BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Şeful Google Europa nu ştie ce salariu are

    Matt Brittin, şeful Google Europa, nu ştie ce salariu are şi este acuzat de autorităţile britanice că trăieşte într-o altă lume, informează Mirror
    Multi-milionarul Matt Brittin, preşedintele Google Europe, Middle East şi Africa, nu a putut să le spună autorităţilor cât câştigă.

    „Ce salariu aveţi?”, a întrebat Meg Hiller, şefa comitetul.

    „O să dezvălui salariu dacă este un lucru relevant pentru acest comitet.”, a răspuns Brittin.

    „Dacă v-am întrebat înseamnă că este relevant”

    „Nu am o cifră exactă”, a spus Brittin.

    „Nu ştiţi cu cât sunteţi plătit?”

    „Nu am o cifră”, a repetat el „Dar pot să vă spun în privat dacă este relevant”, a adăugat el.

    Comisia s-a întrunit deoarece Google a fost de acord să plătească 130 mil. de lire sterline pentru a acoperi taxele neplătite din anul 2005.

     

  • Ce pensie uriaşă are femeia care a condus ani la rând Oriflame în România: “Am avut un salariu imens”

     În condiţiile în care pensiile în România sunt foarte mici, cele mai multe dintre ele, există şi români fericiţi care pot trăi liniştiţi. printre ei, se numără şi una dintre cele mai cunoscute persoane din spaţiul public autohton.

    Este vorba despre Monica Tatoiu, cea care a condus ani la rând Oriflame în România şi care, la 59 de ani şi-a depus actele de pensionare. Este un român fericit căci nu are motive de îngrijorare, deoarece pensia pe care o va lua, lunar, este una uriaşă.
     
    Femeia de afaceri va primi aproape 10.000 de lei pensie, după 15 ani în care a cotizat sume imense către Fondul de Pensii.
     
    “Mi-am depus actele pentru a mă pensiona. Am pensie 9.800 de lei. Am cotizat, timp de 15 ani, cu peste 4000 de euro la pensie, lunar. Am avut un salariu imens. Eu nu voi avea viaţă de pensionară, voi continua să muncesc”, a spus Monica Tatoiu, la Antena Stars.

     

  • Spune-mi unde stai ca să îţi spun ce maşină conduci

    Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.

    Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
    În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
    În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.

    La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).

    Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.
     

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Meseria unde cererea depăşeşte oferta. 80% dintre absolvenţi sunt angajaţi direct, iar salariul începe de la 1000 EURO

    Visaţi să ajungeţi pilot, sau însoţitor de zbor? Acum ar putea fi momentul. Marile companii aeriene se dezvoltă şi este nevoie de personal navigant, scrie stirileprotv.ro

    De pildă, din ultima serie de stewardese, a ”Şcolii Superioare de Aviatie Civila”, au fost angajate aproape toate absolventele. Între timp, Aeroclubul României a anunţat startul înscrierilor la cursuri gratuite pentru cei care vor să se iniţieze în domeniu. Sunt acceptaţi tineri care au între 18 şi 23 de ani. Doar 20 dintre cei înscrişi vor trece de examenul teoretic şi vor continua cursul practic care poate dura 3 ani.

    Apoi daca este interesat, pilotul se poate perfecţiona ca să îşi obţină licenţa pentru a zbura pentru companii mari, de linie.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Care sunt oraşele unde veţi câştiga cel mai bine în 2016

    Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi invesţiile din zona ser­viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500- 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran­silvania.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Despre furtuna stârnită de CEO-ul care şi-a plătit angajaţii cu câte 70.000 de dolari

    Pe 13 aprilie, Dan Price, tânărul CEO al Gravity Payments, companie din Seattle ce procesează plăţi cu cardul de credit, le-a spus angajaţiilor săi că le oferă un salariu minim de 70.000 de dolari pe an. Pentru unii a însemnat dublarea salariului. Pentru a face acest lucru, Price a anunţat că-şi va reduce salariul de 1,1 milioane de dolari, o decizie radicală în inima capitalismului. Unii l-au denunţat ca fiind un socialist, alţii ca fiind un Robin Hood.

    La momentul anunţului erau prezenţi jurnalişti de la New York Times şi NBC News, iar la scurt timp alte zeci de jurnalişti l-au invitat la interviuri, aşa că povestea CEO-ului darnic a făcut înconjurul lumii.

