BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Doborârea MH17 creşte presiunea pe umerii lui Vladimir Putin. Conflictul din Ucraina devine internaţional

    PÂNĂ ÎN URMĂ CU MAI BINE DE O SĂPTĂMÂNĂ, EUROPA DE VEST A PRIVIT RĂZBOIUL CIVIL DIN UCRAINA CA PE UN CONFLICT ÎNDEPĂRTAT, ÎN CARE SE BAT BĂRBAŢI CU BĂRBI MARI ŞI UNIFORME CIUDATE. Doborârea avionului civil care zbura din Olanda în Malaezia a adus brusc conflictul mult mai aproape de Occident, scrie revista germană Der Spiegel.

    Racheta lansată de separatişti ar fi putut lovi pe oricine se afla înt-un avion către Asia. Ruta aeriană care traversează estul Ucrainei este parte a unuia dintre cele mai aglomerate coridoare de zbor din lume. Oricine a călătorit din Frankfurt, Amsterdam sau Londra către Singapore, Hong Kong sau Mumbai a traversat, probabil, această regiune.

    La momentul incidentului, zboruri operate de Singapore Airlines şi Air India se aflau în spaţiul aerian al teritoriului controlat de separatişti, la numai câţiva kilometri de MH17. Câteva ore mai târziu, avionul Lufthansa LH 797 urma să traverseze zona revenind de la Hong Kong la Frankfurt. Piloţii au fost însă nevoiţi să schimbe cursul după tragedia din Ucraina, iar spaţiul aerian din estul ţării este în prezent ocolit de zborurile comerciale.

    UN MOMENT DE COTITURĂ

    Doborârea MH17 ar putea rămâne în istorie drept punctul de cotitură în conflictul ucrainean. Dacă se întâmplă aşa, nu ar fi pentru prima dată când un dezastru al aviaţiei civile are consecinţe politice majore. Politicianul rus de opoziţie Boris Nemţov a caracterizat doborârea aeronavei malaeziene ca fiind echivalentul european al momentului 9/11 (9 septembrie 2001, dată la care mai multe obiective importante din SUA au fost atacate cu avioane civile deturnate de terorişti).

    Chiar dacă nu este chiar cea mai bună comparaţie, dezastrul de pe 17 iulie din Ucraina marchează un moment important pentru Rusia şi preşedintele Vladimir Putin, precum şi pentru preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, instalat în post cu numai două luni în urmă. Momentul este important şi pentru Occident, în special pentru europeni, pe care i-ar putea forţa să adopte o poziţie mai hotărâtă în conflictul din Ucraina. Afirmaţia Rusiei că acesta este un conflict regional, care nu priveşte restul lumii, nu mai poate rămâne în picioare.

    Investigaţia oficială va continua o perioadă lungă şi este puţin probabil ca toate părţile implicate să accepte concluziile experţilor. Suspecţii sunt, însă, pentru toată lumea deja clari: separatiştii proruşi care au primit în ultimele săptămămâni armament sofisticat din Rusia. Aceştia au doborât probabil avionul de pasageri cu o rachetă crezând că este o aeronavă militară ucraineană.

    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a acuzat rebelii pentru această ”tragedie globală„. Potrivit presei americane, imaginile înregistrate de sateliţii militari ai SUA susţin poziţia preşedintelui. Cancelarul german Angela Merkel a fost, pe de altă parte, mai rezervată, deşi mulţi diplomaţi din Ministerul de Externe cred că rebelii sunt, probabil, cei vinovaţi.

    INE POATE FI TRAS LA RĂSPUNDERE?
    Dacă se dovedeşte că responsabili sunt rebelii proruşi, pe care i-a înarmat, atunci şi Putin va avea de înfruntat critici serioase şi posibil noi sancţiuni cu impact major pentru Rusia. Acesta ar putea fi motivul pentru care separatiştii au refuzat iniţial accesul observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la rămăşiţele avionului. ”Nu avem timp de propagandă. Nu avem timp de jocuri„, a spus Obama la scurt timp după tragedie. Preşedintele parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a cerut chiar ca Occidentul să înceapă să înarmeze Ucraina.

    În Europa, mulţi lideri şi-au exprimat indignarea faţă de doborârea avionului. |ntr-un editorial în Sunday Times, premierul britanic David Cameron a afirmat că atacul este ”rezultatul direct al acţiunilor Rusiei de destabilizare a unui stat vecin, căruia i-a violat integritatea, prin susţinerea, înarmarea şi antrenarea miliţiilor. (…) Trebuie să transformăm acest moment de indignare într-unul de acţiune„.

