Premierul Theresa May ar fi urma să declanşeze procedura de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în ianuarie 2017, prin activarea Articolului 50. Negocierile până la ieşirea efectivă a ţării din UE ar urma să dureze cel mult doi ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Una dintre cele mai importante ţări europene are în plan schimbarea graniţelor, după o decizie care a făcut înconjurul lumii.
“Există câteva dificultăţi formale şi încă nu am luat decizia finală. Momentan, încă cercetăm”, a declarat prim-ministrul, Erna Solberg, pentru NRK, un post de radio şi televiziune.
Cel care a venit cu această idee este un geofizician pensionat şi fost inspector al guvernului, Bjørn Geirr Harsson.
Vedeţi AICI Decizia care va schimba harta Europei pentru totdeauna
Una dintre cele mai importante ţări europene are în plan schimbarea graniţelor, după o decizie care a făcut înconjurul lumii.
“Există câteva dificultăţi formale şi încă nu am luat decizia finală. Momentan, încă cercetăm”, a declarat prim-ministrul, Erna Solberg, pentru NRK, un post de radio şi televiziune.
Cel care a venit cu această idee este un geofizician pensionat şi fost inspector al guvernului, Bjørn Geirr Harsson.
Vedeţi AICI Decizia care va schimba harta Europei pentru totdeauna
Numeroase atentate islamiste au avut loc în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an şi jumătate, soldându-se cu moartea a sute de persoane în Franţa, Belgia şi Germania.
Reţeaua teroristă Stat Islamic “a creat de câţiva ani infrastructura care facilitează circulaţia militanţilor din Irak şi Siria, în paralel cu apelurile în scopul inspirării atacurilor”, explică Bruce Hoffman, expert în combaterea terorismului şi profesor la Universitatea Georgetown.
ISIS nu renunţă. Anunţul unei mari publicaţii americane care va cutremura Europa
Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă, informează ziarul Hurriyet.
“Turcia va suspenda temporar implementarea obligaţiilor care decurg din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în conformitate cu decretarea stării de urgenţă; drepturile şi libertăţile fundamentale nu vor fi afectate în această perioadă. Şi Franţa a decretat starea de urgenţă; şi Franţa a suspendat Articolul 15 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat vicepremierul turc Numan Kurtulmuş.
“Decretarea stării de urgenţă nu intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a subliniat oficialul turc.
“Starea de urgenţă va oferi Guvernului oportunităţi de a contracara tentativa de lovitură de stat şi de a curăţa în totalitate aparatul instituţional de membrii mişcării lui Fehtullah Gulen. Vreau să garantez că drepturile şi libertăţile fundamentale şi viaţa de zi cu zi nu vor fi afectate de aceste măsuri. Cetăţenii noştri trebuie să fie liniştiţi în această privinţă”, a explicat Kurtulmuş.
România se află pe locul cinci în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.
Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la cca. 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).
În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidenţial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor. Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia – cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.
Comisia tehnică a Uniunii Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA), condusă de fostul internaţional român Ionuţ Lupescu, a anunţat, luni, prin intermediul site-ului oficial, cei mai buni 11 jucători ai Campionatului European din Franţa, decizia fiind luată de un număr de 13 membri ai acesteia.
Franţa a pierdut finala Euro 2016, scor 0-1, în faţa Portugaliei, însă se poate mândri cu trofeele individuale. Pe lângă trofeul de cel mai bun jucător şi cel de golgheter, cucerite de Antoine Griezmann, francezii au doi jucători şi în cel mai bun “11” al turneului final.
Astfel, din echipa turneului final fac parte: Rui Patricio pentru postul de portar, Joshua Kimmich, Pepe, Jerome Boateng şi Raphael Guerreiro sunt cei patru fundaşi, Toni Kroos, Joe Allen, Antoine Griezmann, Aaron Ramsey şi Dimitri Payet sunt mijlocaşii, iar Cristiano Ronaldo ocupă postul de atacant.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.
Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.
Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.
La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.
Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.
Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.