Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Ilfov a spus că intervenţia este dificilă, deoarece incendiul este violent şi a cuprins o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi.
Petruş Simion a precizat că pompierii au reuşit să izoleze focul, în condiţiile în care exista riscul ca incendiul să se extindă la o clădire de birouri care este lipită de hală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
ADRIAN VOLINTIRU ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.
„Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.
RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.
„Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS – „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.
Nu a fost chiar aşa. „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru, „un holding cu multe probleme“.
O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor
Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.
Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul parafării deciziei de construire a scutului în România.
O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.
Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străine în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.
Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Uzina, a doua a BMW în America de Nord, va fi construită în San Luis Potosi, la 400 de kilometri nord-vest de Mexico City, şi va angaja 1.500 de oameni, scrie Bloomberg.
Compania va anunţa detalii despre această decizie joi, a declarat un purtător de cuvânt, refuzând să comenteze asupra planurilor privind investiţia.
Principalii rivali ai BMW pe piaţa maşinilor de lux, Mercedes-Benz şi Audi, au anunţat deja planuri să construiască fabrici în Mexic, unde costurile de producţie sunt cu circa 20% mai mici decât în SUA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.
DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.
EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.
VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.
Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.
Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.
În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.
Compania Samdam Gifts, specializată în distribuţia de articole promoţionale, a accesat fonduri europene de 2,2 milioane de euro pentru achiziţii de echipamente şi utilaje pentru producţie.
Samdam Gifts îşi doreşte ca prin aceste fonduri să mărească substanţial capacitatea de personalizare a articolelor textile. Achiziţiile vizează utilaje şi echipamente performate pentru serigrafie, broderie, transfer digital, transfer serigrafic, print digital. Compania anunţă că va deschide, la finele lunii august a unei noi fabrici în Baia Mare.
”Dovada că piaţa din România se dezvoltă şi pe acest segment, al produselor personalizate, o reprezintă şi faptul că previziunile făcute de către noi că Samdam Gifts va depăşi 3 milioane de euro cifra de afaceri în 2014, sunt în grafic”, declară Sebi Vasilescu, general manager Samdam Gifts.
|n septembrie 2013, Samdam Gifts deschidea cel mai mare showroom de articole promoţionale din România investind 100.000 de euro. Firma face parte din Samdam Group, care activează în importul şi distribuţia de obiecte promoţionale din 1994, începându-şi activitatea în Belgia, apoi consolidându-şi poziţia prin înfiinţarea unor noi birouri în Franţa (2005), Olanda (2006), Hong Kong (2007) – pentru facilitarea importurilor din Asia şi România (2008).
Samdam Gifts Romania deţine propriile spatii de productie, depozitare si personalizare. |n prezent cu birouri deschise în Bucureşti, Baia Mare, Iaşi si reprezentanti in Cluj si Timisoara, Samdam Gifts are o echipă formată din 49 de persoane.
AdePlast a produs, în perioada septembrie 2008 – iunie 2014 în fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma din Ploieşti, peste 1 milion de tone de produs finit. Capacitatea de producţie a fabricii instalate este de 450.000 tone/an, iar lunile la care fabrica este obligată să lucreze aproape de capacitatea maximă sunt iulie-septembrie. Dacă ar fi să calculăm cantitatea produsă, în saci de 30 kg, ar fi vorba de aproape 34 milioane de saci, câte unul pentru pentru fiecare bulgar, român sau moldovean.
Fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma industrială de la Ploieşti a fost inaugurată în septembrie 2008, după o primă investiţie de aproximativ 20 milioane de euro. Ulterior, au fost investite aici alte câteva milioane de euro pentru creşterea şi diversificarea capacităţii de producţie şi modernizarea fabricii. Fabrica este una dintre cele mai moderne fabrici la nivelul AdePlast dar şi la nivel european.
AdePlast a înregistrat în primele 3 luni ale anului o cifră de afaceri de 47,2 milioane de lei, în creştere cu 65 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
AdePlast are trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.
Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.
Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.
Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.
Fabrica, situată la Varanasi, în statul Uttar Pradesh, a încălcat condiţiile prevăzute în licenţa de exploatare, potrivit unui reprezentant al departamentului pe probleme de poluare.
“Fabrica a fost închisă în baza deciziei noastre”, a declarat pentru AFP J.S. Yadav, reprezentant al Uttar Pradesh Pollution Control Board.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Producătorul suedez va opri producţia la fabrica din Kaluga timp de mai multe săptămâni, pe parcursul următoarelor luni, transmite Bloomberg.
Livrările de camioane sub brand Volvo în Europa de Est au scăzut cu 22% în luna mai, în principal din cauza cererii mai mici din Rusia. Din acest motiv, creşterea livrărilor grupului Volvo la nivel mondial a încetinit luna trecută la 4%, fiind incluse vânzările brandurilor Volvo şi Renault în Europa, modelelor Mack în America de Nord şi UD Trucks în Asia.
Reducerea producţiei de camioane a Volvo în Rusia este o nouă dovadă a impactului conflictului declanşat de anexarea Crimeei de către Rusia asupra economiei ruse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro