BusinessMagazin

Tag: finante

  • Germania: Acordul pentru Cipru este echitabil şi poate stabiliza situaţia ţării

     “Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”, a declarat ministrul la o prezentare a planului organizată pentru presa germană.

    Parlamentul va analiza planul, conform legislaţiei germane, urmând ca acesta să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar convenit între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede deblocarea de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dai în Cipru, cade leul

    “Date fiind condiţiile externe nefavorabile şi faptul că principalul motor al aprecierii – apetitul străinilor pentru titlurile de stat româneşti – nu e de aşteptat să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două săptămâni, întrucât nu există decât o singură licitaţie programată pentru titluri pe zece ani, leul ar putea continua să se tranzacţioneze pe o tendinţă de depreciere”, a comentat Ana-Maria Morărescu, analist al Raiffeisen Bank România.

    În opinia lui Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank România, tendinţa uşoară de depreciere să persiste, pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem că potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare ale BNR sau cel putin ar întări temerile legate de acestea”.

  • Transgaz ar putea finanţa între 10 şi 20% din costurile Nabucco, în funcţie de numărul acţionarilor

     Adunarea Generală a Acţionarilor Transgaz va discuta, în 29 aprilie, “aprobarea stabilirii unei plaje în cadrul căreia să se regăsească nivelul participaţiei Transgaz în cadrul proiectului Nabucco, coroborată cu posibilitatea de finanţare a societăţii, între 15% şi 20% înainte de accederea potenţialilor investitori din consorţiul Şah Deniz, şi între 7% şi 10% după accederea potenţialilor investitori din consorţiul Şah Deniz, urmând ca procentul să fie aprobat de AGA”, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti.

    Conducerea Transgaz nu a putut fi contatactă pentru declaraţii.

    Transgaz are în prezent o participaţie de 16,67% din Nabucco. Ceilalţi acţionari ai proiectului sunt OMV (Austria), Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding, MOL (Ungaria) şi RWE (Germania).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin, despre taxa bancară din Cipru: O decizie incorectă, neprofesionistă şi periculoasă

     “O astfel de decizie, dacă este adoptată, va fi incorectă, neprofesionistă şi periculoasă”, a declarat liderul de la Kremlin într-o şedinţă de guvern, potrivit unui comunicat publicat luni de administraţie, transmite Bloomberg.

    Putin consideră că decizia va stabili un precedent periculos.

    Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat luni, potrivit AFP, că decizia pare a fi “o confiscare a fondurilor străinilor”.

    Ministrul Finanţelor Anton Siluanov a afirmat, potrivit agenţiei RIA Novosti, că Rusia şi-ar putea reevalua rolul în acordul de bailout al Ciprului deoarece nu a fost consultată în privinţa taxei asupra depozitelor bancare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Deocamdată, inflaţia scade

    Combustibilii, cu o scumpire de 1,3%, şi tutunul, cu 0,5%, cu pondere combinată de 32% în coşul de consum la capitolul produselor nealimentare, au dus la o scumpire de 0,4% pentru această categorie, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 0,3%, iar serviciile cu 0,2%. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, a remarcat că datele care arată scăderea inflaţiei confirmă recentele comentarii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, referitoare la faptul că vârful inflaţiei a fost deja atins în ianuarie (6%).

    Dumitru Dulgheru, analist al BCR, se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 5,9-6% în prima jumătate a anului şi să rămână puţin peste 3,5% în restul anului, spre a ajunge la cca 4,1% în decembrie. Următoarele faze de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze în a doua jumătate a anului şi volatilitatea preţurilor la alimente ar indica, în opinia aceluiaşi analist, o menţinere a dobânzii de politică monetară de către BNR la 5,25% pe parcursul anului.

  • Drumul banilor gratuiţi pentru România

    “Vom trimite cereri de rambursare până la sfârşitul lunii aprilie în valoare de un miliard de euro, iar în mai şi iunie încă un miliard şi jumătate”, a afirmat Teodorovici. El a arătat că în cererile de rambursare pentru cele 2,5 miliarde de euro nu sunt incluse şi programele operaţionale Transporturi şi Competitivitate Economică, aflate încă în presuspendare. Teodorovici a amintit că, dacă România nu va reuşi absorbirea a 6,5 mld. euro până la sfârşitul anului, diferenţa de fonduri între ce se va realiza şi această ţintă va fi dezangajată automat.

    Teodorovici a declarat la preluarea mandatului că obiectivul său este să realizeze o rată de absorbţie de peste 50% până la sfârşitul acestui an şi de peste 80% până la finalul lui 2015, când expiră actuala perioadă de finanţare a UE.

