BusinessMagazin

Tag: companie

  • Au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au ajuns la un profit de peste 300.000 de euro

    Compania românească de servicii call-center complete Blue Point a înregistrat în prima jumătate a anului 2014 o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În cei şapte ani de la înfiinţare, angajaţii companiei Blue Point au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au realizat 200.000 de vânzări prin telefon. Din 2007, compania a înregistrat anual o evoluţie constantă a cifrei de afaceri, în condiţii de profitabilitate, crescând de la o cifră de afaceri de 281,14 mii lei până la 5449, 63 mii lei anul trecut.  Cea mai mare creştere din punct de vedere procentual a avut loc în 2008, când s-a înregistrat o mărire a cifrei de afaceri cu 150% în comparaţie cu 2007. Un alt moment important a fost anul 2012, în care s-a înregistrat o dublare a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2011, de la 2.251 mii de lei la 4.350 mii de lei. Anul 2013 a fost cel mai profitabil an până în prezent şi a adus companiei un profit de 1.429 mii de lei, în creştere cu 34% faţă de 2012.
    „Au trecut 7 ani în care am avut parte de o creştere treptată, dar constantă, din toate punctele de vedere. Am pornit la drum 5 oameni, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro, la care s-au adăugat încă pe atât pentru susţinerea operaţională a activităţii. Ne-am recuperat investiţia după 3 ani şi am decis să reinvestim profitul pentru a creşte calitatea serviciilor oferite. Rezultatele pe care le-am avut ne-au dovedit că a fost cea mai bună decizie. Suntem bucuroşi să spunem că încă avem alături de noi o parte dintre angajaţii şi clienţii de la început. Este o răsplată pentru munca noastră şi o sursă de motivaţie ca să continuăm cu acelaşi avânt”, a declarat Violeta Roşu, managing partner Blue Point.
    Pentru anul 2015, Blue Point îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 15% în comparaţie cu 2014 şi o creştere cu circa 30% a numărului de angajaţi.

    Blue Point este o companie de servicii call-center complete, cu capital 100% românesc. Compania are în prezent aproximativ 150 de angajaţi şi are în portofoliu clienţi precum CURS, Heineken, Hochland, IMP, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone şi Xerox.

  • Dedeman Bacău a devenit în 2013 liderul companiilor create de antreprenori români

    Dedeman Bacău, afacerea din retailul de bricolaj a fraţilor Pavăl din Bacău, a devenit în 2013 liderul companiilor create de antreprenori români, cu afaceri de 2.679 mil. lei (606 mil. euro) şi aproape 7.000 de angajaţi, de­păşind pentru prima dată Oscar Down­stream (Alin Niculae) şi Interagro SA (Ioan Niculae).

    Interagro SA, compania din agricultură a lui Ioan Niculae, a fost liderul firmelor cu acţionariat majoritar românesc în 2012 şi 2011, poziţie pe care a mai ocupat-o şi RCS&RDS în 2010, dar şi Grup Servicii Petroliere în 2009, după cum arată datele centralizate de ZF.

    „Îndrăznim să visăm la afaceri de un miliard de euro, dar atingerea acestui rezultat depinde de cât de bine va merge economia. Pentru următorii trei ani ne propunem să terminăm extinderea în Româ­nia, în special în Bucureşti, unde vrem să ajungem la cea mai mare cotă de piaţă cu cel puţin şase magazine. Dar în următorii trei ani vom face şi un pas major în afara ţării. Extinderea reţelei este cea care ne-a permis să creştem, iar criza, prin ieftinirea terenurilor, ne-a ajutat în acest sens. A fost şansa noastră cu care probabil te întâlneşti o singură dată în viaţă“, a spus pentru ZF Dragoş Pavăl.

    Topul companiilor controlate de antreprenori este un demers pe care ZF îl realizează încă din 2008 pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi care ia în calcul doar entităţile fiscale şi nu grupurile.

