BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Locuinţe în valoare de circa un miliard de euro, la vânzare în Bucureşti

    Numărul ofertelor active a scăzut în decembrie 2014 cu 3,1% (la 11.074), în timp ce valoarea acestora a crescut cu 5,12%, pe fondul creşterii cererii de proprietăţi rezidenţiale sub 60.000 de euro şi creşterii valorii medii ale preţurilor delistare din ultimul trimestru al anului trecut. O analiză a ofertelor active pe nivel de preţ arată o creştere accentuată a ofertelor de peste 120.000 de euro, pe fondul scăderii numărului de oferte active de sub 60.000 de euro”, se arată în raportul AEEF MLA Market Report, realizat de Departamentul de Analiză şi Evaluare Economico-Financiară al Academiei de Studii Economice.

    Studiul, prezentat luni, într-un seminar, a fost realizat pe baza informaţiilor furnizate de Flexmls România, un serviciu de listare multiplă a ofertelor imobiliare din Bucureşti.

    Au fost analizate 4.200 de tranzacţii din 2013 şi 6.500 în 2014 din Bucureşti care însumează aproape 250 de milioane de euro în 2013 şi 350 de milioane de euro, anul trecut.

    Analiza a avut în vedere ultimele 8 trimestre, respectiv anii 2013 şi 2014, şi a analizat inclusiv evoluţia preţurilor de tranzacţionare, pe unitate şi pe metru pătrat, pe zone şi pe vechimea proprietăţii.

    Valorile preţului de tranzacţionare din trimestrul al patrulea al anului trecut au crescut cu 2,2% faţă de acelaşi trimestru din 2013, în timp ce la nivelul evoluţiei trimestriale consecutive se constată o creştere pe ultimele două trimestre ale anului trecut. Evoluţia preţului pe metrul pătrat arată creşterea pe ultimele două trimestre ale anului 2014, pe fondul unei valori aproximativ egale în trimestrul 4 din 2014 faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    În urma acestor evoluţii, cele mai scumpe locuinţe din Bucureşti au fost tranzacţionate în trimestrul al patrulea din 2014 în Cotroceni, la un preţ de 1.467 euro pe metru pătrat, în creştere faţă de 1.224 euro pe metrul pătrat în trimestrul al patrulea din 2013.

    Preţurile de tranzacţionare în zona Primăverii-Aviatorilor erau în ultimul trimestru al anului trecut de 1.460 de euro/mp. Aici preţurile nu s-au modificat semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care la începutul anului 2013 tranzacţiile se încheiau la 1.358 de euro/mp, iar la sfârşitul anului 2013 la 1.376 euro/mp.

    Zona Aviaţiei-Băneasa este a treia cea mai scumpă din Bucureşti, locuinţele fiind tranzacţionate la 1.425 euro/mp în ultimul trimestru din 2014, faţă de 1.370 euro/mp în intervalul similar din 2013.

    La preţuri de peste 1.000 de euro/mp au mai fost vândute locuinţe în centrul Bucureştiului, în zona Palatului Parlamentului, Tineretului-Văcăreşti, 1 Mai-Bucureştii Noi şi Lacul Tei- Floreasca.

    Cele mai ieftine locuinţe sunt în Berceni-Apărătorii Patriei (840 euro/mp) şi Brâncoveanu-Giurgiului-Viilor (842 euro/mp), dar şi în Rahova-Ferentari (851 euro/mp) şi Sălăjan-Ozana (872 euro/mp). În toate aceste zone preţurile au scăzut faţă de 2013.

    Valoarea medie a suprafeţelor apartamentelor tranzacţionate a crescut substanţial în perioada analizată, respectiv cu peste 20%, în cazul apartamentelor construite după 1998, în timp ce în cazul locuinţelor construite între 1978 şi 1998 se constată o scădere de 0,3%. La nivelul zonelor, media suprafeţelor pentru apartamentele vândute în zona de Nord construite după 1998, prezintă cea mai accentuată creştere, de 50,32% în trimestrul patru 2014 versus trimestrul patru din 2013.

    Pornind de la valorile privind preţurile de listare iniţială, listare finală şi preţ de tranzacţionare în studiu au fost calculate şi marjele de negociere şi de ajustare a preţurilor.

    “În ultimii 2 ani, marja de negociere s-a redus puţin, iar pentru marja de ajustare a preţurilor există o tendinţă de menţinere la 8-10% a preţului final faţă de preţul iniţial”, a declarat Costin Ciora, unul din autorii studiului.

    În ceea ce priveşte rata de absorbţie studiul arată că acesta era în luna decembrie a anului trecut de 11 luni şi jumătate faţă de 12 luni şi jumătate în prima parte a anului. Rata este calculată ca raport între numărul de listări şi media vânzărilor din ultimele 12 luni şi arată în cât timp inventarul curent de proprietăţi va rămâne pe piaţă în ritmul actual al vânzărilor.

    “Situaţia indică în mod clar un trend de scădere a gradului de lichiditate a pieţei rezidenţiale din Bucureşti, rezultate similar şi la nivelul apartamentelor de sub 60.000 de euro. În cazul apartamentelor de peste 120.000 de euro se constată o creştere a ratei a absorbţiei, în mare parte datorată numărului în creştere a listărilor pentru această categorie de apartamente”, explică autorii studiului.

    Astfel, dacă stocul de apartamante scoase la vânzare cu preţuri de până la 60.000 de euro se pot vinde în circa 9 luni în ritmul actual al tranzacţiilor, cel cu preţuri de peste 120.000 de euro se poate vinde în aproape trei ani.

    Un alt indicator analizat de studiul Academiei de Studii Economice este indicele de accesibilitate al pieţei rezidenţiale din Bucureşti, respectiv venitul minim necesar pentru accesarea unui credit în vederea cumpărării unui apartament cu 2 camere.

    Pornind de la ipoteza unui avans de 20% din preţul apartamentului şi un grad de îndatorare de 25%, o familie cu venituri medii are 94% din suma necesară pentru obţinerea unui credit imobiliar care acoperă 80% din preţul unui apartament cu două camere.

  • Opus Land a vândut unui investitor 32 de locuinţe în complexul Cosmopolis, pentru 1 milion de euro

    Tranzacţia care a vizat 32 de studiouri duble a fost încheiată la începutul anului, iar locuinţele vor fi închiriate pe o perioadă de minimum trei-cinci ani, randamentul în euro fiind estimat la 8% pe an.

    “Odată cu creşterea cererii din partea utilizatorilor finali, simţim şi o uşoară creştere a interesului pentru achiziţionarea de locuinţe în scop investiţional. Nu vorbim de acelaşi tip de investitor ca în perioada de creştere economică, care cumpăra pentru a revinde cu profit pe termen scurt, ci de investitori care cumpără locuinţe cu scopul exclusiv de a le închiria, randamentul anual oferit fiind net superior unui depozit bancar“, a declarat într-un comunicat Gabriel Voicu, director new homes division în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    O tranzacţie similară a fost încheiată în 2013, prin care un investitor a cumpărat un bloc, valoarea tranzacţiei ridicându-se la peste două milioane de euro. Pachetul de locuinţe este închiriat integral, cea mai mare parte fiind preluate de către clubul de fotbal FC Viitorul, pentru personalul administrativ şi sportiv. Randamentul anual al acestei investiţii este de 7,8%.

    Cosmopolis este unul din cele mari proiecte rezidenţiale din România, cu peste 1.700 de locuinţe finalizate. Dezvoltarea proiectului va continua şi în 2015 prin investiţii care se vor ridica la 18 milioane de euro. Vor fi finalizate aproximativ 400 de noi apartamente şi vile şi va fi continuată dezvoltarea generală a infrastructurii proiectului.

    Cosmopolis este amplasat în zona de nord-est a Bucureştiului, în apropiere de Şoseaua de Centură, între podurile din Pipera-Tunari şi Andronache-Ştefăneştii de Jos. Până în prezent, investiţiile în cadrul Cosmopolis s-au ridicat la aproximativ 250 de milioane de euro, în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi.

  • Un investitor a cumpărat 32 de locuinţe în Cosmopolis cu un milion de euro şi aşteaptă un randament de 7,2% pe an

    “Odată cu creşterea cererii din partea utilizatorilor finali, simţim şi o uşoară creştere a interesului pentru achiziţionarea de locuinţe în scop investiţional. Nu vorbim de acelaşi tip de investitor ca în perioada de creştere economică, care cumpăra pentru a revinde cu profit pe termen scurt, ci de investitori care cumpără locuinţe cu scopul exclusiv de a le închiria, randamentul anual oferit fiind net superior unui depozit bancar”, declară Gabriel Voicu, director New Homes division în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, agentul exclusiv al Cosmopolis.

    O tranzacţie similară a fost încheiată în 2013, prin care un investitor a cumpărat un bloc, valoarea tranzacţiei ridicându-se la peste două milioane de euro. Pachetul de locuinţe este închiriat integral, cea mai mare parte fiind preluate de către clubul de fotbal FC Viitorul, care a ales să îşi cazeze personalul administrativ şi sportiv în Cosmopolis în momentul relocării echipei din Constanţa în Chiajna. Randamentul anual al acestei investiţii este de 7,8%.

    Cosmopolis a prezentat interes şi pentru investitorii de talie mai redusă – antreprenori, persoane care ocupă poziţii de top management – care au achiziţionat 40 de locuinţe prin produsul ”Business la cheie”, lansat anul trecut. Principala caracteristică a acestui produs este reprezentată de garantarea chiriei pe un an de zile în eventualitatea neînchirierii locuinţelor, această facilitate venind să răspundă potenţialelor temeri ale cumpărătorilor privind închirierea imediată a locuinţei achiziţionate.

    Cu toate acestea, toate locuinţele vândute prin ”Business la cheie” au fost deja închiriate, la niveluri lunare de aproximativ 275 de euro pentru o garsonieră, aproximativ 350 de euro pentru un apartament cu două camere, aproximativ 450 de euro pentru un apartament cu trei camere şi de la 550 de euro pentru o vilă. Cei care au cumpărat locuinţe prin ”Business la cheie” au cumpărat pachete formate din două până la şase locuinţe, randamentele anuale în euro fiind cuprinse între opt şi 9%.

    Cosmopolis este unul din cele mari proiecte rezidenţiale din România, cu peste 1700 de locuinţe finalizate, comunitatea din cadrul proiectului numărând aproximativ 3000 de locuitori. Dezvoltarea proiectului va continua şi în 2015 prin investiţii care se vor ridica la 18 milioane de euro. Vor fi finalizate aproximativ 400 de noi apartamente şi vile şi va fi continuată dezvoltarea generală a infrastructurii proiectului.

    Preţurile de vânzare ale locuinţelor din Cosmopolis pleacă de la 29.000 de euro + 5%* TVA pentru un studio cu o suprafaţă construită de 49 de metri pătraţi, de la 48.500 de euro + 5%* TVA pentru un apartament cu două camere, având o suprafaţă construită de 67 de metri pătraţi, în timp ce un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă construită de 82 de metri pătraţi, are un preţ de 54.900 de euro + 5%* TVA. În cadrul Cosmopolis sunt disponibile la vânzare şi vile, cu suprafeţe care pornesc de la 94 de metri pătraţi construiţi şi preţuri de la 76.000 de euro + 5% TVA.

    Cosmopolis este amplasat în zona de nord-est a Bucureştiului, în apropiere de Şoseaua de Centură, între podurile din Pipera-Tunari şi Andronache-Ştefăneştii de Jos. Până în prezent,  investiţiile în cadrul Cosmopolis s-au ridicat la aproximativ 250 de milioane de euro, în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi.
     

  • Piaţa imobiliară: Oferta de locuinţe la vânzare în Bucureşti a crescut cu 70% în ianuarie

    Firma de consultanţă imobiliară HomeFinders a analizat, pe baza a 6.153 de oferte scoase la vânzare în ianuarie 2014 şi ianuarie 2015, preţurile medii ale locuinţelor, solicitate de proprietari pe două segmente distincte de piaţă, respectiv piaţa populară (periferie) şi piaţa mediu-premium (centru, semicentru şi Nord).

    Analiza arată că preţurile apartamentelor situate la periferie au crescut cu doar 0,1% din ianuarie 2014 până în ianuarie 2015, în timp ce preţurile apartamentelor din zonele centrale, semicentrale şi de Nord au crescut cu 4%.

