BusinessMagazin

Tag: companie

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (I)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Răspunsul la ambele întrebări este afirmativ. Indiferent cât de diferite sunt afacerile antreprenoriale, se pot identifica etape comune de creştere a acestora. Şi este util ca antreprenorii să le cunoască, pentru a se putea pregăti din timp să facă faţă provocărilor specifice ale fiecăreia dintre ele.
    În decursul anilor, specialiştii au creat numeroase modele de dezvoltare a companiilor antreprenoriale. Cel mai util mi s-a părut, în lucrul meu cu antreprenorii, modelul dezvoltat de Neil Churchill şi de Virginia Lewis. Aceştia clasifică dezvol-tarea companiilor în cinci etape: existenţă, supravieţuire, succes, dezvoltare rapidă şi maturitatea resurselor. În fiecare dintre aceste etape, antreprenorii iau decizii urmate de trecerea companiei în următorul stadiu de dezvoltare, sau, dim-potrivă, de regresul sau eşecul ei. Aceste decizii reprezintă răspunsurile lor corecte sau incorecte la anumite întrebări, specifice, după cum arată caseta 1.

    Caseta 1. Cele mai importante întrebări ale antreprenorilor, în procesul de creştere a afacerii:

    Iată, în continuare, cele mai importante caracteristici ale fiecărei etape de creştere a companiei, în viziunea lui Chur-chill şi Lewis.

    În etapa de existenţă, antreprenorul are o organizaţie foarte simplă şi este sursa esenţială de energie care pune în mişcare afacerea. El face singur, sau uneori împreună cu familia şi cu prietenii apropiaţi, tot ce este necesar pentru a vinde produsul sau serviciul primilor clienţi şi pentru a capitaliza compania nou înfiinţată. Strategia sa este cea de a menţine afacerea în viaţă. De foarte multe ori, produsele/serviciile nu se vând. Încasările sunt prea mici, capitalul de pornire se consumă şi antreprenorul este nevoit să închidă. Aşa se explică de ce, conform Bloomberg, opt din zece companii nu supravieţuiesc mai mult de 18 luni (caseta 2). Alteori însă antreprenorul reuşeşte să atragă şi să reţină clienţii şi atunci compania intră în etapa de supravieţuire.

    Caseta 2. Motive ale eşecului companiilor antreprenoriale 
în etapa de existenţă:

    În etapa de supravieţuire, organizaţia este încă simplă, iar antreprenorul încă se mai identifică cu afacerea. Numărul de angajaţi este foarte mic, creşte încet, mai întâi în vânzări şi producţie. Relaţia venituri – cheltuieli este încă sensibilă. Planificarea se rezumă, în cel mai bun caz, la previzionarea lichidităţilor.

    Unele dintre companiile ajunse aici devin marginale, ducându-şi existenţa de pe o zi pe alta, până ce proprietarul renunţă sau se retrage din cauza vârstei (ex.: unele dintre micile magazine şi firme de producţie şi servicii se în-cadrează în această situaţie). Altele sunt vândute de antreprenori, cu oarecari pierderi. Iar alte companii cresc şi intră în etapa de succes.

    În etapa de succes, se dezvoltă în mod ştiinţific toate funcţiunile companiei – marketing, resurse umane, financiar-contabilă, operaţiuni. În această etapă, antreprenorii au de ales între două scenarii: primul este cel de a menţine com-pania într-o stare economică stabilă, fără veleităţi de creştere, pentru a fi o sursă stabilă de venit pentru alte activităţi în care doresc să se implice (ex.: altă afacere, un hobby, o activitate de responsabilitate socială). Al doilea scenariu este cel în care antreprenorii se implică susţinut pentru dezvoltarea companiei.

    Companiile cu o stare economică stabilă, dată de un număr suficient de mare de clienţi, de o penetrare bună a pieţei şi de un profit peste media din ramură (ex.: firmele de servicii şi de servicii profesionale în comunităţi mici şi stagnante), pot rămâne o perioadă nedeterminată în etapa de succes, cu condiţia să aibă un management bun şi să nu apară modi-ficări nefavorabile şi necontrolabile în mediu. Antreprenorii acestor companii, odată ce au decis să nu intre în faza de dezvoltare rapidă şi să păstreze statu quo-ul, trebuie să fie preocupat de două aspecte. Primul: să angajeze manageri competenţi, dar fără ambiţii foarte mari de creştere (managerii mult prea ambiţioşi fie pleacă repede, cu consecinţele negative ale fluctuaţiei, fie încearcă să dezvolte firma accelerat, fără ştirea proprietarului). Al doilea: un management corespunzător al lichidităţilor, pentru evitarea risipei în perioadele prospere şi crearea de rezerve pentru momentele economice dificile. Nu este exclus să se modifice, în timp, opţiunile antreprenorului şi el să se decidă să intre în faza de dezvoltare rapidă. Atunci el acţionează pentru a consolida activitatea, angajând din afară sau dezvoltând din interior manageri profesionişti şi ambiţioşi şi introducând sistemele necesare, se implică în elaborarea strategiei, atrage resurse şi îşi asumă riscurile creşterii. Poate să dea greş, moment când fie încearcă să redreseze rapid afacerea, aducând-o în situaţia de sursă stabilă de venit sau, dacă şi această variantă eşuează, în etapa de supravieţuire, fie dă faliment. Dar, tot atât de bine, poate să reuşească şi să-şi atingă scopul. Atunci compania intră în etapa de creştere rapidă.

    În etapa de dezvoltare rapidă, preocuparea principală a antreprenorului este identificarea proceselor şi surselor de finanţare a creşterii. Delegarea corectă şi buna gestionare a lichidităţilor sunt esenţiale. Dacă antreprenorul face greşeli în această etapă, ele vor duce compania în stadiile anterioare sau înspre faliment. Cea mai bună soluţie în caz de eşec este să-l recunoască rapid şi să vândă compania în profit. Dacă însă gestionează bine etapa aceasta, compania va de-veni foarte mare şi se va îndrepta spre etapa de maturitate a resurselor.

    În etapa de maturitate a resurselor, are loc valorificarea imaginii pe care şi-a creat-o compania prin creşterea rapidă a încasărilor, iar antreprenorul trebuie să fie preocupat să menţină în companie flexibilitatea şi spiritul antreprenorial, talen-tul inovator, agilitatea procesului decizional şi apetitul spre risc controlat.

    Iată, pe scurt, caracteristicile etapelor de creştere a afacerii.  În partea a doua a acestui articol, mă voi referi la decizii şi acţiuni antreprenoriale necesare în procesul creşterii afacerii.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Povestea fondatorului Sony. A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia pentru electronice

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Miliardarul care ştie ce va face compania sa peste 50 de ani. Warren Buffett 
şi-a găsit înlocuitorul

    Berkshire Hathaway este o companie multinaţională americană care coordonează, administrează sau deţine peste 80 de companii, precum asigurătorul Geico şi producătorul de îngheţată Dairy Queen, dar şi investiţii în acţiuni ale unor companii ca Wells Fargo, Coca-Cola, American Express şi IBM Corp.

    Warren Buffett, care pe parcursul a 50 de ani a transformat Berkshire Hathaway dintr-o companie de textile nerentabilă într-un conglomerat cu performanţe superioare majorităţii corporaţiilor americane, se pregăteşte să predea conducerea grupului. Buffett, în vârstă de 84 de ani, este preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway din 1970, iar anunţul său că intenţionează să se retragă a declanşat un val de speculaţii privind persoana care îl va înlocui pe cel al cărui nume a devenit sinonim cu compania pe care a construit-o.

    Buffett crede că, împreună cu boardul directorilor, a găsit persoana potrivită pentru a-i succeda în poziţia de CEO al grupului, posibil pentru un deceniu.

    ”Considerăm că avem acum persoana potrivită pentru a-mi succeda ca CEO, probabil pentru un deceniu sau mai mult, şi care, în unele privinţe, să facă o treabă mai bună decât mine„, a scris miliardarul în vârstă de 84 de ani în scrisoarea adresată acţionarilor.

    Buffett nu a menţionat numele persoanei, dar vicepreşedintele Berkshire, Charlie Munger, în vârstă de 91 de ani, a spus că principalii candidaţi ar fi 
Greg Abel şi Ajit Jain, cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Buffett.