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 

    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: compania va avea trei noi destinaţii din România

    Compania aeriană low cost Wizz Air, cel mai mare transportator aerian din România în funcţie de numărul de pasageri, şi-a anunţat extinderea în ţară. Compania va opera, pentru prima dată, cu 7 aeronave din Bucureşti în timpul sezonului de iarnă. În plus, Wizz Air va adăuga din toamnă şi trei noi destinaţii.

    De la 1 octombrie, Wizz Air va adăuga zborurile Cluj-Napoca – Nuremberg şi Bucureşti – Basel (Elveţia), iar de la sfârşitul aceleiaşi luni,  va fi introdusă ruta Bucureşti – Nuremberg. Toate noile zboruri vor avea o frecvenţă de două ori pe săptămănă. Odată cu adăugarea celor trei noi servicii, Wizz Air va oferi 84 de rute din România către 40 de destinaţii.

    Compania a anunţat şi creşterea celor mai populare rute: Londra Luton este acum accesibilă cu nouă zboruri săptămânale din Cluj-Napoca şi 20 de zboruri săptămânale din Bucureşti. De asemenea, ruta Bucureşti-Malaga nu mai este cursă sezonieră şi a devenit disponibilă pe durata întregului an. În urmă cu o săptămână, Wizz Air a anunţat inaugurarea unei alte rute noi, Sibiu-Londra.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-fare, low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 52 aeronave Airbus A320 de la 18 baze, pe 300 de rute care asigură legătura între 96 de destinaţii din 35 de ţări. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Vânzările H&M România au crescut cu 34% în decembrie 2013 – mai 2014, când a deschis 7 magazine

     În lei, vânzările H&M România s-au majorat cu 30%. Vânzările includ TVA.

    În perioada menţionată, retailerul a deschis şapte magazine şi a ajuns la o reţea de 35 de unităţi pe piaţa locală, se arată într-un comunicat al companiei.

    În al doilea trimestru al anului fiscal, intervalul martie-mai 2014, H&M a înregistrat în România vânzări de 301 milioane de coroane suedeze (33,4 milioane euro), în creştere cu 36%, şi a deschis 5 magazine noi.

    Anul trecut, vânzările H&M România au depăşit pragul de 100 milioane euro. Totodată, profitul net înregistrat de companie s-a situat la 23,6 milioane lei (5,4 miliane euro), în creştere cu 52%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tânărului care a renunţat la şcoală la 15 ani pentru a deveni antreprenor

    Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.

    Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.

    La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
    Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.

    În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.

    ”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.

    Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.

    David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.

  • BP şi China National Offshore Oil Corporation vor semna un contract în valoare de 20 de miliarde de dolari

    British Petroleum va livra gaz natural lichefiat către compania chineză printr-un contract cu o durată de 20 de ani. Valoarea acestei înţelegeri se va ridica la peste 20 de miliarde de dolari, relatează cei de la BBC.

    “Este o înţelegere pe douăzeci de ani privind livrarea de gaz natural lichefiat”, a declarat Bob Dudley, director al BP. “Este un preţ corect pentru ei şi un preţ corect pentru noi. Acest contract reprezintă un pas înainte din punctul de vedere al comerţului între Marea Britanie şi China.”

    Dudley a întărit ideea că gigantul britanic nu este afectat de violenţele din Irak, deoarece operaţiunile companiei se desfăşoară la distanţe mari de zonele de violenţă. El a subliniat faptul că BP a retras din Irak oamenii care nu erau esenţiali pentru producţie.

  • Cum ajung femeile în vârful companiilor de IT din lume. Povestea lui Carmen Sebe

    “Industria IT prin natura sa este şi mai săracă în femei decât altele. Nu pot să spun că România stă mai prost la capitolul femei în poziţii de conducere decât alte ţări. În Silicon Valley, de cele mai multe ori sunt singură la masă cu bărbaţi şi la fel se întâmplă şi în Anglia. Şi totuşi vorbim despre ţări care sunt deschise şi chiar preocupate de egalitate în câmpul muncii, care chiar au iniţiative în această direcţie“, spune Carmen Sebe, COO al Avangate, un furnizor de soluţii şi servicii pentru distribuţia electronică de software înfiinţat în urmă cu zece ani de antreprenorul Radu Georgescu.