    Astfel, dacă la nivelul lunii ianuarie 2014 preţul mediu al unui apartament dintr-un bloc din zonele mărginaşe era de 53.900 de euro, în prima lună a anului 2015 acesta a crescut până la doar 54.000 de euro. De partea cealaltă, în zona centrală, semicentrală şi de Nord, preţul mediu a crescut de la 73.000 la 76.000 de euro.

    În ceea ce priveşte numărul de oferte scoase la vânzare în luna ianuarie 2015, acesta a crescut considerabil, pe ambele segmente de piaţă. Ofertele din cartierele de la periferie au înregistrat o creştere de 64%, de la 1.394 la 2.287, în timp ce numărul de oferte din centru, semicentru şi Nord au crescut cu 80,9%, în ianuarie 2014 fiind scoase la vânzare 880 de apartamente, iar în ianuarie 2015 un număr de 1.592.

    Aşadar, în prima lună a anului 2015, volumul total de oferte scoase spre vânzare s-a ridicat la 3.879, cu 70,5% mai mare decât în ianuarie 2014, când s-a înregistrat un număr de 2.274 oferte.

    Creşterea foarte mare a ofertelor imobiliare în zonele centrale, semicentrale şi de Nord a determinat şi o pondere mai mare din totalul de oferte pe ianuarie 2015, respectiv 41%, comparativ cu 38,7% în ianuarie 2014. Cu toate acestea, ofertele pentru apartamente din periferia Capitalei continuă să domine, cu un procent de 59%. Raportată la oferta din centru, semicentru şi Nord, oferta existentă în ianuarie 2015 în cartierele de la periferia oraşului este cu 43,5% mai mare.

    “Evoluţia pozitivă a pieţei rezidenţiale din Capitală este vizibilă încă din 2014 la nivelul ofertei, influenţată în mare parte şi de numărul mare de proiecte noi, prezente pe toate segmentele de piaţă. Se observă o creştere susţinută a cererii pentru zona centrală, semicentrală şi de Nord, care a influenţat direct şi creşterea preţurilor solicitate de proprietari, cu o medie anuală de 4%. Creşterea interesului pentru zonele centrale, semicentrale şi de Nord a condus pe parcursul anului 2014 şi la scăderea timpului mediu de vânzare al proprietăţilor din aceste zone, acesta fiind un alt indicator important al pieţei rezidenţiale”, a declarat Iulia Tisăianu, property research manager HomeFinders.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Apartamentele din marile oraşe s-au scumpit în ianuarie cu până la 17%, în Bucureşti s-au ieftinit

    Astfel, la nivel naţional a fost consemnată o creştere cu 2,1% faţă de decembrie anul trecut, ajungând la un nivel de 910 euro pe metru pătrat util (faţă de 891 de euro pe metru pătrat util), evoluţie influenţată de majorări înregistrate din marile oraşe analizate şi de reducerea din Bucureşti, potrivit imobiliare.ro.

    În Bucureşti preţul mediu cerut de proprietari este mai mic acum decât în perioada similară din 2014 cu 2,3% (faţă de un nivel de 1.061 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un declin de 2,7% faţă de decembrie 2014, de la un nivel de 1.066 de euro pe metru pătrat util, până la 1.037 de euro pe metru pătrat.

    Tendinţa de scădere în Bucureşti a fost dictată de ambele segmente de piaţă analizate, în condiţiile în care locuinţele din blocurile vechi s-au ieftinit cu 0,9% în perioada menţionată (de la 1.011 la 1.002 euro pe metru pătrat util), iar cele noi au consemnat o scădere mai accentuată, de 5,4% de la 1.145 euro pe metru pătrat la 1.083 euro pe metru pătrat.

    Cluj-Napoca se situează pe primul loc în clasamentul scumpirilor la 12 luni, cu o diferenţă de 17,4% faţă de nivelul atins la finele lui ianuarie 2014 (818 euro pe metru pătrat util). Avansul a fost dictat, în mare parte, de segmentul locuinţelor noi, cu un plus de aproape 24% la 12 luni, de la un nivel de 715 euro pe metru pătrat).

