BusinessMagazin

Tag: manageri

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Boston Consulting Group

    Un număr de factori îngreunează procesul de inovaţie, astfel încât aceasta trebuie să o utilitate imediată. Raportul din 2014 se concentrează pe companiile care au ieşit în evidenţă, chiar dacă acestea nu ocupă primele locuri în clasament.

    Astfel, trei sferturi dintre cei 1.500 de manageri chestionaţi au spus că inovaţia reprezintă unul dintre cele mai importante trei aspecte ale businessului pe care îl conduc. Mai mult de 60% dintre aceştia vor investi mai mult în cercetare şi dezvoltare decât au făcut-o în 2013. Din cele cincizeci de companii prezente în top, 21 vin din zona tehnologiei, ocupând cinci locuri în top 10. Industria de consum, cu 10 poziţii din 50, reprezintă al doilea cel mai mare sector. Cei din industria auto se declară mai puţin interesaţi de inovaţie, aceasta fiind notată ca prioritate absolută de 62% dintre manageri; în 2013, procentajul era de 84%.

    Companiile ce vin din economii aflate în curs de dezvoltare sunt cele care prezintă cel mai mare interes faţă de inovaţie. Majoritatea companiilor puternice din zona BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) generează peste 20% din venituri prin vânzarea produselor şi a serviciilor dezvoltate în ultimii cinci ani.

    Companiile specializate în tehnologii digitale domină topul companiilor inovatoare. Cu toate acestea, doar o treime din managerii care au răspuns consideră că zona de mobile va inova în mod semnificativ industria în care activează în următorii trei ani.

    Chiar în condiţiile în care giganţi precum Amazon sau Alibaba remodelează peisajul din zona comerţului, doar un sfert din managerii intervievaţi resimt impactul pe care zona digitală o are asupra afacerii lor.

    Pe de altă parte, consumatorii văd tehnologia digitală ca un mijloc pentru o viaţă mai bună. Aceştia îşi doresc mai multă interactivitate pe zona de mobile; pentru mileniali (18-34 de ani), adică miliarde de consumatori, internetul se vede în primul rând pe ecranul unui dispozitiv mobil. Până la sfârşitul anului 2017, conform unui studiu publicat de Gartner, numărul descărcărilor de aplicaţii mobile va ajunge la peste 268 de miliarde.

    În ciuda prioritizării procesului de inovaţie şi a investiţiilor în această direcţie, rezultatele se pot lăsa de multe ori aşteptate, remarcă cei de la Boston Consulting Group. Peste 70% dintre managerii chestionaţi consideră procesul de cercetare şi dezvoltare susţinut de companie ca fiind unul „mediu“, în vreme ce 13% văd eforturile companiei ca fiind neconcludente. Cu toate acestea, marea majoritate a respondenţilor îşi doresc ca organizaţia să aibă rezultate mai bune.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Thomson Reuters

    În ultimii trei ani, Thomson Reuters a prezentat Top 100 Global Innovators, o listă a companiilor care au ieşit în evidenţă transformând creativitatea şi originalitatea în bunuri tangibile.

    Pentru a alege companiile din Top 100 Global Innovators, cei de la Thomson Reuters folosesc o serie de instrumente pentru a monitoriza patentarea proprietăţii intelectuale, precum Derwent World Patent Index, Derwent Patent Citation Index, Quadrilateral Patent Index şi Thomson Innovation. Pornind de la aceste resurse, companiile sunt evaluate pe baza mai multor criterii, inclusiv volumul de patente pentru invenţii, rata de succes a patentelor depuse, obţinerea protecţiei pentru patente pe pieţele dezvoltate şi influenţa patentelor asupra altor companii. Lista pe 2014 oferă mai multe schimbări faţă de anii trecuţi, reflectând modul în care balanţa de putere s-a schimbat în lume atunci când vine vorba de inovaţie şi comerţ.

    În acest an, Asia a reuşit pentru prima dată să depăşească America de Nord şi să devină lider în inovaţie în peisajul global. Japonia a crescut cu 39% faţă de 2013, crescând numărul companiilor prezente pe listă de la 28 la 39. China este pentru prima oară prezentă pe listă, iar Coreea de Sud şi Taiwan şi-au întărit prezenţa. La polul opus, Statele Unite şi Franţa au pierdut 25%, respectiv 40% din companii.

    Creşterea inovaţiei în Asia reflectă strategia adoptată de statele de pe continent precum şi sumele alocate de stat pentru încurajarea domeniului de cercetare şi dezvoltare. Spre exemplu, Coreea de Sud şi Japonia alocă peste 3% din PIB, în vreme de Statele Unite alocă 2,8%. Inovaţia şi protejarea acesteia prin patente reprezintă, prin urmare, elemente cheie ale succesului economic.

    Din punctul de vedere al domeniilor de activitate, cel al componentelor electronice conduce cu 21 de companii, urmat de cel al componentelor hardware. Industria farmaceutică ocupă doar patru poziţii pe listă, în vreme ce inovaţia în smartphone-uri este reprezentată de cinci companii: Apple, Microsoft, Samsung, Google şi BlackBerry.
    Colectiv, cele 100 de companii incluse pe lista din 2014 arată o creştere semnificativă în investiţiile aferente sectorului de Research & Development. Creşterea veniturilor înregistrată de companiile incluse pe lista Top 100 Global Innovators a celor de la Thomson Reuters depăşeşte cu aproape 100% creşterea înregistrată de companiile din S&P 500.

    Companiile incluse în Top 100 Global Innovators au cheluit 208 miliarde de dolari pe cercetare şi dezvoltare în 2013, cu 12% mai mult decât cele din S&P 500. Prin comparaţie, Statele Unite cheltuie anual 453 de miliarde de dolari, Japonia 148 de miliarde de dolari, Franţa 54 de miliarde de dolari, iar Marea Britanie 39 de miliarde de dolari. Asia deţine primul loc ca număr de companii incluse, cu 46.

    Dintre acestea, 39 sunt din Japonia. Urmează America de Nord, cu 36 de companii dintre care 35 vin din Statele Unite. Europa ocupă ultimele 18 poziţii, cu majoritatea organizaţiilor venind din  Franţa şi Elveţia.

    Per total, Top 100 Global Innovators demonstrează beneficiile aduse de încurajarea inovaţiei precum şi de investiţiile în protecţia proprietăţii intelectuale.

  • Schimbarea a devenit cuvânt de ordine în companiile din întreaga lume

    „Toţi managerii spun că mediul de business se schimbă continuu şi aseamănă cele mai dificile momente prin care au trecut cu nişte catastrofe. Paradoxal, îşi amintesc de crizele peste care au fost nevoiţi să păşească de-a lungul carierei cu zâmbetul pe buze. Iar, în final, ceea ce îi separă pe managerii şi pe antreprenorii performanţi de cei care pierd lupta este zâmbetul.“

    Jérôme Barrand a ajuns la această concluzie după ce timp de o oră a discutat cu directori ai unor companii precum Lafarge, Danone, Wienerberger sau Energobit, care le-au povestit câtorva zeci de absolvenţi Copernic despre cele mai importante meciuri pe care le-au câştigat cu mediul economic în ultimii ani şi despre nevoia de schimbare a organizaţiilor. Barrand, director al Institutului de Agilitate a Organizaţiilor din cadrul Şcolii de Management din Grènoble, susţine că schimbarea a devenit cuvânt de ordine în organizaţiile din întreaga lume, iar singurii manageri şi antreprenori care vor reuşi să-i facă faţă constant sunt cei care vor înceta să mai pună rezultatul pe primul loc şi care vor înlocui ordinele cu o mână de ajutor dată subalternilor.

    Prea multe niveluri ierarhice, procese mult prea structurate, teamă de asumare, expansiune exagerată sau intrarea în „moarte clinică” a unor modele de business – toate au fost pe lista de schimbare a acestor manageri, care astăzi renunţă la strategii pe termen lung în schimbul managementului făcut aproape „din mers”. De ce? „Pentru că viaţa este şi va fi o întreagă schimbare, de la caracteristicile resursei umane până la modul de funcţionare a businessului. Un tânăr care se înscrie la o facultate de inginerie ştie că, atunci când va absolvi, peste 50% din ceea ce învaţă nu va mai fi de actualitate. Iar unul care abia se angajează va schimba peste zece joburi şi chiar companii până la 35 de ani. Aşadar, adaptarea la schimbare, la stituaţii neaşteptate, aşa-zisa agilitate, trebuie să fie o prioritate pentru toţi managerii”, explică Jérôme Barrand.

    De aceeaşi părere este şi Corneliu Fecioru, membru în boardul producătorului de cărămizi Wienerberger, pentru care schimbarea a fost o constantă în întreaga carieră. Lucrează în industria materialelor de construcţii din 1997, când s-a angajat ca director de resurse umane la Lafarge, tocmai când francezii intrau pe piaţa locală. Pe atunci, avea experienţa altor două companii prin care a trecut şi încă mai voia să schimbe economia. Nevoia de schimbare l-a găsit într-o primă echipă a Lafarge foarte structurată, cu 12 niveluri ierarhice. Apoi, schimbarea a venit din nou, la scurt timp, când Lafarge a început să achiziţioneze companii de profil româneşti pentru a se extinde, iar managerii au început să se schimbe şi ei.

    De atunci, Corneliu Fecioru a trecut prin mai multe „ocolişuri” în cariera profesională. În cadrul Lafarge a schimbat trei funcţii, iar timp de peste doi ani a lucrat şi pentru firma de logistică Gebruder Weiss: „Oamenii se schimbă greu, în general, şi tocmai de aceea trebuie să încercăm să «ieşim din cutie» cât mai des, să inovăm. Deşi tehnologiile industriale, spre exemplu, sunt destul de stabile, climatul extern se schimbă mereu şi trebuie să fii pregătit pentru asta”. Un studiu realizat de Project Management Institute arată că organizaţiile agile, care identifică schimbarea şi se adaptează, sunt de două ori mai performante.

    Pentru Florin Pop, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa echipamentelor energetice, cu afaceri de 176 de milioane de euro anul trecut, schimbarea a venit într-un moment în care businessul era „pe val”. „Am profitat foarte bine de boomul energiei verzi (eoliene, fotovoltaice) până la un anumit punct (în 2013, când compania a fost nevoită să oprească astfel de proiecte din cauza modificării legislaţiei din domeniu n.red.). Aşa că am fost obligaţi să ne reorientăm, să acceptăm schimbarea şi să ne adaptăm. Am mers spre energia electrică. Nu a fost uşor, am schimbat o bună parte din tehnologie, dar altă soluţie nu era“.

    În prezent, Florin Pop spune că organizaţia nu se mai concentrează decât pe strategii realizate pe termen mai scurt şi în fiecare zi sau lună este „în priză” pentru a se adapta unor noi obstacole, fie acestea legate de salariaţi sau de câştigarea unor noi contracte profitabile. „A venit timpul şi pentru o schimbare de cultură organizaţională. Trecem de la o afacere de familie la una corporatistă.“

    Schimbările multiple prin care trec companiile din România şi-au pus amprenta asupra liderilor, care lucrează cu strategii flexibile şi au împrumutat ceva din relaxarea sportivilor de performanţă, care au capacitatea de a zâmbi şi când pierd, pentru că ştiu să se bucure de competiţie.

  • Gala CEO Awards: pariurile trecute şi viitoare ale Business Magazin

    A cincea ediţie a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.

    Cu ocazia lansării catalogului, Business Magazin a organizat Gala CEO Awards, în cadrul căreia au fost acordate zece premii speciale, pentru a celebra aniversarea a 10 ani a revistei, şi alte cinci premii pentru managerii care au întrunit admiraţia mediului de afaceri privat din România. Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Răzvan Mureşan, redactori la Business Magazin, şi Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar şi Business Magazin, care au prezentat poveştile celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor.

    Cinci premii speciale au fost acordate celor care au fost prezenţi de-a lungul anilor în paginile revistei şi cariera lor a confirmat că miza revistei a fost corectă. Primul premiu al categoriei „Evoluţie şi revoluţie“ a fost atribuit lui Liviu Dan Drăgan, CEO la Totalsoft, părintele Charisma, suită de aplicaţii prin care se deruleză 10% din PIB-ul României. „Vă mărturisesc că în 20 de ani de Charisma, sau Totalsoft, nu m-am considerat un CEO nici puternic, nici inspirat, nici de succes. Am avut o ambiţie nebunească, poate copilărească, de a crede într-o poveste despre cum poţi să faci business românesc atât în România cât şi în afară“, a declarat Drăgan în cadrul evenimentului.

    Sergiu Biriş, cofondator al Liverail, a spus la primirea premiului: „Povestea noastră cu Business Magazin este foarte interesantă. În 2007, când am pornit afacerea, aveam 24 de ani şi am apărut pe coperta revistei deşi nu ştiam că pozăm pentru copertă. Mă bucur că s-a întâmplat aşa pentru că am fost descoperiţi de investitorul nostru Alexis Bonte şi afacerea s-a dezvoltat foarte mult“. Ideea lui Sergiu Biriş şi a lui Andrei Dunca, pornită în 2007 şi despre care Business Magazin a scris chiar de atunci, a fost cumpărată de Facebook pentru 500 de milioane de dolari, cea mai mare tranzacţie din România în IT.

    Al treilea premiu special i-a fost atribuit lui Călin Drăgan, representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan, o afacere de 4 miliarde de dolari şi cu 8.000 de angajaţi. Călin Drăgan a spus într-o înregistrare video: „Un foarte mare mulţumesc pentru surpriza extraordinar de plăcută. Pentru mine este o chestiune fantastică, pentru că, aşa cum spunem noi, românii, «ochii care nu se văd se uită», iar eu sunt plecat de aproape patru ani din ţară.

    Business Magazin este o revistă care şi-a făcut pe deplin datoria în presa de business pe parcursul ultimilor zece ani şi pentru mine a fost un punct de referinţă atunci când îmi doream o informaţie precisă, la obiect şi mai cu seamă promptă. Business Magazin şi-a păstrat un echilibru pe parcursul a tot ce s-a întâmplat în ultimii zece ani în România. În urmă cu zece ani am preluat conducerea afacerilor din România şi fiecare moment important din cariera mea profesională a fost marcat în Business Magazin.“

    Un alt premiu a fost atribuit lui Dragoş Dinu, CEO al Ţiriac Holding, responsabil de activitatea a peste 15 firme cu activităţi în domenii variate, de la auto şi imobiliar până la leasing, property management sau energie, cu afaceri cumulate de 500 de milioane de euro. „E un premiu care aparţine cel puţin în aceeaşi măsură şi echipelor cu care am lucrat. Dacă ştim să anticipăm nevoile clienţilor noştri, premiile acestea vor continua să curgă“.

    Cel de-al cincilea premiu al categoriei „Evoluţie şi revoluţie“ a fost atribuit antreprenorului Dragoş Pavăl, prezent încă din 2010 pe coperta Business Magazin, acela fiind anul în care a devenit nu numai liderul segmentului de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua Dedeman, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei şi un profit net de peste 280 de milioane de lei. Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de peste 8%, compania având 7.000 de angajaţi.

    Cu aceeaşi ocazie, Business Magazin a acordat cinci premii speciale care reprezintă miza redacţiei pentru evoluţia viitoare, managerii având toate şansele să fie parte a unui viitor solid de business.

    Primul premiu al secţiunii „Pariu pentru viitor“ a fost înmânat lui Tatian Diaconu, director general al Immochan România. „Este clar că există foarte multă muncă în spatele unei cariere şi mi-aş acorda 80% din valoarea premiului pentru muncă, dar restul de 20% sunt elemente mai mult sau mai puţin subiective şi contează foarte mult locul, compania în care munceşti, colegii care te fac uneori să pari mai deştept decât eşti şi contează acel dram de noroc“, a declarat Diaconu în cadrul evenimentului.

  • Românii din clasa de mijloc îşi sacrifică viaţa personală pentru succesul profesional

    De altfel, conceptul de echilibru între viaţa profesională şi cea privată a început să preocupe firmele din România de câţiva ani, chiar dacă la nivel public se ştiu încă foarte puţine. Departamentele de HR şi liderii de bussiness au înţeles că un personal fericit este mai performant şi că uneori, este recomandat să te asiguri, ca lider de organizaţie, că munca nu prevalează asupra timpului liber.

    „Românii s-au obişnuit cu un mediu de lucru hiperconcurenţial, dar această stare de lucruri nu este benefică pe termen lung. Nenumărate studii internaţionale au demonstrat că oamenii fericiţi sunt mai performanţi, iar fericirea la locul de muncă înseamnă şi relaxare, şi loc şi timp pentru viaţa personală”, a explicat Simona Nicolaescu.

    Sondajul a relevat că 30% dintre respondenţi dau „destul de des” prioritate muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia sau prietenii. Alţi 40% fac aceasta „uneori”.

    „Aţi spune că merită, din moment ce sunt plătiţi cu salarii mult peste cel mediu, că beneficiază de pachete financiare etc, însă la un moment dat se ard şi pur şi simplu nu mai dau randament sau pleacă şi-şi deschid afaceri antreprenoriale. Aceştia sunt cei mai valoroşi angajaţi pierduţi de companii doar din cauză că nu au reuşit să le impună un echilibru între muncă şi relaxare”, explică Simona Nicolaescu.

    Această realitate îşi are originile în goana după succesul profesional a generaţiilor de după 1989, în dorinţa de realizare, dar şi în atmosfera de stres creeată de criza economică ce a lovit serios în locurile de muncă din companii, în middle management, în clasa de mijloc, în general.

  • Cum a devenit şeful eMAG, Iulian Stanciu, cel mai admirat CEO din România

    400 de oameni sunt angajaţi doar anul acesta, din cei peste 1.000 (între care sârbi, croaţi, urcraineni, bosniaci, unguri, bulgari, polonezi, tunisieni) care lucrează în birourile care ocupă două etaje şi jumătate din clădire, şi Stanciu spune că până la finalul anului va trebui să extindă spaţiile cu încă jumătate de etaj. Cei 400 de noi oameni au fost recrutaţi pentru a susţine evoluţia eMAG, o companie pentru care previziunile referitoare la cifra de afaceri în curs se apropie de 300 de milioane de euro şi care va ajunge anul viitor, conform lui Stanciu, la 500 de milioane de euro; „uite, asta e o cifră despre care nu am mai vorbit cu alţi jurnalişti“.

    Când ajune la miliard? „Destul de repede“, şi râde. „Pare o realitate şi simt că putem ajunge acolo. Cu toate cumpaniile, adunate, dar nu consolidate, ne apropiem anul acesta de un miliard de dolari“, spune, relaxat, antreprenorul, care pare a avea clar definit traseul pentru următorii ani. Fără să fie forfotă, în firmă se munceşte asiduu. „Suntem mai dezinvolţi, uneori sunt şi skateri pe-aici, puteţi vedea şi oameni în pantaloni scurţi. Sunt copiii care au venit în practică şi au rămas“, spune Stanciu, care nu este adeptul stilului de management scorţos, poartă blugi şi întreabă „dacă pentru poze e mai bine să-şi pună sacoul“.  Povesteşte că îşi încurajează colegii să meargă în zona amenajată pentru tenis de masă, că eMAG are o fundaţie care sprijină proiecte de educaţie şi sportive („şi eu am început să alerg de mai bine de un an, în weekend particip la maraton“), că mulţi angajaţi vin pe bicicletă la serviciu şi eMAG a amenajat vestiare şi duşuri pentru ei. În niciun birou nu ia nimeni poziţia drepţi la apariţia lui, iar unii îl salută în trecere; cineva îl îndeamnă să încerce ochelarii Oculus şi, deşi pare tentat, ezită şi spune că nu are vreme. Cum arată o zi obişnuită de muncă? „Nicio zi nu e obişnuită“, spune zâmbind iar Stanciu şi dă drept dovadă ziua anterioară, când a avut şase întâlniri, dintre care două în afara sediului.

    ALGORITMUL ADMIRAŢIEI
    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea săptămâna trecută o antreprenoare de 36 de ani. Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    În plus, jumătate dintre cei mai admiraţi 100 de manageri din mediul privat sunt antreprenori, exact 50 de persoane, mai mulţi decât anul trecut (43). Plusul este şi mai mare faţă de prima ediţie, din 2010, când în top 100 admiraţi erau doar 38 de antreprenori. Mai mult, acum între primii zece clasaţi sunt şase antreprenori, în timp ce în urmă cu cinci ani erau doar trei.

    Pentru a ajunge în vârful clasamentului, Iulian Stanciu a avansat patru poziţii faţă de clasamentul din 2013 şi spune despre asta că „a fost o surpriză plăcută, mai ales că nu am făcut nimic pentru asta. Mă onorează votul şi cred că un aport mare l-a avut compania, nu e vorba doar de mine. eMAG este văzut ca o chestie nouă, cool, un brand apreciat de români, un succes românesc şi peste hotare şi cred că eu sunt unul dintre reprezentanţii vizibili ai companiei“. Antreprenorul povesteşte că în momentul în care s-a implicat în activitatea companiei aceasta era pe un trend descendent.

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri şi antreprenori din România în cadrul galei CEO Awards

    Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Răzvan Mureşan, redactori Business Magazin, şi Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Aflat la cea de-a cincea ediţie, catalogul a adunat, încă din momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    GALERIE FOTO de la eveniment

    Premiile Business Magazin – Evoluţie şi Revoluţie – pentru cei care au confirmat:

    Liviu Dan Drăgan – TotalSoft

    Sergiu Biriş – LiveRail

    Călin Drăgan – Coca-Cola Japonia

    Dragoş Dinu – Ţiriac Holding

    Dragoş Pavăl – cofondator Dedeman

    Premiile Pariul Business Magazin pentru viitor:

    Tatian Diaconu – Immochan România

    Andrei Botescu – Atelierele Pegas

    Marius Dosinescu – Flori de lux

    Lucian Peticilă – Allview

    Ana Maria Coman – Etic Lady’s Fashion

    Premiile speciale Business Magazin pentru admiraţie:

    Mihai Marcu – MedLife

    Sergiu Oprescu – Alpha Bank

    Marius Meleşteu – Strauss România

    Alexandru Vlad – Selgros

    Iulian Stanciu – eMAG

    Cei cinci premianţi fac parte din catalogul din 2014 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO se distribuie gratuit abonaţilor Business Magazin.

    Sponsorii evenimentului CEO Awards au fost CITR Group, Vodafone, Telekom, Class Living, Volksbank, Enel, Siveco, Opel, Schoenherr şi Asociaţii, City College şi Complexul Rezindenţial Stejarii. Vestimentaţia prezentatorilor a fost asigurată de Molecule-F şi Trends by Adina Buzatu.

  • Iulian Stanciu este cel mai admirat CEO din România în 2014

    Cel mai admirat CEO din România în 2014 este Iulian Stanciu, CEO al eMAG, Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală: în 2012, eMag a vândut un produs la fiecare zece secunde şi a livrat 12 milioane de tone de colete, iar în 2013 a avut vânzări de peste 200 de milioane de euro. Iulian Stanciu a ajuns la cârma eMag a ajuns în 2009, odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către Asesoft Distribution.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO este realizat în baza votului comunităţii de afaceri şi este un preţios indicator al notorietăţii şi succesului în business. Fiecare ediţie a catalogului poate fi privită ca un manual pentru reuşita în afaceri, dar şi ca un barometru al businessului.

    Catalogul este un manual scris de sutele de manageri şi consultanţi de top care au răspuns invitaţiei Business Magazin de a spune pe cine admiră, cui atribuie merite deosebite în afaceri şi care sunt reperele comunitaţii de business.
    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacere chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia. 

    Cu ocazia lansării catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, Business Magazin a organizat joi Gala CEO Awards, în cadrul căreia s-au acordat premii celor mai admiraţi lideri de companii.

  • ZF Digital `14: Cei mai puternici manageri din IT&C din România vorbesc despre noile tendinţe din piaţă

    Ionuţ Toader, Relevance Management: În România tehnologia se schimbă mai repede decât mentalităţile

    Cele mai importante declaraţii făcute de Ionuţ Toader, managing partner al Relevance Management, prezent la ZF Digital ’14:

    În ce priveşte ceea ce facem noi pentru companii, noi suntem oamenii care analizează schimbarea, astfel încât managerii să înţeleagă cum anume se schimbă targetul pe care îl au şi nevoile pe care le au clienţii.

    Suntem de 10 ani în piaţă. Cea mai dramatică schimbare e faptul că acum toată lumea are un telefon, laptop, sau tabletă şi comunică. Sunt 700 mld. minute pe lună pe Facebook, 1,5 mld. tweet-uri etc. Toată informaţia asta cere o analiză de care companiile au nevoie şi fără de care vor pierde bani.

    Pentru România e uşor de schimbat tehnologia, e uşor să digitalizăm, dar e mai greu să schimbăm mentalităţi. Atunci când ai date despre public, trebuie să decizi şi să acţionezi în consecinţă, ceea ce înseamnă o reinventare a companiei.

    Valentin Popoviciu, RCS & RDS: Utilizatorii caută mobilitate şi internet de mare viteză

    Cele mai importante declaraţii făcute de Valentin Popoviciu, directorul de dezvoltare al RCS & RDS, invitat la ZF Digital 14:

     Avem oportunitatea să fim printre primii care vedem adopţia pe scară largă a vitezei de 1 gbps la Internet. Utilizatorii au primit bine acest serviciu şi se vede acest lucru şi în consum. Este un serviciu de viitor. Apoi internetul mobil, pentru că aici este nevoia de consum, care a dus la mobilitate şi la eficienţa comunicării şi consumului de conţinut.

    Când ne uităm la zonele de creştere, ne uităm la zonele de consum şi cum vor evolua ele în viitor. Toate serviciile, dacă ne uităm global, vor merge către internet.

    Nevoile de consum ne dictează tendinţele către care trebuie să ne uităm: mediul online, trecerea de pe ecranul mare pe ecranele mici, din serviciile tradiţionale este cert că vom avea nevoie de viteze din ce în ce mai mari atât pe internetul fix cât şi pe cel mobil. (…) Trebuie să monetizăm atât creşterea de conectivitate cât şi creşterea de conţinut pe care le vom vedea în viitor.

    Diversificăm, dar căutăm şi utilizatori noi, pentru că e loc de creştere în România pentru smartphone, tablete dar şi computere. Pe partea de conectivitate, putem să o facem şi mai rapid. Cu internetul fix, care e baza acestor dezvoltări, iar apoi conectivitatea şi dezvoltarea de software.

    România, deşi din punctul de vedere al dispozitivelor e în urma Europei de Vest, ca şi conectivitate şi soft suntem poate mult mai sus decât ei. E o oportunitate pe care trebuie să o exploatăm.

    Pentru noi, partea de mobil e la fel de importantă ca cea de fix, având în vedere integrarea spre care se merge. Partea de mobil e un driver, deci datele sunt importante, şi mai important e să dezvoltăm o reţea. De anul acesta, de când avem o nouă licenţă disponibilă, suntem mult mai activi şi se va vedea acest lucru în viitor.

    Ca un operator telecom, interesul nostru şi al clienţilor noştri este să fim competitivi şi să le dăm servicii de calitate pe termen lung. Dacă ne uităm la durata contractelor în piaţă în prezent, este de până în 2 ani. Dacă nu convingi clientul de calitate în 2 ani, îl pierzi. În ceea ce priveşte piaţa la care ne uităm, este foarte important, având în vedere convergenţa către care mergem, să avem o diferenţiere, astfel încât serviciul nostru să fie mai bun decât o altă categorie de utilizatori, iar doi, anticiparea, pentru că pe termen lung vor câştiga operatorii care vor câştiga încrederea clienţilor.

    Markus Lause, Vodafone: Clienţii se uită după pachete care oferă atât servicii de telefonie mobilă, cât şi fixă

    Cele mai importante declaraţii făcute de Markus Lause, director enterprise business unit în cadrul Vodafone România, invitat la ZF Digital ’14:

     Penetrarea smartphone în România are în continuare un potenţial uriaş.

    Clienţii cer din ce în ce mai mult convergenţă, soluţii full package, mobil şi fix, unde oferim soluţii integrate.

    Piaţa se stabilizează şi revine la creştere, atât pe consumer, cât şi pe enterprise. Vedem o stabilizare şi companii dispuse să investească mai mult. Deci creşterea revine, dar e greu de spus la ce nivel va fi, pentru că depinde de noi felul în care vom crea nevoi în piaţă.

    Clienţii trec de la feature phone la smartphones şi tablet.

    Clienţii vor cumpăra mai mult de la un furnizor dacă sunt mulţumiţi de serviciile deja oferite. Clienţii care se depărtează de preţ şi se uită la customer care, acoperire sau servicii, aşa că vedem rezultate pe care nu le-am avut în trecut, clienţii sunt satisfăcuţi.

    Viziunea noastră pentru Vodafone este să avem un smartphone 4G pentru toată Europa. Avem acum acoperire 4G de 80% în mediul urban. Diferenţa mare faţă de anul trecut a fost că au intrat pe piaţă smartphone-uri de sub 100 de euro.

    Vodafone vede această piaţă ca una în care vrei să investeşti. Avem nevoie de infrastructură bună, avem ca opţiuni să ne asociem sau să creăm propria infrastructură. Momentan avem o versiune mobilă a Seenow.

    Robert Redeleanu, UPC: Ne concentrăm pe personalizarea serviciilor şi pe mobilitate, acestea sunt cerinţele clienţilor

    Cele mai importante declaraţii făcute de Robert Redeleanu, CMO al UPC România, prezent la ZF Digital ’14:

    Pentru noi, principala zonă de creştere este Internetul. A doua zonă de creştere vine din zona de digital. Este o zonă foarte importantă, pe care de anul acesta am început să o abordăm, şi anume personalizarea. Clienţii au nevoie de servicii personalizate, au nevoie să primească valoarea corectă de la ceea ce plătesc.

    Este mai puţin important cu cât creşte piaţa, este important să crească, să vedem o piaţă dinamică, cu servicii lansate constant, pentru că doar aşa vom vedea investiţii întoarse în infrastructură. Este vorba de oportunitatea de creştere pe care o oferă piaţa.

    Focusul nostru este către mobilitate. Credem că suntem la un punct în care, cel puţin în interorul casei, mobilitatea există, ceea ce dă clienţilor posibilitatea să folosească mai multe device-uri conectate la internet. Este o inovaţie masivă la nivelul întregului grup, şi în România aduce un plus masiv. 65-70-% din datele mobile sunt consumate în regim WiFi.

    Nu cred că e necesar să vedem o convergenţă totală a pieţei. Sunt mulţi factori care determină alegerea unui operator fix sau mobil. Experienţa contează, care să integreze uşor conţinutul cu device-urile care sunt în casă. Oricât am vrea să nu vorbim despre preţ, acesta va rămâne un element destul de important. Nu ştiu dacă vor creşte sau nu preţurile, dar pe măsură ce clienţii vor lua servicii mai complexe, cu valoare adăugată mai mare, vor fi dispuşi să plătească. Vor veni operatori care vor schimba anumite pieţe cu preţuri foarte scăzute. Un alt factor foarte important de loializare sunt serviciile. Lucrurile încep să fie cât de cât normalizate, nu există fundamental diferenţe foarte mari în piaţă. Cam toată piaţa nivelează beneficiile, cu mici diferenţe, pe care fiecare va încerca să le exploateze cât mai bine. Clienţii au nevoie de servicii personalizate, să înţeleagă că ce le oferi răspunde nevoilor familiei.