    De numele celui din urmă sunt legate numeroase businessuri şi exituri aferente, precum RAV (antivirus vândut către Microsoft) şi GeCad ePayment (vândut către grupul sud-african de media Naspers). Avangate a fost şi ea vândută în toamna anului trecut către fondul de investiţii din Silicon Valley Francisco Partners, motiv pentru care şi sediul central al firmei este acum în cel mai puternic pol IT din lume. În spatele acestor tranzacţii însă a stat şi Carmen Sebe, care a făcut parte din echipa de negociere, dar care a avut şi un plan bun.

    Carmen Sebe povesteşte, amintindu-şi de începutul carierei, că la scurt timp după primul job şi-a dat seama că trebuie să se pregătească pentru o poziţie de management. Ea precizează că nu toate femeile îşi propun astfel de ţinte profesionale şi că, în mare parte, interesul lor scăzut pentru un rol de manager a generat şi deficitul de femei în poziţii de conducere. Este drept că nici societatea nu le ajută să îşi dorească să ajungă în astfel de poziţii, că fetelor nu li se spune că atunci când vor creşte trebuie să ajungă să conducă Google sau Yahoo, ci că ar fi bine să înveţe bine, să aibă un loc de muncă sigur şi să îşi întemeieze o familie, iar oricât de corecte ar fi procesele de recrutare sau de promovare ale companiilor problema nu se rezolvă.

    Astfel că, adaugă Carmen Sebe, femeile au două variante – fie renunţă la ideea de carieră în top management pentru că nu pot performa dacă nu reuşesc să „jongleze“ cu jobul de mamă şi cu cel de soţie, fie aşteaptă până copiii cresc şi devin independenţi pentru a-şi canaliza toată energia asupra rolului pe care şi-l doresc. Angajatorii însă ar putea să promoveze mai mult ideea de co-management (compania este condusă jumătate din program de un manager, iar cealaltă jumătate revine celui de-al doilea).

    Sunt studii care arată că jumătate dintre angajaţii din România nu cred că femeile sunt setate genetic să conducă o echipă sau o companie. Este o statistică ce oglindeşte perfect un clişeu vechi de când lumea – femeile se axează prea mult pe latura umană a angajaţilor, tind să spună „stop joc“ în situaţii limită şi nici nu au un simţ acut al rezultatelor, al banilor şi al profitului. De partea cealaltă, bărbaţii sunt mai interesaţi de rezultate şi mai puţin de modul cum ajung să facă bani şi simt cu uşurinţă oportunităţile de business. Indiferent la ce colţ al lumii ne uităm, piaţa muncii arată cam la fel.

    Femeile lucrează în domenii precum comunicare, publicitate, resurse umane sau marketing, iar joburile mai tehnice sunt ocupate în cea mai mare parte de bărbaţi. La nivel de management, în industrii unde matematica şi codarea fac legea, femeile par a fi o raritate. În Europa, spre exemplu, doar 30 din 1.000 de femei au absolvit facultăţi cu profil IT şi, ulterior, numai patru au ajuns să lucreze în domeniu, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană.

    „Mi s-a întâmplat de cateva ori să fiu confundată cu «secretara şefului», iar la evenimente organizate în alte ţări oamenii să presupună că eu mă ocup cu marketingul, doar ce altceva aş putea face fiind soţia CEO-ului unei firme de software? Prin urmare, cred este o problemă de mentalitate şi mulţi oameni se grăbesc să-i încadreze pe ceilalţi în stereotipuri“, povesteşte Simona Lăpuşan, cofondator al producătorului local de aplicaţii online Zitec, o companie care în unsprezece ani de la înfiinţare a ajuns la aproape 100 de angajaţi şi la afaceri de peste 2 milioane de euro anul trecut. Simona Lăpuşan aminteşte şi de un alt stereotip: „În general, se crede că femeile nu investesc atât de mult în companie precum o fac bărbaţii, pentru că încă se pune mai mult accent pe timpul de lucru decât pe rezultate“.