    În prima lună din 2015, preţurile au crescut, în medie, cu 1,3%, de la 948 la 960 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2%, de la 1.023 la 1.025 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele noi s-au apreciat însă cu 2,8%, de la 862 la 886 de euro pe metru pătrat util.

    Preţul mediu solicitat în Timişoara este, în medie, cu 4% mai mare decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut (807 euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015 a avut loc un uşor declin, de 0,9%, de la un nivel de 847 de euro pe metru pătrat util la finele lui decembrie 2014, până la 839 de euro pe metru pătrat util.

    Locuinţele din blocurile vechi din Timişoara au înregistrat o scădere de 0,5%, de la 837 la 833 de euro pe metru pătrat util, iar cele nou-construite s-au depreciat cu 2,9%, de la 892 la 866 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, apartamentele noi şi vechi sunt, în medie, cu 3,6% mai scumpe decât în perioada similară din 2014 (când se situau la o valoare medie de 822 de euro pe metru pătrat util). În ultima lună, pretenţiile vânzătorilor au crescut, per ansamblu, cu 1,3%, de la 841 la 852 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,6%, de la 827 la 840 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au scumpit cu 0,9%, de la 904 la 912 euro pe metru pătrat.

    Preţurile în Constanţa sunt cu 2,7% mai ridicate în prezent faţă de perioada similară a anului trecut (când ajungeau la o medie de 853 de euro pe metru pătrat util). În ianuarie 2015, preţurile au consemnat un avans de 2,3%, de la 856 la 876 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 2,2% (de la 851 la 870 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi s-au apreciat cu 2,6% (de la 870 la 893 de euro pe metru pătrat util).

  • Apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi în Bucureşti. În provincie situaţia diferă radical

    Explicaţia este că în Capitală, majoritatea ansamblurilor rezidenţiale noi sunt situate la marginea oraşului, în vreme ce locuinţele mai vechi sunt poziţionate ceva mai aproape de centru. Criteriul proximităţii faţă de centrul oraşului este mai puţin important pentru cei din provincie, care nu sunt dispuşi să sacrifice calitatea unei locuinţe pentru o poziţionare mai bună.

    În Bucureşti, preţul mediu de vânzare al unei garsoniere construite în perioada 1978-2000 este de 36.984 euro, cu 16% mai mare decât preţul unei garsoniere construite după 2010, care ajunge la 30.838 euro. Această situaţie se păstrează şi în cazul apartamentelor cu 2 camere, diferenţa între cele vechi şi cele noi fiind însă mai mică, doar 7%. Astfel, un apartament cu 2 camere din Bucureşti, construit în perioada 1978-2000, are preţul mediu de 57.037 euro, în timp ce unul nou are preţul mediu de 53.069 euro.

    În provincie, lucrurile stau total diferit, locuinţele noi fiind la mare căutare, conform statisticilor www.imobiliare.net. Cele mai mari diferenţe de preţ se înregistrează în Braşov, acolo unde preţul mediu al unei garsoniere construite după 2010 este de 39.066 euro, cu 27% mai mare decât cel al unei garsoniere vechi (construite în perioada 1978-2000), care se ridică la 28.527 euro. La fel se întâmplă şi în cazul apartamentelor cu 2 camere, cele noi fiind cu 23% mai scumpe decât cele vechi, 56.740 euro costând cele construite dupa 2010 şi 43.749 cele construite între anii 1978 şi 2000.

    Constanţa este următorul oraş din punct de vedere al diferenţelor mari de preţ dintre locuinţele noi şi cele vechi. Spre exemplu, preţul mediu de vânzare al unei garsoniere noi este de 30.783 euro, cu 7,5% mai mare decât cel al unei garsoniere construite în perioada 1978-2000, care ajunge la 28.507 euro. O diferenţă mai mare se înregistrează în cazul apartamentelor cu 2 camere, cele noi fiind în medie cu 13% mai scumpe decât cele vechi. Astfel, un apartament cu 2 camere construit după 2010 a fost scos la vânzare în ianuarie cu preţul mediu de 50.125 euro, pe când unul construit între 1978 şi 2000 a fost scos la vânzare în aceeaşi lună cu 43.481 euro.

