BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Comisia pentru Codul electoral va elabora până în iunie 2015 propunerile pentru legile electorale

    Parlamentul a adoptat o hotărâre în acest sens.

    Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei Valeriu Zgonea.

    Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.

    Membrii Comisiei de elaborare a legilor electorale au stabilit, pe 26 noiembrie, prin consens, să discute cu prioritate capitolul legat de votul cetăţenilor români din diasporă la alegerile prezidenţiale, a declarat preşedintele acestui for, Valeriu Zgonea. ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    Totodată, Zgonea a precizat, atunci, că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

  • Zgonea: Votul în diaspora pentru alegerile prezidenţiale, prioritate pentru Comisia de cod electoral

    ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    El a arătat că la şedinţa de miercuri a comisiei au participat reprezentanţii tuturor partidelor reprezentate în Parlament, cu excepţia reprezentantului grupului minorităţilor naţionale, şi că discuţiile au privit principiile de bază ale activităţii acestui for.

    ”Am stabilit ca partidele să propună membrilor comisiei principiile care stau la baza elaborării legilor. E o cutumă parlamentară. Principiile se votează cu două treimi, restul textelor se votează cu jumătate plus unu din numărul membrilor. Comunicarea publică se va face de către preşedinte sau unul din vicepreşedinţi iar discuţile se vor face prin consens pentru fiecare text”, a spus Zgonea.

    El a mai arătat că a cerut secretarului general al comisiei ca, în timp de două săptămâni, să elaboreze un raport comparativ pentru ţările din Europa, dar care să includă şi SUA, cu privire la votul cetăţenilor din diasporă.

    Zgonea a arătat că a rugat liderii partidelor să discute cu forurile de conducere ale partidelor despre prioritizarea celor trei texte de lege privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, astfel încât săptămâna viitoare, comisia să ştie cu ce text începe discuţiile.

    Totodată, Zgonea a precizat că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri, în plenul Camerei, pe tema organizării alegerilor prezidenţiale în străinătate, că regretă că cetăţeni din diaspora nu au putut vota, că a plătit preţul politic şi a făcut apel la partide să adopte cadrul legislativ necesar: votul electronic şi desemnarea unei instituţii nepolitice pentru organizarea votului.

    El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mai mulţi deputaţi din Comisia pentru diaspora au ieşit să-şi ţină şedinţa în curtea Parlamentului

    Printre deputaţii care au ieşit în curtea Palatului Parlamentului, în faţa presei, pentru a susţine declaraţii, s-au aflat Mircea Dolha (PNL), Bogdan Diaconu (neafiliat), Mihai Deaconu (PPDD), Aurelian Mihai (neafiliat), Ovidiu Raeţchi (PNL), Eugen Tomac (PMP).

    Deputatul liberal Mircea Dolha a declarat că membrii comisiei i-au invitat pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi pe ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, pentru a discuta despre votul în turul II în dispora, însă Teodor Meleşcanu a anunţat că nu poate să participe.

    Potrivit lui Dolha, Meleşcanu şi-a arătat disponibilitatea de a veni la comisie la o dată care să fie stabilită de comun acord, arătând şi că a primit din partea conducerii Camerei o informare potrivit căreia lucrările comisiei nu respectă Regulamentul, deputaţii având în aceată săptămână activităţi în circumscripţii.

    Mircea Dolha, vicepreşedinte al comisiei, a susţinut că, potrivit Regulamentului, lucrările comisiilor se desfăşoară independent de Biroul Permament şi că ar fi trebuit aprobare din partea Biroului doar dacă cei doi miniştri ar fi fost invitaţi în plen.

    Dolha a mai arătat că jurnaliştii au fost invitaţi să participe la lucrările comisiei, însă nu li s-a permis accesul în clădirea Parlamentului, de la secretariatul general comunicându-li-se că presa ar putea intra fără reportofoane şi camere de luat vederi.

    Deputaţii au ieşit în curtea Palatului Parlamentului, unde au făcut declaraţii de presă.

    Marţi, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării anunţa, printr-un comunicat, că urma să aibă, miercuri, o întrevedere cu miniştrii Teodor Meleşcanu şi Bogdan Stanoevici pe tema desfăşurării votului în diaspora în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

    “Reprezentanţii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării vor avea miercuri, 12 noiembrie, începând cu ora ora 12.00, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Meleşcanu şi cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, domnul Bogdan Stanoevici”, se arăta în comunicatul comisiei, transmis marţi de Direcţia de comunicare a Camerei Deputaţilor.

    Într-un comunicat remis ulterior acestui anunţ, conducerea Camerei Deputaţilor aprecia că iniţitiva membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor de a-i invita pe Teodor Meleşcanu şi Bogdan Stanoevici nu respectă prevederile Regulamentului Camerei.

    “Conducerea Camerei Deputaţilor a constatat că membri ai Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării i-au invitat pe domnii Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, şi Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, la o şedinţă, miercuri, 12 noiembrie. Având în vedere că hotărârea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare cu privire la programul de lucru pentru această săptămână se referă doar la activităţi ale deputaţilor în circumscripţiile electorale, iar Biroul permanent nu a fost sesizat cu această solicitare, apreciem că iniţiativa membrilor Comisiei nu respectă prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor”, se menţiona în comunicat.

    Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.

    Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate au avut loc manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.

  • Putinmania: sperma preşedintelui prin poştă, pentru fiecare rusoaică? Şi să facem şi un film despre el, pentru că e cel mai puternic din lume

    Dacă e să credem sursele citate, Mizulina a făcut propunerea ca fiecare femeie din Rusia să primească prin poştă materialul genetic al preşedintelui, şi să conceapă, astfel, un copil. Desigur, maele vor primi sprijin din partea statului.

    Totul pare a fi o intoxicare venită pe filieră ucraineană şi nu credem, totuşi, că asemenea idei pot fi posibile în secolul XXI.
    Pe de altă parte, Vladimir Putin a fost desemnat de către revista americană Forbes drept cel mai puternic om al lumii, înaintea preşedintelui american Barack Obama şi a secretarului Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping. Papa Francisc se clasează pe locul al patrulea.

    Poate din această cauză cunoscutul cineast Oliver Stone a anunţat la Moscova, unde lucrează la un film despre Edward Snowden, că va face un documentar despre Putin. Stone a precizat că vrea să-i ia un interviu preşedintelui rus şi să le prezinte americanilor puncte de vedere pe care aceştia nu le acceptă.

    Stone este cunoscut pentru “Plutonul” sau “Wall Street”, dar şi pentru documentarele despre relaţia sa cu liderul cubanez Fidel Catro sau pentru “My Friend Hugo”, despre preşedintele venezuelean Hugo Chavez.

  • Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker îşi începe oficial mandatul sâmbătă

    Fostul premier conservator luxemburghez Jean-Claude Juncker, în vârstă de 59 de ani, se va instala într-un birou de la etajul 13 din Berlaymont, unde se află sediul Comisiei Europene. Prim-vicepreşedintele social-democrat olandez, Frans Timmermans, în vârstă de 53 de ani, şi ceilalţi comisari, vor avea birourile la etajele inferioare din aceeaşi clădire.

    “Preşedintele sunt eu”, a asigurat Juncker, la votul de învestire a Comisiei Europene desfăşurat în Parlamentul European la 22 octombrie. “I-am delegat însă o parte dintre prerogative vicepreşedintelui. Frans Timmermans este braţul meu drept şi sper că va fi, în egală măsură, şi mâna mea stângă”, a adăugat el. Juncker a dorit, astfel, să-şi confirme rolul central în conducerea Comisiei Europene, dar, în egală măsură, şi dorinţa unei colaborări strânse între socialişti şi conservatori.

    Declaraţia sa i-a pus însă pe gânduri pe funcţionarii europeni. Jean-Claude Juncker a părut în anumite momente obosit. “Resimte încă dureri la spate şi la genunchi în urma accidentului de maşină din 1989”, au explicat persoane apropiate. În plus, a fost extrem de afectat de violenţa campaniei pentru alegerile europene, când a fost nevoit să răspundă unor acuzaţii de abuz de băuturi alcoolice.