  • A pornit o afacere cu 30 de maşini de cusut, iar acum are peste 1.000 de angajaţi şi câştigă 3 mil. de euro

    Pentru Dorel Boris Simiz, cutia Pandorei s-a deschis de mai multe ori. Au ieşit de acolo producţie de textile în lohn şi pentru piaţa mass-market, un business în agricultură şi altul în zootehnie. Ultima deschidere a cutiei şi o decizie curajoasă au fost însă decisive  pentru omul de afaceri.

    Pandora Prod este un business de familie, care are în spate o istorie de peste două decenii“, povesteşte Dorel Boris Simiz, cel care conduce alături de familia sa Pandora Prod. În 1991, tatăl său a intrat în acest business, al producţiei de textile, în asociaţie cu un partener. Trei ani mai târziu a decis să dezvolte prima fabrică doar împreună cu familia.

    La început, compania se adresa pieţei interne, însă apoi s-a orientat spre export. Dorel Boris Simiz a lucrat de la început în afacerea familiei, deşi a încercat pe parcurs şi alte businessuri, în special în agricultură: „Am avut şi alte investiţii, într-o fermă de creştere a porcilor şi în producţie agricolă, însă am vândut.către o firmă din Danemarca, pentru a mă concentra asupra producţiei de textile“.

    „Am pornit la drum cu 30 de oameni şi 30 de maşini de cusut, iar acum avem peste 1.000 de angajaţi.“ Astăzi, partenerii de business ai Pandora Prod sunt doar companii străine, în general retaileri de lux. Până la a ajunge în acest punct, drumul a fost mai complicat.

    În urmă cu aproape două decenii firma producea în sistem de lohn pentru retaileri mass market mari precum H&M, Next, Marks & Spencer sau Dorothy Perkins: „Aveam o marjă mică pentru că valoarea adăugată era mică, însă era un business sigur. În 2004 ajunseserăm să avem 1.500 de angajaţi“. Odată cu migraţia retailerilor spre Asia după forţă de muncă mai ieftină, businessul a intrat în criză, iar în 2008 familia Simiz a început restructurarea.

    „În 2008, când businessul a intrat în criză, aveam trei fabrici care lucrau în lohn. Am decis atunci să realizăm produse integrate, respectiv să primim o schiţă de la client, iar  noi să realizăm proiectarea şi dezvoltarea produsului.“ Tot producătorul român alege ţesătura şi accesoriile. Mai mult, se ocupă şi de transportul la client, având un parteneriat cu firme specializate. „Anterior, când lucram în lohn, clientul trimitea el şi materialele şi toate detaliile, noi doar executam produsul.“

    Restructurarea businessului a început treptat, compania lucrând produse integrate doar pentru unii clienţi. A ajuns la 90% produse integrate şi vrea să mai crească ponderea şi anul acesta. „Realizăm cantităţi mai mici, însă valoarea per produs este mult mai mare, putând depăşi 100 de euro, sumă ce include şi valoarea materialului, a accesoriilor, manopera. La lohn ai doar manopera.“ Dorel Simiz recunoaşte că atunci când lucrezi în sistem de lohn ai într-adevăr clienţi mulţi, forţa de muncă este mai ieftină, însă şi veniturile sunt mai mici. La produse integrate, ai nevoie de investiţii în utilaje bune, ai nevoie de angajaţi bine pregătiţi şi de clienţi buni.