    Imediat după anunţ, compania a fost inundată de CV-uri, iar doi angajaţi au demisionat, motivând că această decizie nu este dreaptă pentru cei care câştigau mai mult. Lucrurile nu s-au oprit aici: Price a fost dat în judecată de fratele său, Lucas, care deţine 30% din Gravity, spunând că a abuzat de putere şi şi-a mărit nejustificat salariul. Dan Price a insinuat că fratele lui l-a dat în judecată deoarece nu a fost mulţumit de generozitatea sa. „Ştiu că această decizie este una radicală şi îmi pare rău că a apărut o ruptură în relaţia cu fratele meu“, a declarat el pentru Seattle Times. Dezvăluirea l-a făcut să pară o victimă. A fost lăudat de Esquire şi curtat de agenţi literari. Însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum par, scrie Bloomberg Businessweek.

    CU CE SE OCUPĂ GRAVITY. Gravity este intermediarul dintre comercianţi şi companiile mari precum Visa sau Mastercard. Pe scurt, dacă ai plătit cu cardul de credit un sandviş în Seattle, Gravity se ocupă de transferul celor 6 dolari de la bancă către restaurant. Bineînţeles, Gravity păstrează o parte din bani.


    Dan Price era adolescent şi cânta într-o cafenea când a aflat pentru prima dată de procesarea plăţilor cu carduri. Proprietarul localului se plângea des de plăţile pe care trebuia să le suporte atunci când clienţii achitau cu cardul. În 2003, Price a început facultatea, iar anul următor a înfiinţat, alături de fratele său, Gravity. În 2005 s-a căsătorit, iar în 2006 a devenit CEO-ul companiei.
    Criza financiară din 2008 nu a ocolit Gravity. În doar câteva săptămâni, compania a pierdut cam 20% din business. „Ne-a schimbat profund. Dintr-o companie cu un profit modest am ajuns să pierdem bani în fiecare lună.“ Abia în 2012 salariile angajaţiilor Gravity au început să crească, iar fiecare majorare de salariu a adus un profit mai mare, susţine Dan Price.
    Dacă în 2011 câştiga în jur de 50.000 de dolari pe an, după cum a mărturisit chiar el la Aspen Ideas Festival, după numai un an salariu său anual a sărit la 1 milion de dolari, iar achiziţia unei case cu piscină în august 2012 confirmă acest lucru: el a plătit 900.000 de dolari cash pentru locuinţă.

    În 2013, Price spune că Gravity l-a angajat pe consultantul Towers Watson pentru a-i analiza veniturile. La recomandarea acestuia, Dan Price ar fi putut să-şi mărească salariul de 1,1 milioane de dolari. „Dar am ales să nu fac asta“. Oricum ar fi, salariul lui este atipic pentru o companie de mărimea Gravity. Finanţele companiei nu sunt publice, dar Dan Price spune că venitul brut ajunge la 150 de milioane de dolari în 2014 şi va creşte la 200 de milioane în 2015. Potrivit publicaţiei Chief Executive, salariul mediu pentru un CEO al unei companii cu venituri asemănătoare Gravity, incluzând şi bonusurile, ar ajunge la 710.000 de dolari. CEO-ul JetPay, competitor direct al Gravity, care procesează un număr similar de tranzacţii, a câştigat în 2014 doar 355.000 de dolari. Când reporterul Bloomberg l-a confruntat cu aceste date, Price a evitat răspunsul, iar într-un final a spus: „Nu mi-am majorat salariul niciodată fără acordul boardului“. Boardul însă era format din el şi fratele lui. Numai că avocatul lui Lucas Price, Greg Hollon, nu este de acord cu această afirmaţie, spunând că Dan Price şi-a mărit salariul de-a lungul anilor, deşi Lucas a obiectat în nenumărate rânduri.

    Dan Price povesteşte că atunci când a mărit salariile tuturor s-a gândit la o lucrare a economiştilor Angus Deaton şi Daniel Kahneman, în care se arăta că mulţumirea oamenilor este direct proporţională cu creşterea veniturilor, însă doar până la suma de 75.000 de dolari.
    Gravity avea 120 de angajaţi, iar fiecare câştiga, în medie, ceva mai puţin de 50.000 de dolari. Asta însemna că avea nevoie de 1,8 milioane dolari pentru a duce salariul fiecărui angajat la 70.000 de dolari. O mare parte din această sumă putea fi dedusă din salariul său de 1,1 milioane de dolari şi a crezut că această mărire de salariu ar creşte productivitatea personalului.

    Ryan Pirkle, responsabil pentru comunicarea Gravity, a spus că odată cu unele măriri salariale din 2014, Price i-ar fi spus: „Vreau ca oamenii potriviţi să promoveze povestea asta. Vreau exclusivitate“. Probabil de aceea jurnaliştii de la New York Times şi NBC News au fost prezenţi la momentul anunţului.

     

  • Un neamţ câştigă în Kaufland minimum 10 € pe oră. Un român ia atât într-o zi

    Salariul minim al unui angajat Kaufland Germania a ajuns la 10 euro pe oră, sumă pe care un român o câştigă abia într-o zi, potrivit datelor ZF. Astfel, în timp ce un neamţ câştigă minimum 1.600 de euro pe lună în cadrul Kaufland, pe o poziţie similară un român câştigă de 7-8 ori mai puţin. Salariile minime sunt acordate de regulă lucrătorilor comerciali aflaţi la început de drum.

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre salariul minim din Kaufland România şi Germania, acestea sunt similare şi la nivelul întregii economii. Astfel, salariul mediu net în România, de 380 de euro, este de circa 6-7 ori mai mic decât salariul mediu net din Germania. În ceea ce priveşte preţul la alimente spre exemplu, diferenţa nu se mai menţine însă. Astfel, diferenţa este de doar 40%, situaţie ce poate explica în parte diferenţa între nivelul de trai din cele două ţări.

  • Ei sunt cei mai bine plătiţi profesori

    Un raport al OECD arată că profesorii din Luxemburg sunt cel mai bine plătiţi. Astfel un cadru didactic cu peste 10 ani experienţă aduce acasă 100.000 de dolari pe an. Pe locul doi, la o distanţă considerabilă se află profesorii germani cu un salariu anual de 65.000 de dolari. 

  • Cum să fii sigur de un loc de muncă în străinătate. Capcanele contractelor

    Probabil toţi am auzit de cazuri în care unii români au plecat să muncească în străinătate, promiţându-li-se joburi bine plătite şi alte avantaje, însă, ajunşi la destinaţie, surpriza le-a fost mare când au aflat că au fost păcăliţi.

    Pentru a nu cădea în capcanele contractelor, urmăriţi cu stricteţe paşii de mai jos:

    În primul rând, verificaţi firma de recrutare şi de plasare a forţei de muncă, la Inspecţia Muncii sau direct pe site-urile ITM-urilor din ţară. Pentru a-ţi da seama dacă firma este una serioasă, aceasta trebuie să fie înscrisă neapărat la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dacă firma nu este găsită în evidenţele autorităţilor, atunci cel mai probabil respectiva societate funcţionează ilegal, iar şansele că aceasta să vă înşele sunt mari.

    La semnarea contractului de mediere, (contract semnat între dvs şi agenţie) acordaţi atenţie  următoarelor elemente: contractul să cuprindă ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresa, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de protecţie socială, etc.

    Pentru a nu fi păcăliţi de firme-fantomă, trebuie să ştiţi că agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are că activitate principală cod CAEN 7810 “selecţia şi plasarea forţei de munca in strainatate”. (Legea 156/2000)
    În al doilea rând, analizaţi oferta de angajare, fiind atenţi la salariul oferit, condiţiile de muncă, cele de cazare, avantaje, etc. Promisiunea unui salariu mare nu este întotdeauna lipsită de compromisuri.

    Verificaţi credibilitatea firmei angajatoare din străinătate – acesta este următorul pas pe care trebuie să îl luaţi în considerare.

    Contractul de muncă

    Contractul de muncă dintre dvs şi angajator, se redactează în limba ţării din care provine angajatorul, însă însoţit de o traducere autorizată în limba română. (asa cere legea din Romania).

    Trebuie semnat doar un contract de muncă ale cărui prevederi le înţelegeţi, prin urmare, dacă sunteţi doar cunoscător al limbii române, cereţi că actul să fie redactat în limba română, astfel încât să puteţi înţelege toate prevederile acestuia. Pentru a fi siguri că aveţi un loc de muncă asigurat în ţara în care doriţi să plecaţi, verificaţi şi citiţi întregul contract. Acesta trebuie să conţina informaţii despre postul oferit, salariu, programul de lucru, concediu, dar şi informaţii despre cheltuielile legate de masă, transport şi cazare.

    Fiţi atenţi, de asemenea, dacă salariul promis este brut sau net. În cazul în care suma propusă reprezintă salariul brut, trebuie să ştiţi că din aceasta vor fi oprite impozitele şi contribuţiile, iar în final salariul “în mână” poate fi chiar şi cu jumătate mai mic decât suma iniţială.
    Contractul de muncă trebuie să mai conţină, de asemenea, şi obligaţiile pe care le are firma angajatoare faţă de angajat sau detaliii despre asigurarea de sănătate.

    Sfaturi pentru a nu cădea în capcana contractelor:

    • nu semnaţi nici un act pe care nu îl înţelegeţi clar şi nu înainte de a îl studia cu mare atenţie
    •  solicitaţi angajatorului timp suficient pentru a studia contractul- informaţi-vă referitor la legislaţia muncii în ţara în care doriţi să munciţi
    •  păstraţi întotdeauna câte un exemplar, în original, al fiecărui act pe care îl semnaţi.