    Aluziile sale cu privire la “absenţele” de la Bruxelles, dorinţa de a-şi păstra domiciliul în Luxemburg şi de a-şi limita deplasările oficiale alimentează sentimentul unui “preşedinte part-time” la Comisia Europeană.

    Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a dorit să formeze o Comisie cu o foarte pronunţată componenţă politică. De altfel, Comisia Europeană este formată din patru foşti premieri, doi foşti miniştri de Externe, doi foşti miniştri ai Economiei şi şapte foşti membri ai Executivului european în exerciţiu. “Nu va fi nici un secretariat general al Consiliului European” şi nici “valetul Parlamentului European”, a avertizat Juncker.

    Frans Timmermans va fi coordonatorul echipei Comisiei Europene. Fin diplomat, poliglot, fostul şef al diplomaţiei olandeze a făcut o impresie foarte bună la audierea în comisia de specialitate din Parlamentul European şi este deja considerat de mai mulţi oficiali europeni drept adevăratul şef al Comisiei Europene.

    – Structura Comisiei, “machiavelică”

    Astfel, eliberat de conducerea tehnică a structurii europene, Jean-Claude Juncker, un european convins, ar putea continua “să facă politică” şi să joace un rol de arbitru, a comentat un oficial european. Rămâne să fie convins de acest lucru Martin Selmayr, şeful de cabinet al lui Jean-Claude Juncker, considerat “eminenţa cenuşie” a preşedintelui Comisiei Europene. Tânărul funcţionar german şi-a folosit din plin talentul pentru alegerea lui Juncker la conducerea Comisiei, în urma unei campanii pline de capcane, marcată de opoziţia cancelarului german Angela Merkel şi a premierului britanic David Cameron.

    Fost purtător de cuvânt, promovat şef de cabinet de fostul comisar pentru Justiţie Viviane Reding, Selmayr, în vârstă de 43 de ani, de profesie jurist, cunoaşte perfect Comisia Europeană. El a gândit noua structură a Comisiei, în cadrul căreia comisarii sunt coordonaţi de vicepreşedinţi, ceea ce îi permite preşedintelui şi cabinetului său să adopte o poziţie de arbitru şi să menţină controlul.

    Noul dispozitiv al Comisiei, care a fost motiv de dispute, este considerat “pervers” şi “machiavelic” de numeroşi eurodeputaţi. “Nu am nimic din Machiavelli. Sunt un creştin-democrat german”, s-a apărat Martin Selmayr. Trăgând sforile în culise de mai multe luni, el intenţionează însă să continue să-şi folosească influenţa, în special în ceea ce priveşte numirile în cadrul Comisiei, potrivit mai multor surse europene.

    În cadrul Comisiei Europene, Martin Selmayr are însă numeroşi duşmani, care-i pândesc greşelile. Decizia lui de a rescrie, fără să o consulte, răspunsurile pregătite de suedeza Cecilia Malmstrom înaintea audierilor din comisia de specialitate din Parlamentul European, a ofensat-o pe noul comisar pentru Comerţ, care gestionează şi dosarul sensibil al negocierilor comerciale cu Statele Unite. Incidentul a provocat tensiuni serioase în cadrul Comisiei, chiar înainte ca noul Executiv să-şi preia mandatul. “Aceasta a fost metoda Selmayr”, a explicat unul dintre criticii şefului de cabinet al lui Jean-Claude Juncker.

  • Violeta Bulc şi Maros Sefcovici au primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate din Parlamentul European

    Principala schimbare constă în faptul că socialiştilor le-a fost atribuit cel de-al treilea post de vicepreşedinte dintre cele şapte stabilite în cadrul viitoarei Comisii Europene, în urma promovării comisarului slovac Maros Sefcovici.

    “Dorim ca noua Comisie să-şi înceapă mandatul la 1 noiembrie. Nu dorim ca (Jose Manuel) Barroso să supravieţuiască în plan politic”, a afirmat liderul grupului social-democrat din Parlamentul European, italianul Gianni Pittella.

