BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Cele mai bizare peisaje naturale de pe pământ: Un lac roz, o cascadă însângerată sau dealuri de ciocolată – GALERIE FOTO

    Munţii maiestoşi sau apele albastre tot timpul atrag turişitii, dar natura ne-a pregătit şi locuri care chiar dacă sunt bizare ne inspira imaginaţia şi curiozitatea. Peisajele prezentate în acest articol sunt naturale şi pe cât de ireale par, pe atât sunt de frumoase.

    1. Bule de metan îngheţate în lacul Abraham, Canada.

    Create prin descompunerea materiei organice (plante, animale şi microbi), bulele de gaz extrem de inflamabil urcă la suprafaţa apei în timpul lunilor mai călduroase. Ele sunt prinse pentru o perioadă sub crusta de gheaţă, iar când aceasta se topeşte metanul ajunge în atmosferă.

    2. Lacul Hillier – Australia

    Vazută din cer, suprafata roz a lacului Hillier pare glazura de pe o prajitură. Hillier se află în extremitatea insulei Middle, una dintre cele peste 100 ale Arhipelargului Recherche, aflat în largul coastei sudice a Australiei de Vest. Lacul puţin adânc, de aproximativ 600 m în diametru, este mărginit de depuneri albe de sare şi înconjurat de păduri verzi de eucalipţi şi arbori de hârtie.

    3. Cascada însângerată – Antartica

    Cascada roşie, poreclită „Cascada însângerată”, este înaltă cât o clădire cu cinci etaje şi iese printr-o crăpătură în gheaţă. Geologii credeau iniţial că această culoare a apei vine de la alge, însă nuanţa roşiatică este dată, de fapt, de microbi.

    4. Pietrele mişcătoare din Valea Morţii

    Oamenii de ştiinţă au găsit aici urme drepte, sau şi în zigzig, lăsate pe parcursul anilor de pietre „călătoare”. Acest fenomen are loc pe suprafaţa platoului Racetrack Playa, fundul unui lac uscat din Valea Morţii. În timpul iernii, pietrele se pot deplasa sub acţiunea unui vânt uşor, cu o viteză de 3-5 m/s, pe o suprafaţă de gheaţă cu o grosime mai mică de 5mm. Mişcarea observată a avut loc cu o viteză de 2 – 6 m pe minut.

    5. Vulcanul cu lava albastră


    Vulcanul Kawah Ijen, situat în estul insulei Jawa, cu o înălţime de 2.400 de metri, are o caracteristică specială: flăcările albastre care apar pe timpul nopţii pe versanţii săi.

    Culoarea provine de la vaporii de sulf care ies din craterul vulcanului, la o temperatură de 200 grade Celsius. Când se aprinde noaptea, gazul produce flăcări de un albastru electric, care se pot ridica şi până la 5 metri înălţime.

    6. Plaja ascunsă din Mexic

    Plaja ascunsă este situată în interiorul unueia dintre insulele Marieta. Arhipelagul Insulelor Marieta este situat în largul coastei Puerto Vallarta din Mexic. Acest loc  este accesibil printr-un tunel lung de 25 de metri, care face legătura cu Oceanul Pacific. Turiştii trebuie să înoate până acolo, dar turişti nu trebuie să se scufunde, deoarece spaţiul dintre suprafaţa apei şi tavanul tunelului este de 2 metri.

    7. Cercurile zânelor din Namibia.

    În deşertul namibian au apărut milioane de cercuri bizare cu diametru de 2-15 metri de-a lungul a 2500 de km de pământ. Aceste cercuri sunt cunoscute ca fiind cercurile zânelor. Misterul cercurilor rămâne încă neelucidat, mai mulţi oameni de ştiinţă venind cu propriile teorii. Aborigenii africani spun că aceste cercuri sunt urmele paşilor zeilor. 

    8. Dealurile de ciocolată din Filipine

    Sute de coline conice se înalţă în grupuri, una în spatele alteia. Coastele lor sunt acoperite cu ierburi aspre, care în anotimpul uscat, din luna februarie până în mai, sunt atât de arse de soare, încât dealurile par ca sunt învelite în ciocolată. Apoi încep ploile tropicale torenţiale, care readuc vegetaţia la viaţă şi redau peisajului o culoare verde strălucitoare.

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.

    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.

    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Strategie olandeză cu dezvoltatori români

     

    Când te alături unei companii, primul lucru pe care îl faci este să îţi iei PC-ul în primire, proces care în majoritatea companiilor înseamnă să vorbeşti cu cineva care vorbeşte cu altcineva să-ţi activeze e-mailul, apoi aplicaţiile, apoi telefonul etc.; când compania foloseşte aplicaţiile RES, angajatul are toate soluţiile instalate pe laptop la sosirea sa la noul loc de muncă, iar dacă îi lipseşte ceva, tot ce trebuie să facă este să apese un buton pe ecranul aplicaţiei noastre şi va primi acel lucru. La fel de uşor va fi deconectat la plecarea din companie de toate aplicaţiile firmei, astfel că nu mai există motive de îngrijorare legate de securitatea datelor“, explică directorul general al RES, Al Monserrat, câteva din rolurile aplicaţiilor dezvoltate de producător.

