Discuţiile s-au axat pe importanţa creşterii şi sprijinirii capitalului românesc şi rolul acestuia în dezvoltarea industriei bazată pe tehnologii şi produse cu valoare adăugată mare, care pot fi realizate în ţară, la preţuri competitive. „Partenerii de dialog au salutat, totodată, susţinerea acordată industriei de apărare prin Programul de Guvernare, menţionând necesitatea revitalizării capacităţilor de producţie existente în acest sector cu tradiţie şi de importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
În context, s-a apreciat că ar fi utilă o politică de susţinere a intrării produselor româneşti pe piaţă printr-un program de referinţe naţionale în care produsele româneşti sunt testate, dobândind astfel un istoric de viabilitate pe piaţa internă şi creându-se totodată premisele accesului pe pieţe externe. În acest sens, ministrul Economiei a propus ca „împreună să instituţionalizăm un cadru de discuţie – un Consiliu consultativ pentru industria românească – în care să analizăm modalităţile de concretizare ale ideilor dumneavoastră, care să conducă la un ghid pentru o Românie industrială competitivă. Totodată, dezbaterile noastre vor contribui activ la elaborarea agendei şi a documentelor de politică industrială, pentru care Ministerul Economiei este responsabil”.
Ministrul Alexandru Petrescu a mai spus că, venind în întâmpinarea investitorilor autohtoni şi a nevoii lor de internaţionalizare, „industria autohtonă poate şi trebuie promovată atât prin intensificarea participării la târguri şi misiuni economice internaţionale prin cele două programe gestionate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cât şi ca membri în delegaţiile României în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale”.
Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari investitori – AFI Europe şi Immofinanz – şi-au anunţat planurile de a pătrunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.
„Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pentru construcţia viitorului nostru proiect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country manager operations pentru România în cadrul companiei de investiţii imobiliare Immofinanz.
Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari investitori – AFI Europe şi Immofinanz – şi-au anunţat planurile de a pătrunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.
„Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pentru construcţia viitorului nostru proiect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country manager operations pentru România în cadrul companiei de investiţii imobiliare Immofinanz.
Bram Cohen este deştept, introvertit şi cam ciudat. „Ştiam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil şi nu îi înţelegeam foarte bine pe alţii“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers la Universitatea din Buffalo, dar a renunţat după doi ani. Cohen suferă de sindromul Asperger, o condiţie pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Nu-i place să strângă mâna oamenilor şi nici să poarte pantofi. Când era tânăr, după ce a lucrat la mai multe companii de IT, Cohen a petrecut mai mult de nouă luni cocoşat deasupra unei tastaturi încercând să rezolve un puzzle pe care mulţi programatori încercau să-l descifreze: cum să trimiţi fişiere mari pe internet. Rezultatul celor nouă luni de muncă a fost protocolul BitTorrent.
Unele startup-uri sunt norocoase, apar la momentul potrivit cu ideea potrivită şi sunt conduse de oameni capabili să le transforme în companii globale. Un reporter al publicaţiei Backchannel a încercat să afle ce s-a întâmplat cu BitTorrent.
În 2004, Cohen a realizat o metodă ingenioasă de a trimite fişiere mari pe internet, spărgând informaţia în bucăţi mai mici, trimiţând-o printr-o reţea peer-to-peer; informaţia este apoi reasamblată la destinatar. A inventat astfel una dintre uneltele fundamentale ale internetului şi nu părea că ar fi fost prea greu să facă o afacere din asta. Cohen a denumit protocolul BitTorrent, start-up-ul primind acelaşi nume.
În 2004, Cohen alături de fratele său Ross şi de Ashwin Navin, un alumn al Goldman Sachs şi Yahoo, au încercat să facă o afacere în jurul protocolului. Au reuşit să strângă 8,75 de milioane de dolari de la Doll Capital Management, iar un prim business plan era ca ei să creeze un marketplace precum eBay pentru artiştii care ar vrea să-şi vândă conţinutul direct consumatorilor. Ar fi obţinut bani fie din reclamă, fie păstrând un procent de la artişti. Au început să apară probleme de personal, fratele lui Cohen a plecat, apoi în 2007 Bram Cohen a cedat postul de CEO, lăsându-l pe Eric Klinker la conducere.
Ideea afacerii nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit. În 2008, după a treia rundă de finanţare, compania a recunoscut că nu are destulă tracţiune şi a fost de acord să facă o recapitalizare. A înapoiat investitorilor 17 milioane de dolari şi a strâns alte 7 milioane, de la aceeiaşi investitori, în schimbul unei evaluări mai mici. Nu era un semn bun. Navin a plecat. Viaţa a mers mai departe, compania a încercat diferite strategii, a angajat şi a dat afară oameni în mod regulat.
Încă de la început, BitTorrent a avut o problemă cu brandingul deoarece produsul lor, fiind open source, a fost folosit de „piraţi“ pentru trimiteri ilegale de fişiere şi filme. BitTorrent, compania, nu a putut opri „piraţii“. Timp de 12 ani investitorii şi fondatorii au încercat să găsească o metodă pentru a face bani, în acelaşi timp încercând să convingă oamenii că deşi BitTorrent este folosit în activităţi ilegale, este o unealtă grozavă ce poate fi folosită şi în alte moduri. Nu minţeau. 170 de milioane de oameni foloseau protocolul în fiecare lună, potrivit site-ului companiei. Facebook şi Twitter îl folosesc pentru a distribui actualizările, Blizzard le-a oferit posibilitatea utilizatorilor să descarce jocul video World of Warcraft prin BitTorrent, iar unele universităţi îl folosesc pentru a putea trimite multe date către cercetătorii săi. Mai mult de atât, compania susţine că prin protocolul lor se transmite 40% din tot traficul de pe internet. Însă transformarea acestei tehnologii într-o afacere s-a dovedit a fi dificilă.