    În acelaşi timp, România a transmis la 13 martie Comisiei Europene documentele (declaraţiile de cheltuieli) pentru a încasa o sumă în valoare de peste 44 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

    “Schimbarea de abordare şi ritmul impus de Ministerul Fondurilor Europene începe să aibă efecte, iar derularea POS DRU se îndreaptă către normalitate. Asigurăm intrarea de noi fonduri în România care vor permite rambursarea împrumutului contractat de la Trezorerie în această lună. Din această finanţare, beneficiarii de fonduri încasează deja banii pe facturile restante. Atitudinea pe care trebuie să o aibă întregul sistem faţă de beneficiari trebuie să fie una europeană”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

    În urma unui împrumut aprobat de Guvernul României, Autoritatea de Management a POS DRU are la dispoziţie circa 258 de milioane de lei pentru achitarea facturilor restante către beneficiari, în această lună.

    Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementare de Ministerul Fondurilor Europene a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013. Încasarea primei sume de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 milioane de euro, a majorat fondurile UE atrase de România de la 268,8 milioane de euro la 410,4 milioane de euro. Astfel, rata de absorbţie pe POS DRU a crescut într-o singură lună, în februarie 2013, cu peste patru puncte procentuale, de la 7,73% la aproape 12%. Acesta a fost primul avans al ratei de absorbţie pe POS DRU înregistrat după luna august 2012.

    Reluarea plăţilor a permis achitarea a peste 330 de milioane de lei în contul a peste 800 de beneficiari POS DRU. Pe acest program operaţional se aflau în derulare aproape 2.500 de contracte de finanţare.

  • Daniel Chiţoiu vrea “regândirea şi reproiectarea întregului sistem fiscal”

    “Principiile majore ale acestei reforme fiscale sunt transparenţa, simplificarea şi reducerea costurilor de conformare fiscală – la nivelul agenţilor economici, respectiv a costurilor de administrare fiscală – la nivelul autorităţilor publice”, a spus Chiţoiu, invitat la o masă rotundă organizată de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

    “După cum ne-am asumat prin rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală până la sfârşitul anului, vom introduce ordine şi claritate instituţională, precum şi predictibilitatea fiscală pe care mediul de afaceri o invocă, de mult timp, cu prioritate”, a adăugat Chiţoiu.

    România nu va putea atinge ratele de creştere de 5-6% de dinaintea crizei, în absenţa unor reforme majore care să atragă mai multe investiţii şi să creeze locuri de muncă, susţin reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini. Pentru CIS, contribuţia politicii fiscale la susţinerea creşterii economice ar urma să se realizeze prin elaborarea unei strategii fiscale coerente pe termen mediu şi lung, cu măsuri de relansare a economiei, şi o mai bună transparenţă decizională.

    “Un sistem fiscal stabil este fundamental pentru atragerea de investiţii în România”, a spus Daniel Anghel, copreşedinte al Grupului de Fiscalitate. “În acest sens este nevoie de un cadru legislativ şi decizional transparent, prin intermediul căruia toate măsurile legislative noi să fie mai întâi analizate din punct de vedere al impactului economic, prin consultarea şi angrenarea mediului de afaceri, pentru a putea atinge soluţii echilibrate. Un bun proces consultativ încă din fazele sale preliminare ar duce la întărirea strategiei şi legislaţiei fiscale, în vederea întâmpinării atât a nevoilor autorităţilorm cât şi ale investitorilor din România.”

  • ATUNCI A ÎNCEPUT TOTUL: Ce credeţi că semnează Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe al lui Ceauşescu, în această imagine din 1975?

    Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.

    Pe de o parte, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o organizaţie înfiinţată la iniţiativa URSS care reunea statele comuniste din Europa. CAER-ul reprezenta răspunsul răsăritean la Comunitatea Economică Europeană, cunoscută şi drept “Piaţa Comună”, organizaţie care avea să devină decenii mai târziu, prin fuziunea cu alte două organisme, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană a Atomului, Uniunea Europeană.
     
    Pe de altă parte, România devenea primul stat membru CAER care semna un acord cu instituţiile emblematice ale comunităţii financiare internaţionale, negocierile fiind purtate “de pe poziţii egale”, după cum a precizat într-un interviu pentru gândul Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat, în iarna anului 1972, la Washington, aderarea la FMI. Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale şi fost ambasador al României în China, a vorbit despre tensiunile care au urmat, dar şi despre condiţiile şi colaborarea dintre România şi bancherii din vest.
     

  • Măsuri anticriză în zona euro: Miniştrii de Finanţe din UE au aprobat un control mai strict al bugetelor naţionale

     Decizia, luată în unanimitate, nu este surprinzătoare, având în vedere acordul politic de la sfârşitul lunii februarie, între Parlamentul European şi preşedinţia irlandeză a UE.

    Pachetul legislativ trebuie să fie aprobat în plenul Parlamentului European, săptămâna viitoare, pentru a intra în vigoare, şi are rolul de a evita declanşarea unor noi crize în zona euro. Astfel, toate ţările din zona euro trebuie să prezinte proiectele de buget pentru anul următor Comisiei Europene şi Eurogroup, înainte de jumătatea lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro