Potrivit ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, banii
destinati acoperirii deficitului bugetar, reprezentand jumatate din
cele două transe, vor alimenta contul Trezoreriei deschis la BNR in
cursul zilei de marti.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Contributia fiecarei tari la pachetul de sprijin va fi calculata
in functie de participatia detinuta la capitalul Bancii Centrale
Europene, iar ajutorul va fi organizat sub forma de imprumuturi si
garantii, potrivit “aprecierilor initiale” ale ministerului
Finantelor, citate de Der Spiegel. Un purtator de cuvant al
institutiei guvernamentale a refuzat sa comenteze informatiile.
Toate statele din zona euro vor contribui la program , iar
Germania va acorda pe cont propriu 4-5 miliarde de euro, fonduri
care urmeaza sa fie gestionate de banca de stat KfW, potrivit
revistei germane.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Board-ul FMI a votat in unanimitate raportul de evaluare si a
acceptat acordarea unei derogari in ceea ce priveste nivelul
arieratelor statului, criteriu care nu a fost indeplinit la finele
anului trecut.
“In discutii s-a pus accentul, in partea de fiscalitatea, pe
respectarea tintelor de cheltuieli, dar si pe necesitatea adoptarii
unor masuri in ceea ce priveste colectarea, care trebuie
imbunatatita. De asemenea, s-a insistat pe adoptarea in termenele
stabilite si cu toate prevederile necesare a legii
responsabilitatii fiscale si a legii pensiilor”, a declarat
reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Principala problema a bancherilor este in momentul de fata
gasirea unor clienti noi cu o bonitate ridicata. Inghetarea sau
scaderea salariilor, explozia somajului si cresterea considerabila
a listei romanilor ajunsi la Biroul de Credit pentru restante au
diminuat drastic “bazinul de clienti noi” din Romania. Tocmai din
acest motiv bancile ar trebui intelese cand sunt reticente in
acordarea de credite noi, dupa cum sustine Valentin Lazea,
economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). “Boomul de
creditare din perioada 2005-2007 a dus populatia la limita posibila
de indatorare. Trebuie intelese si bancile de ce au reticenta, de
ce se uita de zece ori inainte sa mai acorde un credit nou”, a
afirmat Lazea cu ocazia unui forum pe probleme bancare.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“In Romania rezultatul nu a fost de un succes rasunator.
Economia s-a contractat cu aproximativ 7%, iar caderea guvernului
din luna octombrie a fortat fondul sa suspende asistenta acordata
Romaniei”, potrivit Financial Times.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Unii dintre cei peste 655.000 de romani restantieri la banci,
inregistrati la Biroul de Credit (BC) la finele lunii noiembrie,
mai pot cere o noua finantare chiar daca au intarziat cel putin o
luna cu plata ratelor.
Nu toti sunt cazuri fara rezolvare: unii au ajuns la BC
accidental, fara sa stie, iar altii pentru cativa euro, si
figureaza pe aceeasi lista cu ceilalti restantieri. Vestea proasta
este ca bancile nu sunt dispuse sa crediteze din nou pe orice
rau-platnic care le-a facut probleme (chiar daca a avut un motiv
intemeiat sa nu-si mai achite ratele, precum somajul sau reducerea
veniturilor), ci numai pe cei cu restante si intarzieri mici. “Pot
fi eligibili pentru un nou credit clientii cu un numar redus de
rate restante, de valori mici si cu mai putin de 60 de zile de
intarziere, inregistrate mai demult in timp”, a declarat pentru
Gandul Lucia Stefan, director in cadrul Directiei Consumer Risc a
bancii Raiffeisen. Asta inseamna sa nu fi ratat mai mult de doua
rate, pentru ca la trei scadente consecutive, adica peste 60 de
zile de intarziere, adio credit!
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
din decembrie 1998.
Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.
Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.
Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
“Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.
Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
economiei.
Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro
Acest imprumut a fost votat de cea mai inalta instanta de
decizie a Fondului, consiliul de administratie.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Un fost economist-sef al FMI Kenneth Rogoff a declarat,
miercuri, pentru cotidianul austriac Der Standard, ca mai multe
state europene, printre care si Romania, risca sa intre in
incapacitate de plata, in anii urmatori, in pofida sprijinului
primit de la Fondul Monetar International (FMI).
“Nu stiu pe ce analiza s-a bazat fostul economist sef al FMI.
Acest lucru este total imposibil. Atata timp cat are loc o ajustare
a contului curent, rezerva BNR este de 28 – 29 miliarde euro,
politicile fiscale asigura o diminuare a deficitului, o reducere a
dobanzii in mod constant. Analiza sa a fost pripita”, a afirmat
Tanasescu.
Mai multe amanunte si stiri pe www.mediafax.ro