    Abel, de 51 de ani, conduce Berkshire Hathaway Energy, în timp ce Jain, de 63 de ani, a condus în ultimele trei decenii operaţiunile din domeniul asigurărilor.

    Buffett se pregăteşte să sărbătorească în luna mai 50 de ani la conducerea Berkshire, a cărei capitalizare de piaţă este în prezent de 363 de miliarde de dolari.

    În topul celor mai bogaţi oameni ai lumii publicat în acest an de revista Forbes, Warren Buffett a urcat pe poziţia a treia, cu o avere netă de 72,7 miliarde de dolari, devansându-l pe Armancio Ortega, fondatorul lanţului Zara. Primele două locuri sunt ocupate de Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu 79,2 miliarde de dolari, urmat de mexicanul Carlos Slim Helu, cu 77,1 miliarde de dolari.

    Buffett a depăşit creşterea pieţei de capital într-o asemenea măsură încât la analiza evoluţiei acţiunilor Berkshire Hathaway nu poate fi utilizat un grafic normal, notează Business Insider.

    În scrisoarea adresată acţionarilor, Buffett a inclus un tabel care prezintă evoluţia preţului acţiunilor Berkshire de la venirea la conducere a miliardarului, în 1964. Business Insider a comparat datele respective cu performanţele indicelui S&P 500 în ultima jumătate de secol.

    Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 1.800.000% în perioada 1964-2014, în timp ce S&P 500 cu ”numai„ 2.300%. Performanţele acţiunilor Berkshire le-au depăşit atât de mult pe cele ale S&P 500 încât pentru a realiza o reprezentare grafică a fost nevoie de utilizarea unei scale logaritmice!

    O altă modalitate de a ilustra superputerile investiţionale ale lui Buffett este de a compara creşterile anuale ale acţiunilor Berkshire Hathaway cu creşterile pieţei de capital.

    Până la sfârşitul secolului XX, creşterile înregistrate de titlurile Berkshire au fost peste cele ale pieţei în ansamblul ei. După 1990, acţiunile Berkshire încă tind să aibă performanţe superioare pieţei, dar diferenţa este mai modestă.

    Miliardarul a avertizat de altfel, în scrisoarea din acest an, că Berkshire nu va obţine în următoarele decenii performanţe similare cu cele din trecut. ”Nu vă aşteptaţi la o repetare a acestor performanţe în următorii 50 de ani. Berkshire a devenit atât de mare, cu un profit net pe acţiune de 751.000 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial, încât ritmul viitor de dezvoltare nici măcar nu se va apropia de cel din trecut„, a scris miliardarul.

    În următorii 10-20 de ani, cel care va conduce compania cu sediul în Omaha, Nebraska, va trebui să ia măsuri la care Buffett s-a opus până acum, precum plata de dividende sau programe masive de răscumpărări de acţiuni, consideră acesta.

    ”Cifrele au devenit prea mari. Cred că Berkshire va avea performanţe peste medie, comparativ cu cele ale companiilor americane, dar media noastră nu va fi grozavă„, consideră Buffett.

    Berkshire a raportat în această lună o scădere de 17% a profitului în trimestrul IV, la 4,16 miliarde de dolari, din cauza declinului profitului din investiţii şi a celui din asigurări.

    Pe ansamblul anului 2014, profitul net a urcat cu 2%, la 19,87 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu 7%, la 194,67 miliarde de dolari.

    În spatele succesului lui Warren Buffett stă o combinaţie de trei elemente, şi anume investiţiile în valoare, disciplină şi un orizont de timp extrem de lung, a scris Barry Ritholtz, editorialist la Bloomberg News.

  • Uber promite un milion de locuri de muncă pentru femei

    Este un scop ambiţios pentru compania condusă de Travis Kalanick, care avea la sfârşitul anului trecut 162.000 de şoferi activi în Statele Unite, dintre care doar 22% femei. În mod uzual, doar 1% din angajaţii companiilor de taxi sunt femei, scrie Business Insider.

    Deşi Uber îşi desfăşoară activitatea în zeci de ţări, Statele Unite rămân principala piaţă pentru companie. Pentru a îşi îndeplini promisiunea, în condiţiile în care raportul dintre femei şi bărbaţi se păstrează, numărul şoferi angajaţi de Uber ar trebui să fie de 44 de ori mai mare decât numărul celor care lucrează în Statele Unite.

    Salle Yoo, consilierul general al Uber, a declarat pentru Reuters că un program minim de ore lucrate sau o prezenţă zilnică nu reprezintă criterii de angajare, iar acest lucru ar trebui să atragă mai multe femei decât în momentul de faţă. “Sistemul nostru oferă şansa de a dezvolta spiritul antreprenor, şansa de balansa viaţa de familie şi viaţa profesională”, a spus Yoo.
     

  • iQuest a ajuns anul trecut la venituri de 26 de milioane de euro

    „Ca în fiecare an, urmărim creşterea business-ului atât prin extinderea proiectelor în relaţiile cu clienţii tradiţionali, cât şi prin pătrunderea pe noi pieţe sau achiziţionarea de clienţi în zonele unde suntem deja prezenţi. Întregirea  portofoliului iQuest cu serviciile de integrare şi dezvoltarea de produse proprii ne facilitează această strategie”, a declarat Cornelius Brody, fondatorul iQuest.

    Anul trecut compania s-a extins pe pieţe din Europa de Est – Polonia, Ucraina, Rusia şi şi-a crescut portofoliul de clienţi cu 15 noi nume. De asemenea, pentru acest an, planurile de extindere a business-ului includ şi discuţii cu potenţiali clienţi din Asia.

    Potrivit iQuest, cele mai căutate soluţii IT pe plan local în 2014 au fost cele cloud, mobile şi e-commerce, în timp ce, pe plan global, cele mai solicitate soluţii au fost cele de tip Big Data şi Analytics, Internet of Things/Machine-to-Machine, cloud şi e-commerce.

    În prezent, iQuest numără peste 600 de angajaţi în toate sediile cea mai mare echipă fiind cea din Cluj-Napoca, unde lucrează aproximativ 380 de oameni. Însă şi centrele din Braşov, unde compania are peste 130 de angajaţi, Sibiu sau Craiova cresc pe măsură ce business-ul se dezvoltă.

     

  • Samsung a prezentat telefonul care ar trebui să fie superior concurentului său direct, iPhone 6

    Evenimentul a avut loc cu o zi înainte de începerea World Mobile Congress 2015 şi s-a axat, în mare măsură, pe evidenţierea diferenţelor dintre telefoanele produse de Samsung şi Apple 6: poze realizate cu iPhone 6 au fost comparate cu unele realizate cu S6; clipuri filmate cu smartphone-ul Apple au fost puse faţă în faţă cu unele filmate pe dispozitivul Samsung. „Nu trebuie să vă faceţi griji, acesta nu se va îndoi“, au spus reprezentanţii companiei în timpul evenimentului, făcând aluzie la problema de care s-au lovit utilizatorii de iPhone 6. Totul pentru a arăta că Galaxy S6 este mai bun decât iPhone 6. La prima vedere, strategia celor de la Samsung ar putea părea una disperată; primele review-uri ale telefonului, realizate la scurt timp după lansare, spun însă o altă poveste.

     Samsung a ales o strategie diferită faţă de cea a celor de la Apple şi a lansat două modele ce folosesc un ecran de 5,1 inchi. S6 nu este, cel puţin din punctul de vedere al designului, un telefon ieşit din comun. Variante Edge iese însă în evidenţă: ecranul curbat pe margini, deşi nu este neapărat o inovaţie, dă o formă care îl diferenţiază de cea mai recentă versiune a iPhone.

     Wireless charge sau încărcarea fără fir este una din noutăţile pe care cei de la Samsung au mai prezentat-o. Meniul a fost modificat, butoanele fiind înlocuite cu texte ce descriu funcţia oferită. Noul sistem de operare permite desemnarea de culori pentru un număr de până la 5 persoane; astfel, în funcţie de persoana care a sunat sau a trimis mesaj, telefonul va lumina în culori diferite. Aceasta a fost una dintre ideile care au stat la baza designului, după cum subliniază Stephen Taylor, chief marketing officer al Samsung pentru Europa.

    Camera foto principală are 16 megapixeli şi foloseşte un nou obiectiv, cu 60% mai luminos. O altă îmbunătăţire adusă camerei, în teorie cel puţin, este sistemul object tracking autofocus, adică urmărirea punctului central al imaginii chiar dacă acesta se află în mişcare. Camera secundară folosită de cei de la Samsung are 
5 megapixeli.

    Memoria RAM folosită la noile modele este de tip DDR4, o tehnologie cu 80% mai rapidă decât DDR3. Cât despre procesor, acesta va fi unul de tip octa-core. Displayul are aceeaşi dimensiune în cadrul ambelor modele şi foloseşte tehnologia Quad HD Super Amoled, dezvoltând cu 77% mai mulţi pixeli decât modelele precedente. Mai precis, displayul are o rezoluţie de 577 ppi (pixels per inch). Principalul element de noutate este însă faptul că bateria este încastrată, fiind primul telefon produs de Samsung cu acest tip de schelet.

    Lupta dintre Samsung şi Apple nu pare să lase loc şi altor companii, precum HTC, LG sau Huawei. Deşi acestea ocupă un anumit segment al pieţei, iPhone şi Galaxy S par să câştige, an de an, tot mai mulţi adepţi. Samsung speră că acest nou model Galaxy S va depăşi vânzările versiunilor anterioare, devenind cel mai bine vândut smartphone produs de companie. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla; profitând şi de faptul că Apple va lansa anul acesta doar o versiune îmbunătăţită a iPhone 6, S6 şi S6 Edge au şansa de a deveni bestseller-urile pe care Samsung le aşteaptă de ceva ani buni.

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Barcelona a văzut 
telefoanele viitorului. Cel puţin aşa era planul

    Bogdan Angheluţă, Barcelona

    Lansările de acest an, cel puţin din punctul de vedere al smartphone-urilor, nu au adus prea multe surprize. LG a prezentat noul model din seria Flex, telefonul curbat, alături de mai multe modele din clasa medie. Sony a preferat să pună în evidenţă tableta Z4, promovând în mai mică măsură modelul Aqua M4. Strategia se poate justifica prin faptul că smartphone-ul celor de la Sony nu aduce nimic nou pe piaţă.

     Marii producători, precum Samsung, Intel, Sony sau Huawei, şi-au respectat statutul şi au construit standuri impresionante, amplasate în prima zonă a centrului de conferinţe. Companiile fără o astfel de putere financiară şi start-up-urile s-au mulţumit cu spaţiile rămase; cu toate acestea, organizatorii au încercat să menţină interesul crescut şi pentru aceste zone, programând conferinţe chiar şi în cele mai îndepărtate hale.

     Companiile care vin din urmă şi câştigă tot mai mult teren, precum ZTE, au fost şi cele care au depus cele mai mari eforturi pentru a se remarca. Standul chinezilor a fost impresionant, poate cel mai atrăgător de la Fira Barcelona.

     La începutul congresului atenţia s-a îndreptat către primele hale, unde erau expuse cele mai noi telefoane şi accesorii lansate de producătorii de renume. Printre gadgeturile care au captat atenţia s-au numărat Samsung Galaxy S6 şi S6 Edge, LG G Flex 2, Microsoft Lumia 640, Sony Xperia Aqua M4, HTC One M9, Alcatel OneTouch Idol 3 sau ceasul inteligent LG Watch Urbane.

    În celelalte zone, dinspre capătul complexului, am găsit atât producătorii mai mici, cât şi firmele specializate în soluţii de software. Unele dintre aceste companii, deşi fără să fie cunoscute, au expus produse cel puţin interesante. Spre exemplu, companii precum Sigur sau LockPhone lansau, cel puţin în teorie, unele dintre cele mai sigure telefoane din lume.

    Cei de la Huawei au atras şi ei atenţia prin standul construit şi prin multitudinea de produse afişate. Din păcate însă, produsul cel mai aşteptat al companiei nu a fost de găsit: după lansarea care a avut loc duminică, ceasul inteligent Huawei nu a fost disponibil decât într-o zonă cu acces limitat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceasul celor de la LG: la  standul companiei, o secţiune întreagă era dedicată acestui produs. Accesoriul inteligent produs de LG a primit recenzii pozitive, fiind primul ceas inteligent care arată aşa cum ar trebui să arate un ceas. Compania a renunţat la designul futuristic adoptat de ceilalţi producători şi a adoptat un model „clasic” de ceas, care poate fi purtat şi alături de haine ceva mai elegante.