BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Furt de proporţii dintr-o firmă bucureşteană: 11,5 tone de carne

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au destructurat o grupare infracţională formată din trei angajaţi ai unei societăţi comerciale suspectaţi că ar fi valorificat în mod ilegal produse alimentare fără documente legale de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor aferente.

    În dimineaţa zilei de 7 decembrie, suspecţii au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să valorifice 253 de kilograme de produse din carne pe care şi le însuşiseră din depozitul societăţii la care lucrau.

    Din investigaţii a rezultat că, în perioada iunie-decembrie 2013, suspecţii şi-ar fi însuşit 11.413,9 kilograme din produsele pe care le administrau. Bunurile au fost valorificate ulterior printr-un punct de lucru al societăţii situat în Bucureşti, obţinându-se venituri ilicite de 260.560 lei.

    Faţă de cei trei suspecţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore şi s-au făcut propuneri pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă agravantă şi continuată.

    Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a întregii activităţi infracţionale în cauză.

  • Banca Transilvania finanţează Scandia Food cu 22 mil. euro

    Scandia a apelat la această soluţie pentru a achita creditele existente şi pentru a putea folosi noile oportunităţi de pe piaţa conservelor pe bază de carne. Împrumutul, din care 60% este contractat în lei, va fi folosit atât pentru optimizarea capacităţilor tehnologice, cât şi pentru asigurarea capitalului  pentru noi oportunităţi de investiţie în 2014.

    Cele două companii au ajuns la un acord în privinţa creditului de refinanţare în doar 45 de zile de la începutul demersului Scandia Food.

    “Suntem onoraţi să avem printre clienţii nostri lideri de piaţă şi branduri româneşti, aşa cum este Scandia Food. Rapiditatea a fost unul dintre elementele care au dus la succesul acestui parteneriat. Acesta este unul dintre avantajele companiilor româneşti, în care decizia se ia repede, centralizat acasă”, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania. “Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a Scandia Food şi ne bucurăm  că  Banca Transilvania este alături de noi, o companie românească puternică, la fel cum este şi Scandia”, a spus Andrei Ursulescu, director general Scandia Food.

    Scandia Food este lider pe piaţa conservelor pe bază de carne din România, având o cotă de piaţă în volum de peste 45% (sursă: ACNielsen, august – septembrie 2013). Compania este prezentă în mai multe categorii de business, precum conserve, mezeluri şi restaurante şi a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de peste 198 de milioane lei, avand 550 de angajaţi.

    Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,65 milioane de clienţi activi. Banca avea la finele primelor nouă luni ale anului active de 30,3 mld. lei şi un profit net a fost de 240,24 mil. lei. În acest an, banca a emis obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 mil. euro şi a încheiat un nou contract de împrumut subordonat în suma de 25 mil. euro. De asemenea, în luna octombrie a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor.

  • ANAF a suspendat pe termen nedefinit restricţiile privind bunurile care pot fi aduse din afara UE

     “Întrucât soluţionarea aspectelor legate de implementarea Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, necesită o perioadă mai lungă de timp, reintrarea în vigoare se va face la o dată care va fi comunicată ulterior”, arată ANAF, într-un comunicat.

    Până la aplicarea acestui ordin, controlul vamal al bagajelor călătorilor va continua să fie realizat pe baza analizei de risc.

    ANAF a anunţat săptămâna trecută că suspendă ordinul până la 1 decembrie.

    Agenţia a introdus la jumătatea lunii noiembrie noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducând la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucât presupun completarea unei declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restricţiile la frontieră privind bunurile ce pot fi aduse din afara UE, suspendate până la 1 decembrie

     “Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începând cu data de 1 decembrie 2013”, a anunţat agenţia, printr-un comunicat.

    Decizia vizează un “nivel crescut de siguranţă şi confort” pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate.