    Tot locuinţele noi sunt la putere şi în Cluj, acolo unde o garsonieră construită după 2010 este scoasă la vânzare în medie în ianuarie cu 41.414 euro, cu 9% mai mult decât una construită în perioada 1978-2000, care are preţul mediu de 37.730 euro. În cazul apartamentelor cu 2 camere, diferenţa este puţin mai mică, de aproape 5%, în favoarea celor noi. Un apartament cu 2 camere construit după 2010 are preţul mediu de vânzare de 57.813 euro, faţă de 55.050 euro, preţul mediu pentru un apartament construit în perioada 1978-2000.

    Cele mai mici diferenţe de preţ între locuinţele noi şi cele vechi se înregistrează în Iaşi, acolo unde garsonierele noi sunt cu 2% mai scumpe decăt cele vechi, iar apartamentele cu 2 camere sunt cu doar un procent mai scumpe decât cele vechi. Astfel, preţul mediu al unei garsoniere construite după 2010 este de 35.186 euro, faţă de 34.400 euro, cât este preţul pentru o garsonieră construită în perioada 1978-2000. În ianuarie, un apartament nou a ajuns în Iaşi la preţul mediu de 49.130 euro, în timp ce unul construit între 1978 şi 2000 se ridică la 48.583 euro.

     

  • România, printre cele mai mari scăderi din UE la preţul locuinţelor

    Cele mai mari creşteri ale preţurilor locuinţelor au fost consemnate în Irlanda (15%), Estonia (13,2%), Letonia şi Marea Britanie (ambele 11,7%), iar cele mai abrupte scăderi în Slovenia (-5,4%), Italia (-3,8%) şi România.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 18 au raportat creşteri anuale, 7 scăderi, două state nu au transmis informaţii către Eurostat, iar datele raportate de Polonia sunt confidenţiale.

    Indicele preţurilor locuinţelor se referă la evoluţia preţurilor tuturor tipurilor de proprietăţi rezidenţiale cumpărate de gospodării, indiferent de vechime, destinaţie şi proprietarii anteriori.

    Raportat la trimestrul anterior, preţurile locuinţelor din România au coborât cu 0,9% în perioada iulie-septembrie, al doilea mare declin din UE, la egalitate cu Malta. Slovenia a înregistrat cea mai scădere trimestrială a preţurilor locuinţelor, de 1,1%, în timp ce cele mai creşteri ale preţurilor au fost observate în Irlanda (6,2%), Letonia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

    La nivelul UE, preţurile locuinţelor au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 1,1% în perioada analizată, după un avans de 1,4% în trimestrul anterior.

    În zona euro, preţurile locuinţelor au crescut cu 0,5% faţă de al treilea trimestru al anului 2013 şi cu 0,6% raportat la trimestrul al doilea al anului trecut.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Apartamentele din Bucureşti şi Râmnicu Vâlcea s-au ieftinit cel mai mult în ultimii şase ani. Care sunt oraşele unde preţurile au scăzut cel mai puţin

    Portalul a realizat o analiză la nivelul a 15 oraşe-reşedinţă de judeţ pe segmentul apartamentelor, din care a reieşit că doar două dintre acestea au înregistrat reduceri de preţ mai mici de 30% în ultimii şase ani.

    Astfel, Sibiul este oraşul cu cea mai mică rată de depreciere a locuinţelor pe timp de criză, în condiţiile în care din trimestrul al patrulea din 2008, apartamentele scoase la vânzare aici s-au ieftinit cu 16%, de la o medie de 834 de euro pe metru pătrat util până la 697 de euro pe metru pătrat. De la finele lui 2013 până în 2014 preţurile au consemnat însă un recul semnificativ, de 3,7%, de la un nivel de 724 de euro pe metru pătrat util.

    În Timişoara, apartamente s-au ieftinit cu 25% în perioada 2008-2014, de la o medie de 1.099 de euro pe metru pătrat util, până la 824 de euro pe metru pătrat. Pe parcursul anului precedent, preţurile s-au înscris însă pe un trend ascendent, cu un avans de 4,4%, de la nivelul de 789 de euro pe metru pătrat valabil în trimestrul al patrulea din 2013.

