatea cu care cei mai mulţi români privesc ceea ce se întâmplă în Europa vine, cred, din două mari motive. Primul a fost impus de comunism, era pur şi simplu interdicţia de a deţine lucruri, mai mult decât ceva mobilă într-o casă închiriată, primită prin sindicat; oricine avea maşină sau casă pe pământ era, pe vremea lui Ceauşescu, un dubios care avea ceva de ascuns; mentalitatea s-a răspândit şi s-a păstrat în timp, iar oamenii au fost lipsiţi de bucuria de a avea o bucată de teren pe care să pui o floare şi trei fire de iarbă.

    Ciudat, o astfel de mentalitate s-a păstrat şi în perioada postrevoluţionară, când era bine, şi acesta este al doilea motiv, să fii “sărac şi cinstit”. Şi atât de tare a plăcut ideea asta, încât am rămas săraci, iar cinstea ne-am risipit-o în compromisuri politice.

    Europa îşi pierde acum o bucată zdravănă din coloana vertebrală, adică din clasa de mijloc. Nu este vorba de oligarhii ruşi, asta a fost o prostie şi o intoxicare, ci de antreprenori, de micile afaceri care au încercat să reziste, de slujbaşi care au tras din greu de dimineaţă până seara, de medici, funcţionari sau profesori.

    Este vorba de încredere în autorităţile care aprobă confiscarea banilor din conturi şi încrederea în băncile care acceptă asta, încălcând principii. Într-un fel sau altul, fiecare va resimţi “tunderea” conturilor, oriunde va fi fiind aceasta, oricând va fi şi orice sumă va fi fost în joc.

    Imaginea pe care o vedeţi este o caricatură din 1787 a unui ins pe nume James Gillray. Se cheamă “A March to the Bank” şi prezintă detaşamentul militar trimis să apere Banca Angliei în 1780, în timpul unei revolte pe fond religios, cunoscută drept “Gordon Riots”. Au fost atunci o sumă din ceea ce astăzi am numi victime colaterale; privind imaginea, ne dăm seama că grija pentru sistemul bancar nu este o noutate, diferă numai modalităţile în care aceasta este pusă în aplicare.

  • Bill Gates oferă 1 milion de dolari pentru reinventarea unui produs aflat “pe piaţă” de secole

    Fondatorul Microsoft a anunţat că oferă în primă fază 100.000 de dolari oricui, fie student, om de ştiinţă sau antreprenor, va inventa o versiune îmbunătăţită, hi-tech, de prezervativ.

    Suma va fi oferită prin intermediul fundaţiei Bill and Melinda Gates Foundation şi face parte din demersul Grand Challenges in Global Health Program, inovaţiile în domeniul sănătăţii fiind una dintre ariile de interes pentru fundaţia lui Gates.

    Bill Gates urmăreşte astfel să impulsioneze folosirea acestei metode contraceptive adoptate în prezent de 750 de milioane de oameni din toată lumea. Unul dintre cele mai bune prototipuri ar putea atrage alte 900.000 de dolari pentru producţie.

    “Prezervativele sunt folosite de aproximativ 400 de ani, însă în ultimele cinci decenii au fost foarte puţin îmbunătăţite”, spune Stephen Ward, un reprezentant al fundaţiei, făcând referire nu doar la material, dar şi la design, formă sau uşurinţă de folosire.

  • Ponta: Nu putem interveni la Mechel, e societate privată 100%. Am cerut soluţii pentru viitor

     Solicitat să comenteze faptul că pe site-ul Ministerului Economiei a fost repusă Ordonanţa privind protecţia socială, Ponta a precizat că Ordonanţa este foarte bună şi că, de altfel, el a precizat încă de la început foarte clar că un anumit sistem de protecţie, adoptat în 2006 şi prelungit în 2009, trebuie prelungit în continuare, fiind foarte bun.

    “Poate cu această ocazie nu doar prelungim acel sistem, ci găsim nişte soluţii juridice – am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pedepse mai aspre pentru tăieri ilegale de păduri. Lucia Varga: “Hoţii de lemne devastează pădurile”

     Prezentă joi la Ploieşti, unde a participat la o întâlnire cu primarii din judeţul Prahova, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a anunţat că în mai puţin de o lună va fi gata un proiect pentru un nou Cod Silvic, actualul act normativ urmând a fi modificat în contextul în care în mai multe judeţe din ţară se înregistrează fenomenul de defrişări “necontrolate şi nepermise”.

    Conform Luciei Ana Varga, defrişările necontrolate reprezintă “un fenomen” în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Prahova, Harghita, Covasna, Maramureş, unde suprafeţe mari de păduri au fost tăiate fără avize.

    În acest context, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că multe dintre inundaţiile produse în România “au drept principală cauză defrişările de păduri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung Galaxy S4: Toate zvonurile care circulă înainte de lasare – VIDEO

    Cea mai importantă dezvăluire vine chiar din partea Samsung, o strategie necaracteristică producătorilor de telefoane pentru care secretomania, chiar şi cu câteva zile înainte de lansare, a fost la cote maxime. Echipa de PR a sud-coreenilor a publicat pe Twitter o imagine, întunecată ce-i drept, cu viitorul telefon, însoţită de textul “Numărătoarea inversă pentru #TheNextBigThing a început. Cine e gata pentru evenimentul din 14 martie?”.

    Zvonurile spun despre Samsung Galaxy S4 că va avea un ecran cu diagonala de 4,99 inci, un procesor mult mai rapid şi va permite utilizatorilor să controleze anumite funcţii doar cu privirea.

    Un clip video de pe internet oferă însă o prezentare cât se poate de detaliată a telefonului întors pentru privirile celor curioşi pe toate părţile. Filmuleţul ridică însă semne de întrebare, pentru că autenticitatea sa nu poate fi verificată, iar sursa de unde provine nu are niciun fel de istoric dacă este de încredere sau nu, dar dacă dispozitivul prezentat mâine de Samsung nu va semăna cu acela din filmuleţ, nimeni nu va fi surprins sau scandalizat de acest lucru.

    Printre zvonuri se mai numără faptul că Samsung Galaxy S4 va avea o cameră foto de 13 megapixeli în locul celei de 8 cu care sunt dotate modelele precedente. Apoi, va avea 2GB de memorie RAM şi va funcţiona cu sistemul de operare Android Jelly Bean 4.2.

    Deşi internetul este plin de detalii despre viitorul telefon al Samsung, este foarte posibil ca producătorul sud-coreean să mai aibă câţiva aşi în mânecă.

  • Opinie Aliz Kosza: Ce am învăţat, ce nu am învăţat şi ce ar fi fost bine să învăţăm din criză?

    Mă uit acum în urmă şi mă întreb: cât de mulţi am conştientizat atunci impactul faptelor noastre, de a face sau nu lucrurile potrivite perioadei premergătoare crizei? Iată că au trecut de atunci aproape cinci ani şi nu mai ieşim la liman, culmea fiind că nici nu înţelegem “de ce?”.

    Nu ieşim, printre altele, şi pentru că am transformat criza într-o problemă existenţială profundă, care şi-a pus amprenta vizibil pe toată societatea. Am intrat într-un cerc vicios, din care nu reuşim să mai ieşim – tocmai pentru că avem reacţii întârziate la transformările care se produc pe toată planeta. Am ales să stăm în zona prudenţei excesive, care, de fapt, “dăunează grav sănătăţii” şi mai ales progresului unei pieţe emergente… Am evitat să valorificăm nenumărate oportunităţi, ocaziile acelea când ar fi fost înţelept să urcăm în tren în loc să ne mirăm întruna cum pleacă trenurile din gară.

    Pe de altă parte, cum în criză nu există numai perdanţi, unii dintre noi am învăţat că viaţa nu se opreşte şi nici consumul; drept urmare, am căutat să atragem consumatorii să intre în curtea noastră! Dovadă că există consum şi în 2013, după sfârşitul lumii mayaşe, că în zilele de lucru este aproape sufocant să circuli prin oraş, iar în week-enduri – dacă vrei să te relaxezi, e de preferat să eviţi mallurile supraaglomerate din oraş.

    Am învăţat cum cooperarea armonioasă dintre oameni este cheia ca să rămâi puternic şi să ieşi întărit din criză. Am mai învăţat să redimensionăm planurile şi să realocăm resursele, prioritizând; să ne uităm cât mai puţin la televizor şi să nu stăm în preajma pesimiştilor, pentru că riscăm să ne ia valul lor de autoconsolare; să căutăm şi să identificăm oportunităţile pentru noi şi pentru compania în care lucrăm, concentrând toate energiile pozitive pe soluţii şi nu pe probleme.

    Am mai învăţat că nu este necesar să urcăm în avion ca să vedem pădurea dincolo de copaci – este suficient să urcăm – încet, dar sigur – dealul şi, dacă nu putem singuri, să legăm alianţe! Am învăţat că şi în criză este bine să iei decizii: bune, rele – cum or fi ele, evitând astfel amplificarea blocajelor. Să facem ceea ce ştim să facem mai bine, să nu îi privim pe colaboratori ca pe nişte duşmani, ci să întindem mâna şi să legăm parteneriate, pentru că nu este nevoie neapărat să reinventăm roata. Să continuăm să fim cât mai activi şi nu pasivi: să ne mişcăm, să fim dinamici şi să interacţionăm cu cât mai mulţi oameni şi în cât mai diverse spaţii.

    Ce mi se pare că nu am învăţat?
    Nu am învăţat să fim veseli; oricum nu excelam nici înainte… Să nu fim aroganţi sau indiferenţi şi să nu ne panicăm; să încercăm să trăim ca înainte, şi aici nu mă refer la bunăstarea materială, ci la maniera în care reacţionăm, atunci când ieşim din tipare şi lăsăm vieţile noastre să se modeleze după amprenta pesimiştilor din exterior; să avem un optimism moderat, adică “să nu ne tăiem craca de sub picioare”; să rămânem civilizaţi şi să promovăm valorile; să încercăm să transformăm lucrurile, conştientizând că doar adaptarea la context nu mai este cartea câştigătoare; să învăţăm cât mai multe lucruri noi şi, mai ales, să fim deschişi să încercăm lucruri noi; să încetăm să ne plângem de milă, pentru că vremurile se schimbă mereu, iar veşnicia nu există; că banii se câştigă mai greu ca înainte şi cu efort susţinut.

    Şi, în fine, n-am învăţat că dacă nu avem chef de muncă, să lăsăm pe alţii să muncească, cu toate consecinţele care decurg din asta.

    Ce ar fi fost bine să mai învăţăm cu toţii?
    Că, la nivel de vârf, fie în management, fie în alte sfere decât business, este nevoie de mai multă implicare şi de cât mai multă comunicare directă cu cei mulţi; că trebuie să gestionăm raţional resursele financiare: atât în business, cât şi pe plan personal; că, pe cât posibil, trebuie să nu renunţăm la lucrurile pentru suflet şi să ţinem aproape prietenii.

    Ar fi fost iarăşi bine să învăţăm să construim valoare pentru vremurile mai bune, investind în viitor; să nu ne batem joc de oameni, din disperarea de a face “aceiaşi bani ca în vremurile bune”; să îi respectăm mai mult, pentru că oamenii nu sunt doar nişte instrumente de lucru, ci resursa şi valorile cele mai de preţ; să înţelegem efectul de bumerang, dacă renunţăm la calitate; să nu schimbăm “o pălărie cu altă pălărie”, migrând dintr-o companie în alta: asta nu ne scapă de responsabilităţi şi, mai ales, nu diminuează stresul.

    Vremurile de criză, pentru cei înţelepţi, înseamnă întotdeauna progres. Istoria omenirii demonstrează acest lucru. Einstein spunea: “Criza este cea mai binecuvântată situaţie care poate apărea pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese”… Dacă l-am fi luat în serios la început, probabil că ne-ar fi deja mult mai bine.



    ALIZ KOSZA (BUSINESS STRATEGIST)