    “În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri”, arată ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Elena Băsescu: Ponta vrea reducerea TVA la produsele bio pentru a-i oferi temă de campanie soţiei

     “Am văzut cu foarte mare surprindere că PSD, prin Victor Ponta şi nevasta sa, a decis să susţină ideea reducerii TVA-ului la produsele alimentare bio. (..) Ar fi de preferat ca Premierul României să nu impună decizii economice de o asemenea însemnătate doar pentru a-i oferi o temă de campanie soţiei sale, care, din cauza evenimentelor din ultima perioadă, evită să se mai exprime public pe subiectele ei preferate: respingerea proiectului Roşia Montană şi protejarea câinilor maidanezi”, precizează Elena Băsescu, miercuri, într-o postare pe site-ul personal.

    Europarlamentarul arată că, dacă tot se merge pe ideea reducerii TVA-ului la alimente, “o măsură altfel foarte bună cu un potenţial social uriaş, această scădere trebuie aplicată tuturor produselor alimentare, nu numai celor extrem de scumpe, pentru care militează soţia Premierului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţie de 0,29% în octombrie. Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 0,29% faţă de luna anterioară

     “În luna octombrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5% fiecare, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%”, arată INS, într-un comunicat.

    Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii – 8,91%, iar evoluţia preţurilor la categoria produselor nealimentare a fost influenţată de o creştere a tarifelor de 1,24% la gaze.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%, anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de produse marcă privată ale retailerilor au crescut cu peste 30%

    Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, produsele comercializate sub marcă privată îşi consolidează în continuare poziţia în rândul consumatorilor, înregistrând şi în 2012 creşteri semnificative, atât la nivelul produselor alimentare, cât şi la nivelul celor nealimentare. în ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor pe categorii de produse vândute sub marcă privată, cu excepţia zahărului, care a înregistrat o scădere substanţială (51%), toate celelalte categorii au înregistrat creşteri în 2012.

    Ponderea mărcilor private în totalul vânzărilor magazinelor a crescut de la 3% în 2010 la 7% anul trecut. Ouăle, uleiul şi carnea de pui au o pondere de peste 50% din vânzările retailerilor pe fiecare din aceste categorii. De asemenea, aproape 40% din vânzările de făină sunt sub marcă proprie, pe segmentul conservelor ponderea brandurilor proprii este de 35%, de 30% la peşte şi fructe de mare, 26% la produse congelate, 22% la mezeluri, 22% la lactate, 19% la dulciuri, 16% la panificaţie, 15% la sucuri şi apă, 12% la băuturi alcoolice, 11% la zahăr, 10% la legume şi 10% la vinuri.

    Toţi retailerii mari din România, precum Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Penny & XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa, deţin o gamă de produse sub marcă proprie, multe  fiind fabricate în România. Acestea sunt cu până la 20% mai ieftine decât cele de brand. Retailerul cu cea mai mare pondere a mărcilor private în total vânzări, de aproximativ 80%, este Lidl.

  • EVOLUŢIA PREŢURILOR: Mezelurile s-au scumpit cel mai mult anul trecut, cu aproape 40%. Ce produse au fost mai ieftine

     Creşteri importante ale preţurilor în reţelele de magazine au avut loc în 2012 şi la vin (33,61%), pâine (31,45%) şi carne de porc (21,43%). La laptele dulce de consum preţurile au urcat cu aproape 8%, iar la carnea de pasăre cu 5,7%.

    Pe categoriile legume/fructe au fost înregistrate creşteri de preţ semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază şi reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 faţă de 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte produse alimentare de bază româneşti se cumpără din magazine

     “La nivelul produselor alimentare de bază, selecţionate de către Consiliul Concurenţei, raportul dintre produsele naţionale şi cele provenite din import continuă să fie unul supraunitar. Cu toate acestea, cu excepţia cărnii de porc, pentru toate celelate categorii de produse prezentate în graficul 4.2, produsele din import câştigă teren. Laptele dulce de consum şi uleiul de floarea soarelui au înregistrat cele mai mari modificări în această direcţie, în perioada analizată”, se arată într-un raport al autorităţii de concurenţă.

    Analiza Consiliului Concurenţei arată că majoritatea produselor importate din categoriile selectate provin, ca şi în perioada anterioară, din ţări ale Uniunii Europene.

    Totodată, situaţia este în continuare diferită pe segmentul de legume-fructe, acolo unde produsele provin preponderent de la furnizori externi, din considerente legate de preţ şi de deficienţele existente la nivelul producţiei autohtone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro