BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Christian Mazauric este noul CEO al Brico Depot România

    Kingfisher, lider european pe piaţa do it yourself şi home improvement şi al treilea ca mărime la nivel mondial, îl învesteşte pe Christian Mazauric în funcţia de CEO al Brico Dépôt România, responsabil cu dezvoltarea viziunii şi performanţei companiei pe piaţa locală.

    Domnul Mazauric îşi va exercita noile responsabilităţi, urmând să contribuie la accelerarea creşterii sustenabile a Brico Dépôt în România, asigurând o mai bună adaptare a formatului specific Brico Dépôt la piaţa locală, precum şi alinierea operaţiunilor la celelalte zone în care compania este prezentă.

    Christian Mazauric are peste 20 de ani experienţă profesională, deţinând anterior funcţia de Chief Finance Officer la B&Q Regatul Unit & Irlanda. Anterior, a petrecut 11 ani la Castorama Franţa şi alţi şase la Marks & Spencer în Regatul Unit.

    Noul CEO Brico Dépôt România îl urmează în funcţie pe Patrick Papot, al cărui mandat s-a concentrat pe transformarea celor 15 unităţi Bricostore pe care Kingfisher le-a achiziţionat în 2013. După ce şi-a încheiat cu succes misiunea la finele acestei veri, domnul Papot a preluat o nouă poziţie în cadrul grupului.

    Christian Mazauric a absolvit Universitatea Lumière din Lyon, deţinând de asemenea o specializare în control financiar obtinută în cadrul unei şcoli de business din Franţa. Şi-a dezvoltat cariera începând din 1995, activând timp de 8 ani în operaţiuni comerciale în Europa de Vest şi a urcat în ierarhie până la poziţia de  Chief Finance Officer, funcţie pe care a exercitat-o timp de 8 ani.

    Brico Dépôt a fost înfiinţat în 1993 în Reims (Franţa). Are în prezent 112 de magazine în Franţa şi 24 în Spania. Brico Depôt vizează în primul rând pasionaţii DIY şi constructorii profesionişti.

  • O primărie din judeţul Botoşani acordă scutiri de impozit pentru agenţii economici care investesc peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă

    Cine investeşte peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă, nu va plăti impozit pe terenuri şi clădiri timp de trei ani, potrivit btonline.ro.

    O astfel de măsură a fost luată în comuna Vlăsineşti acolo unde primăria a stabilit inclusiv zona unde pot fi realizate investiţiile. Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, susţine că de curând a primit avizul Consiliului Concurenţei şi că poate pune în aplicare această facilitate fiscală acordată investitorilor.

    “Vom acorda facilităţi fiscale investitorilor care deschid afaceri în comuna Vlăsineşti. Putem acorda scutiri de impozit pentru terenuri şi clădiri. Am pus două criterii şi anume valoarea investiţiei şi locurile de muncă. Pentru o investiţie de minim 30.000 de euro şi un loc de muncă creat, reducerea impozitului este de 50%. Pentru o investiţie între 75.000 şi 200.000 de euro şi trei angajaţi, reducerea este de 70%. Pentru o investiţie de peste 200.000 de euro şi peste trei angajaţi, va fi o scutire de impozit pe teren şi clădiri timp de trei ani de zile”, a declarat Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, sursei citate.

     

  • O familie de antreprenori a investit 100.000 de euro într-o cofetărie cu prăjituri tradiţionale

    Alin Chivu şi familia sa au investit 100.000 de euro în deschiderea unei cofetării dedicate prăjiturilor tradiţionale, cea mai mare parte din aceasta fiind direcţionată în amenajarea şi designul noului spaţiu, cât şi în utilaje şi echipamente performante. Potrivit antreprenorilor, investiţia se va amortiza în aproximativ trei ani.

    Localizată în zona Dorobanţi-Floreasca pe Strada Banul Antonache numărul 59, cofetăria este a treia deschisă de familia Chivu sub brandul Casa Victoria, după locaţiile din Piaţa Domenii  şi Bucureştii Noi.

    Familia Chivu a început să facă afaceri încă din anul 1990.  În 2002, s-au lansat afacerii cu cofetării Casa Victoria. Ideea de a deschide o cofetărie axată pe produse tradiţionale a venit în urma experienţei prăjiturilor făcute în casă. “Povestea noastră a început de la o idee simplă: am fost curioşi să aflăm dacă senzaţionalul cozonac făcut de mama ar avea acelaşi succes şi în afara familiei. Reacţiile primilor clienţi ne-au depăşit toate aşteptările. Cozonacii mamei au devenit în scurt timp atât de populari încât am început să luăm în serios ideea”, au declarat antreprenorii.