    Potrivit descrierii reprezentanţilor RES, compania construieşte soluţii software pentru companiile din domeniul IT şi pentru departamentele IT ale companiilor mari care îi fac pe utilizatorii finali, fie ei angajaţii unei organizaţii sau partenerii acesteia, să aibă o experienţă mai bună, care îi face mai productivi. Compania a dezvoltat o serie de aplicaţii în crearea, automatizarea şi securizarea spaţiilor digitale, ce sunt vândute până acum mai ales în ţări precum cele Benelux, în SUA, în Regatul Unit. Bob Janssen, care este directorul general al RES, fondator şi chief technology officer, cât şi Alina Şandru, aleasă pentru conducerea echipei din România, au fost prezenţi la inaugurarea centrului de cercetare şi dezvoltare lansat recent pe piaţa locală, în cadrul căruia lucrează deja 42 de angajaţi. Chiar dacă aplicaţiile RES nu au încă niciun cumpărător în România, piaţa locală are un rol important în extinderea companiei, prin intermediul centrului de dezvoltare inaugurat, al treilea, alături de cele din Olanda, Boston.

    Deschiderea centrului din România reprezintă un pilon important în planul de a atinge pragul de 100 de milioane de euro fixat pentru anul următor. Reprezentanţii companiei nu oferă o valoare exactă a investiţiei în deschiderea acestei subsidiare, dar apreciază că se ridică la câteva sute de mii de euro. Bazele RES au fost puse la începutul anilor 2000 în Olanda, unde compania a înregistrat creşteri rapide, înainte de a începe extinderea internaţională, după cum descrie evoluţia acesteia Bob Janssen. El spune că au existat patru etape de dezvoltare: lansarea soluţiilor şi intrarea pe segmentul enterprise şi câştigarea de clienţi importanţi, lansarea în SUA, concomitent cu atragerea de investiţii în companie (2009-2010), iar acum au ajuns în faza de globalizare. „Auzi de companii din tehnologie care investesc mult; noi nu am făcut aşa, am contractat câteva investiţii, nu multe, şi am marcat profituri constante în ultimii cinci ani.“ Compania a obţinut finanţări de 18 milioane de dolari de la două organizaţii, una americană  şi una belgiană, iar în prezent acţionariatul este împărţit între fondator şi investitori.

    Janssen nu şi-a început cariera în cadrul unei companii IT, ci în departamentul IT al unei „companii normale; nu că cele din domeniul IT nu ar fi normale“, glumeşte el. A lucrat în energie, apoi în logistică, domeniu în care a constatat că „dacă imprimantele nu funcţionează, tirurile nu vor merge, funcţionarea lor este critică – lucru la care nu te gândeşti atunci când vezi o imprimantă“. A dobândit astfel  o perspectivă total diferită despre IT şi despre impactul acestui departament. „IT-ul poate fi un departament strategic, dar pentru majoritatea companiilor trebuie să meargă. Dacă nu merge, devine o problemă, pierzi din productivitate“ este principala lecţie pe care a învăţat-o lucrând în logistică. A început să dezvolte în acea companie o soluţie, după ce a constatat, în urma unei cercetări de piaţă, că soluţia de care avea nevoie nu exista. Ulterior lansării produsului, a ales drumul antreprenoriatului: „A fost mereu visul meu, aşteptam ca ideea potrivită să sosească, aceasta a venit; aveam tehnologia, aprobarea companiei unde lucram atunci să o implementez, am avut un client de referinţă, cel pentru care am lucrat. Am început apoi să vindem“. Au crescut organic de la trei clienţi în primul an la 20 în al doilea şi la 2.500 în prezent, în 27 de ţări. Janssen îşi aminteşte că prima piatră de hotar a fost un contract cu un client cu 10.000 de utilizatori, ce a generat „primul milion“ al companiei, fonduri direcţionate spre creşterea acesteia. „Pe măsură ce compania a crescut, am căutat să ne extindem în zone în care am găsit genul de oameni care să adere la cultura noastră, dar şi care au experienţa tehnologică care să construiască aceste produse inovatoare.“ În contextul investiţiilor atrase, Al Monserrat, al cărui CV îl recomandă drept executivul care a adus Citrix Systems de la sute de milioane de dolari la mai mult de 3 miliarde de dolari venituri în 2014, a fost numit director general al companiei în urmă cu aproximativ un an. Una dintre primele sale misiuni a fost să găsească modalităţi prin care să continuie investiţiile companiei în cercetare şi dezvoltare.

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • AVERTISMENTUL unui psiholog: Pokemon go generează un comportament autist

    Pokemon Go, cel mai popular joc la ora actuală, a ajuns şi în România, iar pokemania a pus deja stăpânire pe amatorii de jocuri video, însă psihologii atrag atenţia asupra efectelor negative, pornind de la dependenţă şi până la un comportament autist.

    Contactat de MEDIAFAX, psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat psihologia la Oxford şi care lucrează de ani de zile în domeniu, în România, inclusiv cu adolescenţi, spune că e prea devreme să putem măsura efectele jocului, însă putem deduce, din experienţa jocurilor video, că va avea un efect similar asupra psihicului jucătorilor. „Astfel de jocuri sunt foarte atrăgătoare, îţi captează atenţia, „captivant” este cel mai potrivit cuvânt pentru Pokemon Go. Practic, este un joc atât de captivant încât ajungi să ignori realitatea din jurul tău, nu este ca o carte, spre exemplu, care este un obiect static, îţi pune mintea în mişcare dar nu interacţionează cu tine. Jocul, în schimb, prin asta atrage, prin interacţiune, prin feedback şi stimulează dorinţa naturală de a explora, de a cerceta, şi curiozitatea. Este util pentru persoanele care suferă de anxietate, care se izolează social stând numai în casă. Ceea ce face un astfel de joc este să-ţi schimbe dispoziţia mentală pe moment”, a explicat Copăceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima ţară care interzice pokemonii: care sunt motivele din spatele deciziei

    Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.

    Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.

    Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.

    Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.

    Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.

    Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.

    Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.

     “Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.

  • Prima ţară care interzice pokemonii: care sunt motivele din spatele deciziei

    Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.

    Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.

    Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.

    Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.

    Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.

    Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.

    Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.

     “Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.