    „Pentru că ne-am orientat către realizarea de produse integrate, cifra de afaceri a crescut puternic. An de an am crescut valoarea fiecărui produs realizat pentru că producem articole tot mai complexe.“ Marja de profit rămâne însă, ca şi în cazul lohnului, la 8-10%. Pandora Prod a terminat anul trecut cu afaceri de 128,8 mil. lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior. Profitul companiei a fost de 14,5 mil. lei, în creştere cu 38% faţă de 2012. Anul acesta compania se aşteaptă la o creştere de 3-5% a afacerilor, pe fondul creşterii uşoare a ponderii produselor integrate în total producţie.

    „Odată cu restructurarea businessului ne-am reorientat de la clienţii mass market către piaţa exclusivistă şi de lux.“ Acum lucrează cu branduri precum Ted Baker, Cos, Hugo Boss, Comptoir de Cotonniers, Massimo Dutti şi alţii, toţi clienţii firmei fiind străini. Comptoir de Cottoniers a fost primul brand de lux din portofoliul Pandora Prod, compania lucrând cu ei din 1995.

  • Zece batoane de ciocolată care au schimbat industria dulciurilor

    10. Milky Way

    Când a debutat în anul 1923, a fost primul baton care să se inspire dintr-un desert cunoscut: milkshake-ul cu acelaşi nume. Ani mai târziu, acelaşi desert avea să inspire batonul Dulce de Leche şi plăcinta cu brânză şi căpşuni a celor de la Kit Kat.

    9. Nestle Crunch

    Înainte de lansarea acestui baton, interiorul produselor de acest gen erau umplute cu nuci, caramel sau alte creme. Introducerea orezului expandat a lansat un nou curent în industrie şi a ajutat la scăderea preţurilor.

    8. Cadbury Milk Chocolate

    Fabrica din Birmingham, Anglia, locul unde aceste batoane au fost concepute în 1897, funcţionează şi în ziua de astăzi, iar batoanele Dairy Milk sunt în continuarea printre cele mai vândute din lume.

    7. Scharffen Berger

    Primul baton de ciocolată de casă a avut lansarea în 1997 şi a fost un succes instantaneu. A fost lansat în variante cu conţinut ridicat de cacao, de peste 75%.

    6. Grenada Chocolate

    Deoarece batoanele de ciocolată sunt produse mai ales în Europa şi America de Nord, fermierii care au grijă de soiurile de cacao nu primesc, de cele mai multe ori, laudele meritate. Astfel, compania Grenada Chocolate, fondată în 1999 de un expat american încearcă să folosească resursele locale fără a mai apela la producătorii străini.

    5. Snickers

    La mai bine de 80 de ani de la lansare, acest baton produs de compania Mars este cel mai bine vândut produs din industrie. Chiar dacă nu a revoluţionat în vreun fel piaţa de profil, Snickers reprezintă nivelul de referinţă atunci când ne gândim la ciocolată.

    4. Nestle Milk Chocolate

    Înainte de introducerea sa în 1875, batoanele de ciocolată aveau un gust amărui. Producătorii de ciocolată nu puteau îndulci produsele cu lapte normal, pentru că ar fi subţiat prea mult crema. Astfel, prin ideea de a folosi lapte condensat, cei de la Nestle au schimbat complet industria.

    3. Toblerone

    Celebrul baton a debutat în 1908, iar ciocolata elveţiană este şi astăzi unul dintre cele mai căutate dulciuri.

    2. Hershey’s Milk Chocolate

    Poate că Nestle a inventat batonul de ciocolată cu lapte, însă Hershey este compania care l-a făcut celebru. Milton Hershey a reuşit să construiască un sistem impresionant de distribuţie, transformând batonul într-o obsesie americană. În Statele Unite există chiar şi un muzeu dedicat celebrului produs.

    1. Kit Kat

    Fiind primul baton care s-a promovat cu ideea de a fi împărţit cu alţii, Kit Kat este creditat cu transformarea batoanelor de ciocolată într-o gustare socială. A fost, deasemenea, primul produs-desert care să fie recunoscut la nivel global. Zeci de ani mai târziu, batonul rămâne o obsesie globală: chiar şi gigantul IT Google a denumit una din versiunile sistemului de operare Android “Kit Kat”.