     

  • Construcţia liniei de metrou la aeroportul Otopeni mai are de aşteptat

    Construcţia unei linii de metrou către aeroportul Otopeni, de care se vorbeşte de mai mulţi ani, se mai lasă aşteptată. Metrorex, compania care gestionează metroul bucureştean, spune că mai are nevoie de 500 mil. euro. Deşi „posibilităţile de finanţare sunt multe”, compania încă nu ştie de unde va face rost de această sumă.

    Investiţia totală în construcţia acestei linii ar fi puţin peste 800 mil. euro, spune Cătălin Homor, directorul de investiţii al Metrorex.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Gerea: Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea începe în doi ani

    “Bine că am reuşit să ajungem la o înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este că anul acesta le-am depăşit”, a spus Gerea, într-o conferinţă de presă.

    El estimează că lucrările de construcţie ar putea începe peste doi ani.

    “Partea investiţională trebuie pregătită, prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie, trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de diferenţă, este extrem de important”, a spus Gerea.

    În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, este în discuţii cu ministerul Energiei pentru dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro.

    Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă va fi supus, în octombrie, aprobării Adunării Generale a Acţionarilor Nuclearelectrica.

    Centrala din Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, are în funcţiune două reactoare, care acoperă 18-20% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional.

  • Alfred Beck: “Nu cultiv vie pe 52 de hectare doar pentru a bea eu vinul“

    Miliardarul austriac Alfred Beck a investit peste 7 milioane de euro în cinci ani în Crama Liliac, din Transilvania. cheltuiala pare mică, prin comparaţie cu investiţiile făcute în domeniul imobiliar sau în agricultură, sau prin prisma faptului că amb Holding are activităţi în şase ţări. Omul de afaceri a intuit de la bun început potenţialul afacerii, chiar de când a descoperit via din lechinţa, deşi căuta, la acea vreme, să cumpere păduri sau teren agricol.

    Cu un pahar de vin în mână, austriacul Alfred Beck a întâmpinat zeci de musafiri veniţi într-o seară de toamnă să sărbătorească împlinirea a cinci ani de activitate a Cramei Liliac, care produce vinurile Liliac, Crepuscul şi Young Liliac. Seara este motiv de dublă sărbătoare, pentru că austriacul a împlinit rotunda vârstă de 70 de ani; întâmpină invitaţii veniţi la eveniment pe covorul roşu, dar nu-i place să vorbească foarte mult. Discursul său este scurt, iar scena nu pare locul său preferat; răspunsurile la întrebările jurnaliştilor sunt succinte şi mai degrabă sărace în informaţii.

    Este însă una din rarele sale întâlniri cu presa, cel puţin în România, deşi activitatea sa de investitor pe această piaţă a început în perioada anilor ’90. Iniţial a fost interesat de duty-free-uri, dar lipsa de predictibilitate a legiuitorului l-a determinat să renunţe, povesteşte antreprenorul, care s-a întors apoi după câţiva ani şi a ales să investească în agricultură şi în imobiliare. În urmă cu circa nouă ani a început să investească în agricultură în România, având deja o experienţă de câteva zeci de ani în domeniu, pentru că deţine ferme agricole şi zootehnice în Austria, cu teren de 200 de hectare. În 2006 a înfiinţat, sub umbrela amb Holding, o fermă de cereale în judeţul Olt, care are acum în exploatare şi în proprietate circa 700 ha, fiind complet utilată şi tehnologizată.

    Pentru achiziţia terenurilor agricole austriacul a plătit aproximativ 1 milion de euro, dar între timp valoarea acestora a crescut de circa două ori. Despre rulajele companiei în domeniul agricol, Beck nu dă detalii. Spune că „anul acesta a fost rău pentru agricultură, din pricina secetei. A fost foarte uscat, iar rezultatele sunt la 50-60% faţă de cele din 2014“, dar nu dă niciun alt detaliu. „Am activităţi în şase ţări în regiune, nu reţin cifre concrete pentru fiecare dintre ele.“ Alfred Beck este şi acţionar al companiei imobiliare S plus B Gruppe, proprietarul clădirii Magheru One, al unei alte clădiri de birouri în zona Pipera şi a mai multor terenuri în Bucureşti şi în ţară.