  • Investitorii încep să creadă din nou în piaţa de fuziuni şi achiziţii

    MATTHEW LAYTON, GLOBAL MANAGING PARTNER AL CASEI DE AVOCATURĂ BRITANICE CLIFFORD CHANCE, FIRMĂ CU ÎNCASĂRI ANUALE DE CIRCA 1,6 MLD. EURO, PRIVEşTE CU OPTIMISM EVOLUţIA TRANZACţIILOR DE FUZIUNI şI ACHIZIţII (M&A – mergers & acquisitions), inclusiv în sfera serviciilor financiare. Şi Daniel Badea, Managing Partner la Clifford Chance Badea, susţine că dinamica activităţii M&A s-a intensificat în ultimii ani, pe măsură ce priorităţile şi strategiile instituţiilor financiare s-au schimbat sub presiunea noilor provocări. ”În toate sectoarele am remarcat o oarecare revenire a încrederii şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii. Cred că activitatea M&A va continua în sectorul serviciilor financiare„, a declarat într-un interviu Matthew Layton, care a preluat la începutul lunii iunie şefia Clifford Chance, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din lume. Clifford Chance face parte din renumitul grup ”Magic Circle„, care include elita avocaturii londoneze.

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii, care poate să fie considerată un barometru al economiei, a resimţit criza financiară şi economică globală, numărul deal-urilor fiind în declin. Ultimii ani au marcat, însă, un reviriment, iar evoluţia favorabilă a continuat în prima parte din 2014. Valoarea tranzacţiilor globale de M&A a crescut cu 30% în primul semestru din 2014, comparativ cu S2 2013, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit unui supliment recent al Clifford Chance privind dinamica globală a M&A. Ultimii ani au fost dificili pentru instituţiile de credit, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de noile reglementări mai dure. ”Pentru noi această industrie a fost, probabil, una dintre cele mai active de la declanşarea crizei financiare globale, în condiţiile în care băncile au căutat să-şi remodeleze bilanţurile şi profilul produselor, să răspundă la modificările de reglementări şi să dezvolte propriile strategii specifice. Astfel de operaţiuni continuă„, susţine Layton.

    În cazul băncilor, uneori este vorba despre cesiuni de portofolii, anumite pachete de active fiind eliminate din bilanţuri. În alte cazuri este vorba despre redefinirea strategiei de business, care poate determina renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi. ”Este interesant că serviciile financiare au devenit atractive pentru fondurile de investiţii private equity. În anumite jurisdicţii, observăm un interes continuu manifestat de un număr tot mai mare de investitori private equity faţă de sfera serviciilor financiare, inclusiv în susţinerea consolidării în piaţa bancară de retail. De aceea, considerăm ca acest domeniu este în continuare un domeniu important de activitate pentru noi„, susţine şeful Clifford Chance. Încrederea revine, iar în majoritatea pieţelor clienţii încearcă să îşi relanseze strategiile de investiţii.

    ”Nu ai prea mult de ales când vine vorba să încerci în permanenţă să îmbunătăţeşti eficienţa, să reduci costurile sau să menţii marjele de profit. Pot fi văzute toate oportunităţile.„ Deşi există încredere şi apetit pentru investiţii, investitorii sunt mult însă mai rezervaţi să-şi asume riscuri decât au fost înainte de declanşarea crizei financiare globale, apreciază Layton. Iar stabilirea preţului rămâne încă o provocare, în condiţiile în care pieţele de capital au performat bine.

    Şi în România interesul pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii, inclusiv în sectorul bancar, s-a intensificat. 2013, al cincilea an de la începutul crizei, a marcat dezgheţul pie-ţei de tranzacţii în sistemul bancar, iar trendul favorabil continuă şi în acest an. Pe lângă tranzacţiile cu portofolii, pe piaţa bancară autohtonă au existat şi deal-uri cu pachete de acţiuni.  În prima parte a acestui an Bank of Cyprus a vândut 10% din acţiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD.

    Totodată, fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Ca-pital, a reuşit să finalizeze tranzacţia de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB. Totodată, omul de afaceri Ion Ţiriac a ajuns la un acord cu grupul italian UniCredit pentru vânzarea participaţiei de circa 45% pe care o deţine la UniCredit Ţiriac Bank România. Aşteaptă cumpărători în continuare Millennium Bank, Credit Agricole, Marfin, RBS, dar şi bănci de talie mare, precum Volksbank (pentru 2015), iar cel puţin un antreprenor român vrea să îşi vândă banca. Volksbank a bătut palma cu fondurile de investiţii HIG Capital şi AnaCap, aliate cu gigantul german Deutsche Bank, pentru preluarea unui pachet de credite neperformante de aproape o jumătate de miliard de euro pentru care au oferit circa 100 milioane de euro.

    ”Consolidările pe piaţă sunt anticipate de câţiva ani. În prezent, lucrăm la câteva tranzacţii care presupun asemenea consolidări, inclusiv prin transferuri de portofolii. La nivel global, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre noi paradigme de reglementare (în cea mai mare parte în sens restrictiv), dar şi despre sistemele alternative de finanţare de către entităţi non-bancare (aşa-numitul shadow banking)”, spune Daniel Badea, managing partner al biroului Clifford Chance de la Bucureşti. ”Sectorul bancar din umbră„ din China, dar şi din SUA şi Europa este în curs de dezvoltare foarte rapidă. ”Am văzut că pe lângă instituţiile financiare mari a mai apărut o nouă categorie de clienţi care câştigă o importanţă mai mare în cadrul «sistemului bancar din umbră»”, a spus Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

    Nume precum Apollo sau Blackstone devin jucători destul de importanţi în pieţele financiare europene şi americane şi încep să se uite şi la Asia. Ascensiunea ”sistemului bancar din umbră„ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricţiilor legate de capital şi lichiditate asupra bancilor. ”Cred că vom vedea în continuare restricţii de capital pentru bănci şi, prin urmare, «sectorul bancar din umbră» va continua să crească„, susţine Malcolm Sweeting.

    În contextul noilor reglementări mai restrictive impuse la nivelul sectorului bancar, anumite bănci se concentrează din ce în ce mai mult pe piaţa internă şi, prin urmare, ţările care au depins în principal de instituţiile financiare cu capital străin au simţit impactul acestei schimbări. Royal Bank of Scotland şi Lloyds Bank sunt două exemple care evidenţiază această schimbare de strategie prin concentrarea pe piaţa internă. Totodată, vedem bănci cu aspiraţii de a deveni jucători globali, pe care şi le temperează, mai spune Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

  • Serviciile secrete occidentale: disensiuni la vârful conducerii Rusiei faţă de acţiunile Kremlinului

    “Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general şi în faţa SUA”, a declarat şeful forţelor armate americane la un forum Aspen de securitate, noteaza EUObserver.


    Publicaţia scrie că o parte dintre diplomaţii europeni sperau ca tragedia prăbuşirii avionului MH17 îl va determina pe Putin să încheie aventura în Ucraina, însa alţii se tem că acest conflict va exploda în august, când observatorii internaţionali vor pleca din zonă, iar planurile de expansiune ale Rusiei vor continua.

    Citeşte pe adevarul.ro de ce s-ar putea afla Putin pe drumul spre pierzanie


     

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • O zi din viaţa lui Vladimir Putin. Cum îşi petrece timpul preşedintele Rusiei

     Preşedintele se trezeşte târziu şi ia micul dejun la amiază, relatează Newsweek. Meniul e frugal, format din perle de brânză, omletă, uneori terci de ovăz şi suc natural. Preparatele sunt întotdeauna proaspete, fiind aduse în mod regulat de la fermele patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill. Putin îşi bea apoi cafeaua, în timp ce curtenii săi, oligarhi, miniştri, guvernatori regionali, încep să se adune. Preşedintele îi lasă însă să aştepte cel puţin două ore, timp în care înoată. Putin este o persoană solitară şi preţuieşte timpul pe care îl petrece, singur, în apă, înotând viguros în stilul craul. 

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Primarul unui oraş olandez a cerut expulzarea fiicei lui Vladimir Putin, care locuieşte la Haga

     Ulterior, primarul Pieter Broertjes şi-a cerut scuze pentru aceste comentarii, afirmând că cerinţa sa “nu a fost înţeleaptă”, dar a venit “din sentimentul de neputinţă”.

    Maria Putin, în vârstă de 28 de ani, ar trăi în Olanda de câţiva ani, alături de partenerul ei olandez, Jorrit Faassen, în vârstă de 34 de ani, care deţine un post de conducere la o firmă de consultanţă rusească. Acesta deţine un penthouse într-o clădire de lux din Voorschoten. Cuplul s-ar fi căsătorit în 2009, dar nu există documente oficiale care să confirme această informaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel este campioana convorbirilor telefonice cu Vlkadimir Putin, pe tema Ucrainei

    Premierul olandez Mark Rutte a intrat şi el în top, cu cinci convorbiri în patru zile, pe tema avionului Malaysia Airlines prăbuşit – Kremlinul spune că au fost convorbiri “constructive”, în timp ce Rutte le-a caracterizat drept “foarte intense”.În cea mai recentă conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul german i-a cerut acestuia să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor, o abordare destul de prudentă, în linie cu politica mai precaută adoptată de Germnia.

    Alţi lideri au folosit abordări mai directe şi mai dure: într-o cuvântare în faţa parlamentului britanic David Cameron a spus că i-a cerut lui Putin să înceteze cu  “fanfaronada” şi să pună capăt stării de confuzie, iar Barack Obama i-a pomenit preşedintelui rus de responsabilitatea directă pe care o are în buna desfăşurare a anchetei, responsabilitate generată de ajutorul pe care Rusia l-a dat separatiştilor.

    În cele din urmă, interesul lui Francois Hollande poate fi iscat de nava de război pe care Franţa ar urma să o livreze Rusiei în următoarea perioadă, ca parte a unui acord semnat în urmă cu câţiva ani. Nu se ştie cum se va împăca aceasta cu noua rundă de sancţiuni pe care Europa le pregăteşte la adresa Rusiei.

     

  • Angela Merkel este campioana convorbirilor telefonice cu Vladimir Putin, pe tema Ucrainei

    Angela Merkel l-a sunat, începând din februarie, de 31 de ori pe Vladimir Putin, preşedintele francez Francois Hollande de 15 ori, iar preşedintele american Barack Obama de opt ori.

    Premierul olandez Mark Rutte a intrat şi el în top, cu cinci convorbiri în patru zile, pe tema avionului Malaysia Airlines prăbuşit – Kremlinul spune că au fost convorbiri “constructive”, în timp ce Rutte le-a caracterizat drept “foarte intense”.

    În cea mai recentă conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul german i-a cerut acestuia să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor, o abordare destul de prudentă, în linie cu politica mai precaută adoptată de Germania.

    Alţi lideri au folosit abordări mai directe şi mai dure: într-o cuvântare în faţa parlamentului britanic David Cameron a spus că i-a cerut lui Putin să înceteze cu  “fanfaronada” şi să pună capăt stării de confuzie, iar Barack Obama i-a pomenit preşedintelui rus de responsabilitatea directă pe care o are în buna desfăşurare a anchetei, responsabilitate generată de ajutorul pe care Rusia l-a dat separatiştilor.

    În cele din urmă, interesul lui Francois Hollande poate fi iscat de nava de război pe care Franţa ar urma să o livreze Rusiei în următoarea perioadă, ca parte a unui acord semnat în urmă cu câţiva ani. Nu se ştie cum se va împăca aceasta cu noua rundă de sancţiuni pe care Europa le pregăteşte la adresa Rusiei.

  • Putin: Rusia trebuie să-şi consolideze capabilităţile în domeniul apărării ca răspuns la prezenţa NATO în regiune

     “În fapt NATO îşi consolidează în mod demonstrativ trupele pe teritoriul statelor est-europene, inclusiv în zone de la mările Neagră şi Baltică”, a declarat Putin într-o reuniune a Consiliului de Securitate.

    “Din această cauză avem nevoie de implementarea tuturor măsurilor plănuite, cu scopul de a amplifica capabilităţile ţării în domeniul apărării în mod rapid şi deplin, bineînţeles că inclusiv în Crimeea şi la Sevastopol, unde este necesar să reconstruim infrastructura militară de la zero”, a subliniat el.

    Rusia implementează în prezent un program ambiţios de reînarmare, în valoare de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 640 de miliarde de dolari), până la orizontul lui 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica lui Putin i-a costat pe oligarhi 14 miliarde de dolari

    Averile celor mai bogaţi ruşi au scăzut cu miliarde de dolari de la începutul acestui an, din cauza sancţiunilor impuse de Occident în contextul conflictului din Ucraina. 19 miliardariu ruşi au pierdut 14.5 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index, în timp de 64 de miliardari din SUA au câştigat 56,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

    Alisher Usmanov, cel mai bogat rus, cu afaceri în industria oţelului şi minerit a pierdut 2,5 miliarde de dolari, averea sa scăzând la 17,7 miliarde dolari. Vladimir Lisin, magnat al oţelului, a pierdut 17 procente din avere, adică 2,4 miliarde dolari, iar Andrei Melnichenko a pierdut 2,1 miliarde dolari – 14% din activele sale.

    Un miliardar a declarat Bloomberg, sub acoperirea anonimatului, că mediul de afaceri rus este tot mai nemulţumit de politicile lui Vladimir Putin care au dus la sancţiuni din partea comunităţii internaţionale.