    Remanierea Comisiei a fost necesară după ce slovena Alenka Bratusek a fost respinsă de eurodeputaţi la audierile din comisiile de specialitate ale PE.

    Social-democratul slovac Maros Sefcovici, desemnat iniţial comisar pentru Transporturi, a fost ulterior propus vicepreşedinte pentru Energie şi Climă. Portofoliul pentru Transporturi i-a fost încredinţat noii candidate slovene, liberala Violeta Bulc, vicepremier în Guvernul condus de Miro Cerar.

    Noi audieri au fost organizate luni seară la Strasbourg pentru cei doi candidaţi, iar slovena Violeta Bulc şi slovacul Maros Sefcovici au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului European. Conservatorii din Parlamentul European i-au recomandat însă slovenei Violeta Bulc “să-şi perfecţioneze cunoştinţele acumulate în doar patru zile cu privire la politica europeană în domeniul Transpoturilor”.

    Votul de învestitură a noii Comisii Europene urmează să se desfăşoare miercuri, conform programului stabilit, şi va fi precedat de un discurs al lui Jean-Claude Juncker, care va anunţa, cu această ocazie, programul echipei şi va face precizări în legătură cu o serie de modificări.

    Ungurul Tibor Navracics va pierde, astfel, portofoliul pentru Cetăţenie, încredinţat grecului Dimitris Avramopoulos, în timp ce socialistul Frans Timmermans ar urma să primească şi domeniul dezvoltării durabile, potrivit unor surse europene.

    Noul şef al Executivului european urmează, de asemenea, să precizeze cum vor fi administrate competenţele celor şapte vicepreşedinţi şi ale comisarilor pe care aceştia îi vor coordona. “În cazul unui conflict între Vladis Dombrovskis (vicepreşedinte pentru Euro) şi Pierre Moscovici (comisar pentru Afaceri Economice), eu voi decide”, a afirmat Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare trimisă preşedintelui liberalilor europeni, Guy Verhofstadt.

    Noua echipă a Comisiei Europene are un profil politic mai pronunţat decât al Comisiei Barroso în exerciţiu, în condiţiile în care printre membrii săi se află trei foşti premieri (finlandezul Jyrki Katainen, letonul Valdis Dombrovskis şi estonul Andrus Ansip), doi foşti miniştri de Externe (Frans Timmermans şi italiana Federica Mogherini) şi doi foşti miniştri ai Economiei (Pierre Moscovici şi daneza Margrethe Vestager).

    Noua Comisie Europeană mizează, la votul prevăzut miercuri în plenul PE, pe susţinerea celor trei mari grupuri politice din Parlament: conservatorii din PPE, socialiştii şi liberalii, aliaţi într-o amplă coaliţie şi cu majoritate în Legislativul european.

    Verzii au denunţat însă “micile aranjamente între prieteni” şi a atras atenţia că acestea “fac jocul euroscepticilor în Europa”. Cei 50 de eurodeputaţi ai grupului au fost îndemnaţi să voteze împotriva unei Comisii “fără convingere şi fără viziune pentru Europa”, după cum a acuzat francezul Yannick Jadot.

  • Comisia juridică a Camerei discută marţi cererea DNA privind reţinerea deputatului Ion Diniţă

    Biroul Permanent al Camerei reunit sămbătă a decis ca în termen de trei zile Comisia juridică să întocmească raportul în acest caz, iar plenul Camerei să se pronunţe în 20 octombrie.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat, după şedinţa Biroul Permanent, că deputatul Ion Diniţă îşi poate prezenta în Comisia juridică punctul de vedere, inclusiv însoţit de un avocat.

    Potrivit Regulamentului, membrii Comisiei juridice au termen trei zile pentru raportul în cazul Diniţă, iar plenul se va pronunţa după încă cinci zile.

    În plen, votul va fi secret, cu bile.

  • Business Magazin transmite, în direct, audierea comisarului-desemnat pentru politică regională Corina Creţu