    Antreprenorul austriac a început investiţiile în real estate pe piaţa românească în perioada de efervescenţă economică, în asociere cu un fond de investiţii tot austriac, Immofinanz. În acea perioadă, a cumpărat mai multe loturi de teren pentru a dezvolta clădiri de birouri şi centre comerciale. Apoi parteneriatul s-a rupt, dar Beck a continuat investiţia în două clădiri de birouri, pe care le-a şi finalizat. Acum, austriacul vrea să construiască un hotel de 250 de camere lângă aeroportul Otopeni, unde deţine un teren de 30.000 mp; lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor şi ar putea fi încheiate, estimează Beck, în doi – trei ani. Bugetul estimat pentru dezvoltarea hotelului de trei stele se plasează în jurul a 20 de milioane de euro.

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povestea anterior Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, spune Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea suprafeţelor a fost nevoie să achiziţioneze terenuri mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • Timişoara: Peste 2.000 de locuri de muncă vor fi create prin ridicarea unui nou centru comercial – FOTO

    Reprezentanţii Alpha Group Investments Ltd au anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că investiţia la noul mall se ridică la 90 milioane de euro, centrul comercial urmând să fie construit pe o suprafaţă de 70.000 de metri pătraţi închiriabili, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, după construirea noului mall, aici vor fi disponibile peste 2.000 de locuri de muncă.

    ”Suntem parte dintr-un proces de mare amploare. Timişoara Centrum este un produs viu, generator de idei şi de provocări care delimitează o metamorfoză continuă, mai degrabă decât un proces de construcţie. Datorită noilor sale caracteristici, a interesului tot mai crescut din partea pieţei, proiectul a avut o evoluţie fără precedent, întrucât principalele îmbunătăţiri şi avansul înregistrat atât din punct de vedere al structurii, cât şi al designului sunt consecinţa unor eforturi susţinute de a veni cu o soluţie optimă atât pentru chiriaşi cât şi pentru clienţii finali”, a declarat Ali Ergun Ergen, expert în retail care conduce întreg proiectul.

    Timişoara Centrum va avea un country club de 3.000 de metri pătraţi, incluzând un spa, un centru wellness, o sală de fitness, precum şi o piscină pe acoperiş. De asemenea, vor fi restaurante, un cinema multiplex şi o zonă de divertisment, dar şi o clădire de biroruri.

    ”Suntem încântaţi de interesul pentru Timişoara centrum şi de rezultatul eforturilor de închiriere de până acum. Cei mai mari retaileri, al căror răspuns a fost încurajator pozitiv, au demonstrat încrederea în concept, amplasament şi managementul general al proiectului. Important este că o pondere considerabilă au avut-o cererile din partea retailer-ilor de modă care nu sunt prezenţi în oraş. Încă există disponibilitate pentru chiriaşii interesaţi, în special cei regionali. În ceea ce priveşte clădirea de birouri, suntem într-o fază avansată a negocierilor, având acorduri de preînchiriere pentru 50 la sută din suprafaţă”, a afirmat Ali Ergun Ergen.

    Timişoara Centrum va fi finalizat în anul 2017, potrivit investitorilor, şi este amplasat în apropierea centrului oraşului.

    Acesta este cel de-al treilea mall care va fi construit la Timişoara, după Iulius Mall, aflat acum în extindere, şi Timişoara Shopping City, construit de NEPI în sudul oraşului, pe Calea Şagului.

    Noul centru comercial – Timişoara Centrum – este construit de Alpha Group Investments Ltd, divizia de investiţii a grupului Alpha Bank, şi TBE Business Solutions.

    “Am demarat lucrările de demolare a unităţilor existente. Licitaţia pentru lucrările de construcţie s-a încheiat, compania responsabilă de managementul proiectului este TBE Business Solutions, care va coordona întreg procesul, aceasta întrunind toate condiţiile impuse de complexitatea proiectului şi livrarea acestuia la termen. Este o provocare uriaşă care lansează un parteneriat în premieră pentru România, ceea ce ne motivează şi ne responsabilizează în acelaşi timp”, declara, în august, Ali Ergun Ergen, fondator şi managing partner al TBE.

    În cadrul centrului comercial vor exista peste 140 de magazine.

  • Noul pariu de 3 milioane de euro al lui Ţiriac, cu care vrea să-şi propulseze averea

    Ion Ţiriac face un nou pariu de 3 milioane de euro şi investeşte din nou, sperâd să-şi rotunjească averea. 

    Vedeţi AICI noul pariu al omului de afaceri

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • Anunţul făcut de KFC: va deschide un nou restaurant

    Lanţul de restaurante KFC se va extinde pe 24 septembrie cu un restaurant în Deva. Noul restaurant KFC reprezintă o investiţie de 350.000 euro şi are o suprafaţă de 169 de metri pătraţi. În cadrul restaurantului vor lucra 30 de angajaţi.

    Odată cu deschiderea restaurantul din Deva, reţeaua KFC ajunge la 55 de unităţi, răspândite în  22 de oraşe.