    2014 a fost un an foarte bun pentru noi. Am lansat viteza de 500 mbps în septembrie şi vedem deja efectul acestei lansări. Am introdus viteze de 200 mbps în pachetul de bază, pentru că acesta este punctul la care cel puţin jumătate din piaţă îşi doreşte să ajungă.

    Ovidiu Ghiman, Telekom România: Piaţa de servicii TV are potenţial, operatorii nu extrag suficientă valoare de acolo

    Cele mai importante declaraţii făcute de Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business în cadrul Telekom România, prezent la ZF Digital ’14:

     Pe zona de consumer aş vorbi de serviciile TV, unde cred că operatorii nu extrag suficientă valoare din piaţă. Concurenţa a fost acerbă pe preţ, dar serviciile de acest tip sunt în creştere.

    Pe zona de cloud explicăm clienţilor că e în primul rând un mod de a livra servicii. Piaţa e mică, dar creşte cu 30% de la an la an. În măsura în care suntem capabili să le arătăm clienţilor că au productivitate mai mare utilizând aceste servicii, penetrarea va creşte în piaţă.

    Modul în care operatorii pot adresa holistic nevoile de comunicare ale clienţilor este o zonă cu potenţial de creştere.

    Cred că în momentul de faţă există libertate totală în piaţă. Există diverse segmente de clienţi. Este foarte importantă o ofertă personalizată. Piaţa a ”asasinat” clienţii cu oferte care au un singur criteriu: cel mai mic preţ. Noi am încercat să nu facem doar oferte cu cel mai mic preţ, ci cu cea mai mare valoare pentru banii plătiţi. Noi suntem inovativi, este unul dintre obiectivele noastre strategice. Nu este suficient să venim cu servicii în piaţă.  

    Clienţii îşi doresc o viaţă mai simplă. Convergenţa vine ca o cerinţă din partea lor. Nu o să asistăm foarte repede la un scenariu în care în toate business-urile decidenţii vor opta pentru un singur furnizor, dar este un trend pe care îl vedem şi pe care pariem.

    Lansarea iPhone 6, care se va întâmpla pe 30 octombrie , va avea mare impact. În zona de TV, Telekom România este foarte bine poziţionat, atât pe conţinut, dar şi pe sport, unde poziţia noastră este din ce în ce mai puternică. 40% din consumatorii din România îşi iau decizia de a achiziţiona pachetul TV şi din perspectiva conţinutului oferit în sport. Trebuie să fim atenţi să nu împingem către clienţi serviciile de care nu au nevoie.

    Julien Duccaroz, Orange România: Necesitatea clienţilor de a fi conectaţi mereu la internet este un factor important de creştere în România

    Cele mai importante declaraţii făcute de Julien Duccaroz, director comercial al Orange România, prezent la ZF Digital ’14:

     E nevoie categorică pentru conexiuni fixe, dar modul de a o realiza diferă. Nu e important doar să ai o conexiune bună în birou sau acasă, e important şi să fii conectat tot timpul.

    Primul parametru e cota de piaţă, pentru că poţi creşte veniturile prin creşterea business-ului şi majorarea bazei de clienţi. Principalul factor de creştere în România e apetitul clientului de a fi conectat mereu.

    Mai e o zonă nouă, TV on demand, care este un segment în creştere.

    Este foarte important pentru client viteza pe care o oferim şi calitatea serviciilor. Pentru a educa piaţa despre calitate, cred că clientul îşi poate face singur deciziile privind calitatea. Calitatea este foarte importantă. Domeniul digital este foarte complex. Când era vorba de voce întrebarea era simplă: câte minute am. Acum, clientul doreşte să îi fie explicat cum să folosească noua tehnologie.

    Ne aşteptăm să creştem trendul de la începutul anului, o creştere cu 20% a vânzărilor. Cred că vom împinge segmentul high-end, pe care aşteptăm o creştere. Un al doilea segment este cel low-end, pe care vrem să intrăm cu un telefon 4G low-cost.

  • Trei actori fac 70.000 de euro de la corporatiştii cu aspiraţii de vedetă

    Citirea unui scenariu, analiza unui film, lucrul cu echipa şi camera de filmat pot fi activităţi abordate nu doar de actorii profesionişti, ci şi de manageri. Chiar dacă nu îi încurajează să se dedice total profesiei de actor, Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă îi pun în lumina reflectoarelor pe corporatiştii autohtoni, distribuindu-i în filme cu bugete de peste 100.000 de euro.

    “Dacă acum patru ani un scurtmetraj produs de şcoala noastră pentru cursanţi costa în jur de 1.000-1.100 de euro, acum, «Alt love building», adică al doilea lungmetraj pe care îl lansăm, a ajuns la costuri totale de 160-170.000 de euro. E o diferenţă“, explică actorul Dragoş Bucur (cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filmele „Poliţist adjectiv“, „Furia“, „Boogie“) modul cum a evoluat şcoala Actoriedefilm.ro folosindu-se de singurele cifrele care îi sunt familiare.