    În aceste condiţii, cele două oraşe au reprezentat cele mai sigure destinaţii pentru o achiziţie imobiliară în scop de investiţie.

    Cu un declin moderat al preţurilor în perioada de recesiune, respectiv sub 40%, au fost plasate Braşov (-30%, până la 818 euro), Cluj-Napoca (-32%, până la 968 euro), Iaşi (-33%, până la 799 euro) şi Ploieşti (-34%, până la 733 euro).

    Ecartul dintre cele două momente a fost micşorat însă de tendinţa de creştere a preţurilor consemnată de la finele lui 2013 până în 2014, aprecieri care s-au situat la 2,6% în Braşov, la 1,8% în Cluj-Napoca, 2,5% în Iaşi şi 2,6% în Ploieşti.

    Oraşele incluse pe lista celor mai proaste investiţii imobiliare au consemnat reduceri de preţ de peste 40%.

    În fruntea topului se situează Râmnicu Vâlcea, unde apartamentele şi-au pierdut 50% din valoare pe parcursul crizei, astfel că în trimestrul al patrulea din 2014 suma medie solicitată de vânzătorii din oraş se situa la 598 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.200 de euro pe metru pătrat în 2008). Piaţa şi-a continuat trendul descendent în ultimul an, cu un declin de 2,2% la 12 luni, de la 612 euro pe metru pătrat.

    Constanţa a consemnat, pe parcursul perioadei de recesiune, o depreciere a preţurilor de 45%, de la 1.552 de euro pe metru pătrat în 2008, până la 858 de euro pe metru pătrat la finele anului trecut. Piaţa dă însă semne de stabilizare, în contextul revenirii preţurilor pe o traiectorie crescătoare, cu un avans de 1,5% la nivelul lui 2014.

    Bucureştiul se situează, şi el, în topul oraşelor cu cele mai mari rate de depreciere consemnate în ultimii şase ani, cu o scădere de 44%, de la 1.899 de euro pe metru pătrat, până la 1.056 de euro pe metru pătrat. Începând cu finalul lui 2013 însă, pretenţiile proprietarilor s-au revigorat, iar preţurile au crescut uşor, de la 1.040 de euro pe metru pătrat.

    Pe segmentul de case-vile, studiul realizat de portalul imobiliar în cinci mari oraţe din ţară şi împrejurimi, arată că acest tip de locuinţă din zona Constanţei şi-au menţinut cel mai bine valoarea pe parcursul recesiunii, consemnând un recul de doar 21,2%, de la 972 la 766 de euro pe metru pătrat util. Pe parcursul lui 2014, preţurile solicitate de proprietari s-au menţinut la o valoare relativ constantă.

    În zona Timişoarei, preţurile caselor au scăzut cu 30% în decursul ultimilor şase ani, de la un nivel de 1.000 de euro pe metru pătrat, până la 700 de euro pe metru pătrat, cu o depreciere de 4,2% în 2014.

    Casele şi vilele din Cluj-Napoca şi împrejurimi s-au ieftinit în perioada analizată cu circa 31,9% ajungând, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la o valoare de 1.075 de euro pe metru pătrat util. În ultimul an, declinul a continuat cu o marjă de 3,9%, de la 1.119 euro pe metru pătrat.

    În zona Braşovului, pretenţiile vânzătorilor se situau anul trecut la o medie de 816 euro pe metru pătrat util, în scădere cu 39,1% faţă de nivelul de 1.340 de euro pe metru pătrat consemnat în 2008. Casele braşovene s-au apreciat însă anul trecut, cu o medie de 1,4%, de la 805 euro pe metru pătrat.

    În ultimii şase ani, cea mai mare rată de depreciere pe segmentul caselor şi vilelor a fost consemnată în zona Capitalei (regiunea Bucureşti Ilfov). Valoarea de vânzare pentru acest tip de proprietăţi a scăzut cu 43,5% în perioada menţionată, de la 2.333 la 1.318 euro pe metru pătrat util. Tendinţa de scădere s-a menţinut şi în ultimul an, cu o marjă de 3,5%, de la un nivel de 1.366 de euro pe metru pătrat util consemnat în trimestrul patru 2013.

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.