    Fondată în 2010, de Bucur şi de colegii săi, actorii Alexandru Papadopol („Occident“, „Marfa şi banii“) şi Dorian Boguţă („Francesca“, „Caravana cinematografică“), aceasta este, potrivit lor, „mai mult o şcoală decât un business“, de aceea discuţiile despre cifre de afaceri sunt pentru ei tabu.

    Totuşi, alături de casa de producţie care s-a desprins din şcoală şi prin care realizează filme în care protagoniştii sunt cei care participă la cursurile lor, cei trei îşi aproximează veniturile la aproximativ 70.000 de euro. „De un an şi jumătate am ajuns la nivelul în care acest proiect se autosusţine şi aduce un mic profit, dar în primii doi ani am fost la zero sau puţin sub zero“, explică Bucur.

    Celor trei le-a venit ideea unei astfel de şcoli după ce au observat că, deşi an de an tot mai mulţi actori termină o facultate de profil, puţin ştiu să se descurce pe platourile de filmare. „Am început şcoala pentru o profesionalizare a actorului de teatru în cinema, ţinând cont că în niciuna din facultăţile de actorie din România, private sau de stat, nu se face actorie de film; există câteva cursuri, dar nu sunt nici atât de dezvoltate, nici atât de extinse încât să asigure pregătirea pentru un film după absolvire“, explică Bucur.

    Astfel, au investit 5.000 de euro în amenajarea unui spaţiu şi în tehnologia necesară şi au deschis şcoala în urmă cu aproximativ patru ani. Se adresau mai ales absolvenţilor sau studenţilor de actorie din cadrul facultăţilor de profil, care plăteau un preţ lunar de circa 100 de euro pentru a participa la cursurile celor trei actori. Între timp însă, pe măsură ce au diversificat oferta şcolii, aducând şi alţi invitaţi permanenţi să ţină cursurile, printre care regizoarea şi scenarista Iulia Rugină, regizorul Paul Negoescu, directorul de imagine Vivi Drăgan, actorul Andi Vasluianu, au luat decizia creşterii preţului, ajuns astăzi la 350 de euro/lună. Această modificare a influenţat şi publicul lor ţintă: dacă la început balanţa era înclinată spre profesionişti, în prezent majoritatea cursanţilor sunt amatori ce vin din varii domenii – publicitate, IT, bănci. „Sunt mulţi în poziţii de management, care îşi permit să dea aceşti bani. În loc să îşi cumpere mobilă, spre exemplu, preferă să investească în ei“, spune Dorian Boguţă. 

    În general, la un modul de cursuri de patru luni participă între 20 şi 30 de oameni. Programa este creată de cei trei actori, care participă, prin rotaţie, la cursuri. Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol sunt specializaţi pe tehnica actorului de film, iar Dorian Boguţă îi învaţă pe cursanţi cum să apeleze la propriile experienţe şi simţiri pentru a juca un rol. „Toţi trei predăm actoria de film, mijloacele specifice actoriei de film şi terminologia, principalul obiectiv fiind ca cei care vin aici să se familiarizeze cu ceea ce se întâmplă pe un platou de filmare“, explică Bucur.

    Unul dintre lucrurile cu care se mândresc este că, spre deosebire de restul şcolilor, la ei nu există presiunea diplomei. „Lucrurile se fac treptat, nu înveţi să plângi din prima zi, dar, după patru luni, poţi ajunge să faci lucruri pe care le fac actorii profesionişti.“ Iar pentru a ilustra acest lucru, au oferit încă de la început posibilitatea cursanţilor să joace în filme: scurtmetraje mai întâi, dar şi lungmetraje, de anul trecut. Dacă în general actorii, chiar şi cei profesionişti, se luptă pentru roluri, mai mult de jumătate dintre elevii lor ajung astfel să joace în filme după scenarii gândite special pentru ei. „Scenariştii şi regizorii participă la curs, lucrează cu ei şi scriu în funcţie de tipologia lor – de datele cu care au fost înzestraţi şi de modul cum lucrează.“

    Primul dintre filmele realizate de casa de producţie a celor trei actori, „Love Building“, spune povestea unei tabere ce avea ca scop repararea relaţiilor de cuplu. Lungmetrajul, regizat de Iulia Rugină, a fost lansat pe marile ecrane în septembrie 2013 şi îi are ca protagonişti, alături de Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol, aflaţi în dublu rol – de actori şi producători ai peliculei, pe participanţii de la şcoala de actorie.

    „Alt Love Building“, cel de al doilea lungmetraj, va continua povestea taberei axate pe repararea relaţiilor de cuplu şi va fi lansat în decembrie anul acesta. „Nu oferim diplome, dar oferim un film“, concluzionează Bucur. Iar apariţia într-un film poate să îi ajute pe cursanţi, fie şi corporatişti, la construirea încrederii în sine sau câştigarea respectului colegilor. „La premiera «Love Building» de la Cluj, de pildă, s-a ridicat toată sala în picioare, publicul a venit în faţă, iar asta ne emoţionează chiar şi pe noi, actorii, şi cu atât mai mult pe ei, care vin din faţa calculatorului. Respectul de sine este la cote maxime şi sunt văzuţi altfel în firmele lor“, explică şi Alexandru Papadopol.