Astfel, France Televisions va permite unor profesori sa se
aboneze individual la site-ul de continuturi pedagogice lesite.tv.
Pana in prezent, acest site era disponibil pentru institutii, find
realizat un singur abonament pentru toate cadrele didactice. In
Franta, circa 30% din colegii si licee au abonament la site.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prevederile sunt cuprinse in noul proiect al Legii educatiei ,
care introduce pentru prima data in invatamantul romanesc ideea
necesitatii existentei unui cadru didactic cu un inalt nivel de
pregatire profesionala si psihopedagogica egal pentru toate
tipurile si formele de invatamant preuniversitar, atat pentru
invatamantul primar, cat si pentru cel gimnazial si liceal.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prevederile sunt cuprinse in noul proiect al Legii educatiei ,
care introduce pentru prima data in invatamantul romanesc ideea
necesitatii existentei unui cadru didactic cu un inalt nivel de
pregatire profesionala si psihopedagogica egal pentru toate
tipurile si formele de invatamant preuniversitar, atat pentru
invatamantul primar, cat si pentru cel gimnazial si liceal.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un nou tip de bacalaureat, ce va consta din doar doua probe
scrise, un nou mod de admitere la liceu si cel mult patru ore pe zi
de cursuri pentru elevii din scoala primara. Acestea sunt
principalele noutati aduse de noua lege a invatamantului,
confirmate de Ministerul Educatiei si prezentate in exclusivitate
de Gandul. Prin proiectul de lege ce va fi prezentat in guvern
saptamana viitoare, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, modifica
pentru a patra oara, in ultimii cinci ani, modalitatea de admitere
la liceu, dorind ca toti elevii de gimnaziu sa treaca printr-o
testare in domeniul stiintelor, un examen la limba romana, precum
si printr-o proba practica de utilizare a calculatorului. Planul
lui Funeriu vine la doar sase luni dupa ce fosta sefa a
invatamantului, Ecaterina Andronescu, a schimbat criteriul de
admitere la liceu inlocuind tezele cu subiect unic (care au
functionat pentru o perioada de doar patru ani) cu examene scrise
la romana, matematica si istorie.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns in biroul de la
minister a fost sa scot din vitrina toate diplomele si toate
medaliile si am cerut sa mi se aduca toate manualele. De atunci, in
fiecare zi citesc cate un manual si pot sa va spun ca multe dintre
ele sunt un foarte bun somnifer”, le-a marturisit, marti, Daniel
Funeriu, deputatilor din comisia de invatamant.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Daniel Funeriu s-a intalnit, luni, cu primarul Sibiului, Klaus
Iohannis, cu care a discutat probleme specifice ale invatamantului
sibian, dar si chestiuni legate de invatamantul in limba germana.
“L-am informat pe domnul primar, ca un lider important de opinie al
comunitatii germane si al Romaniei, despre demersul nostru
legislativ si am avut o discutie deschisa despre finantarea per
capita a invatamantului”, a declarat Daniel Funeriu, la finalul
intrevederii cu primarul Sibiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aproape din intamplare mi s-a intamplat sa asist in ultimele
zile la doua episoade, unul cu o fata de 15 ani care rasfoia foarte
interesata un album de reproduceri de arta, altul cu doi baieti de
aceeasi varsta care vizitau (extaziati) Luvrul. Toti trei erau
nascuti si educati in tari cat se poate de laice si in familii
atee. Asa se face ca, privind “Pluta Meduzei”(1), ei ar fi inteles
ca acei cativa nefericiti tocmai au supravietuit unui naufragiu sau
ca cele doua personaje din tabloul lui Hayez(2) din Pinacoteca
Brera sunt doi indragostiti, dar nu reuseau sa-si dea seama de ce
Angelico(3) ar fi reprezentat o tanara conversand cu o creatura
inaripata sau de ce un domn zdrentaros ar fi coborat poticnindu-se
de pe un munte, carand in spinare doua placi de piatra extrem de
grele si emanand raze luminoase din coarne. Desigur, tinerii
recunosteau ceva intr-o Nativitate sau o Crucificare, pentru ca mai
vazusera ceva asemanator, dar daca pe langa iesle se strecurau trei
domni cu mantie si coroana, deja nu mai stiau cine erau ei si de
unde veneau. E adevarat ca acelasi lucru i se intampla si lui
Matei, dar nu asta conteaza.
Trei sferturi din arta occidentala este imposibil de inteles, sa
spunem, daca nu cunoastem faptele din Vechiul si Noul Testament si
povestile sfintilor. Cine este fata cu ochii pe o farfurie, vine ea
din noaptea mortilor vii? Iar cavalerul care taie in doua un
vesmant oare protesteaza impotriva lui Armani?
Deci se intampla ca, in multe situatii culturale, tineri si tinere
invata la scoala totul despre moartea lui Hector, dar nimic despre
cea a Sfantului Sebastian, totul probabil despre nunta lui Cadmus
si Harmonia(4), dar nimic despre nunta din Cana. In anumite tari
exista o puternica traditie de lectura a Bibliei, iar copiii stiu
totul despre vitelul de aur, dar nimic despre lupul Sfantului
Francisc. In alte locuri li se impuie capul cu Calea Crucii, dar
despre “mulier amicta sole”(5) din Apocalipsa nu li se pomeneste.
Dar ce-i mai rau se intampla cu siguranta atunci cand un occidental
(si nu doar cei in varsta de 15 ani) se confrunta cu reprezentari
ale altor culturi – cu atat mai frecvent intalnite la ora actuala,
cand oamenii calatoresc in tari exotice in timp ce locuitorii
acelor tari vin sa se stabileasca la noi.
Nu vorbesc despre acele reactii perplexe ale unui occidental in
fata unei masti africane sau de hohotele lui de ras in fata unor
zei Buddha cotropiti de celulita (de altfel, persoanele de acest
gen, intrebate, sunt gata sa raspunda ca Buddha este dumnezeul
orientalilor la fel cum Mahomed este dumnezeul musulmanilor), ci de
faptul ca multi dintre vecinii nostri ar fi dispusi sa creada ca
fatada unui templu indian a fost proiectata de comunisti pentru a
reprezenta ceea ce se va intampla in Villa Certosa(6) si stramba
din nas atunci cand vad ca indienii in chestiune iau in serios un
domn chircit, cu cap de elefant, fara a-si da seama ca ei nu gasesc
nimic de obiectat in fata unei persoane divine reprezentate in chip
de porumbita.
In consecinta, dincolo de orice consideratie religioasa, dar si din
punctul de vedere cel mai laic din lume, este nevoie ca tinerii sa
primeasca la scoala o instruire de baza cu privire la ideile si
traditiile diferitelor religii. A crede ca ea nu este necesara
echivaleaza cu a spune ca nu trebuie sa fie invatati cine a fost
Jupiter sau Minerva, intrucat respectivii erau doar niste eroi de
basme pentru batranele din Pireu. Acum, a dori sa rezolvi problema
educatiei religioase prin educatia intr-o singura religie (doar ca
sa dau un exemplu, cea catolica in Italia) este periculos din punct
de vedere cultural, pentru ca, pe de-o parte, nu ii poti impiedica
pe elevii necredinciosi sau copiii de atei sa nu lipseasca de la
ora respectiva, pierzand astfel si minimul de elemente culturale
fundamentale, iar pe de alta parte se exclude din educatia scolara
orice referire la alte traditii religioase.
Chiar si ora de religie catolica s-ar putea transforma intr-un
spatiu de discutie etica, cat se poate de respectabila, despre
datoriile fata de semenii nostri sau despre ceea ce inseamna
credinta, dincolo de acele informatii ce ne permit sa distingem o
Fornarina(7) de o Magdalena pocaita.
Tot adevarat este si faptul ca oamenii din generatia mea au studiat
totul despre Homer si nimic despre Pentateuh(8) si am avut parte si
de lectii execrabile de istoria artei la liceu, dupa cum ne invatau
totul despre Burchiello(9), dar nimic despre Shakespeare – si cu
toate acestea am scos-o la capat, pentru ca in mod evident exista
ceva in mediu ce facea sa ne parvina informatii si noutati. Totusi,
cei trei tineri de care pomeneam, cei incapabili sa-i recunoasca pe
Regii Magi, imi sugereaza ca mediul ne transmite din ce in ce mai
putine informatii utile, in schimb multe cat se poate de
inutile.
Regii Magi sa ne binecuvanteze cu cele sase maini sfinte ale
lor.
1. Tablou celebru de Theodore Gericault.
2. Este vorba despre “Sarutul” pictorului romantic italian
Francesco Hayez – cel mai reprodus tablou din secolul al
XVIII-lea.
3. Fra Angelico, pictor renascentist timpuriu.
4. “Nunta lui Cadmus si Harmonia”, roman de Calasso Roberto.
5. Femeia Imbracata In soare – aparitie din Apocalipsa considerata
a o prefigura pe Fecioara Maria.
6. Resedinta lui Silvio Berlusconi.
7. “La fornarina” (Brutarita), pictura celebra de Rafael.
8. Legea, Torah.
9. Burchiello, alias Domenico di Giovanni, poet din sec. al
XVIII-lea.
El a mai fost propus pentur acelasi post si in Guvernele
Croitoru si Negoita. Daniel Funeriu s-a nascut la Arad, in 11
aprilie 1971.
In prezent este membru al Parlamentului European (Comisia de
cultura, educatie si media), coordonator al Comisiei de educatie si
cercetare din PDL, fiind si membru in grupul de experti pentru
elaborarea “Strategiei cercetarii din Romania intre 2007 si 2013”
si coordonator al comisiei de educatie si cercetare din PDL. Acesta
ocupa si functia de team leader la Marie Curie Excellence,
Technical University Munchen (universitate clasata pe prima pozitie
in Germania) si Principal Investigator in cadrul IGGSE
(International Graduate School of Science and Engineering,
Technical University Munchen). Este, de asemenea, si vicepresedinte
in Comisia Prezidentiala pentru Analiza si Elaborarea Politicilor
din Domeniile Educatiei si Cercetarii din Romania.
Funeriu a obtinut un grant de cercetare UE de doua milioane de
euro (Marie Curie Excellence Grant), cel mai competitiv proiect UE,
cea mai mare finantare acordata pentru un proiect individual.
Printre domeniile sale de expertiza stiintifica se numara chimia
organica de sinteza, chimie supramoleculara, ingineria structurilor
peptidice.
Vorbeste perfect engleza si franceza, germana la nivel mediu si
are si cunostinte de japoneza. Funeriu este casatorit.
Cititi CV-ul lui Daniel Funeriu pe
www.mediafax.ro
Fundatia Bill si Melinda Gates a cheltuit recent doua milioane de dolari ca sa extinda accesul la internet in bibliotecile din Letonia, 90 de milioane de dolari ca sa-i ajute pe cultivatorii de cacao si caju din Africa si 11 milioane de dolari pentru continuarea, in Filipine, a unor cercetari pentru obtinerea unor recolte de orez mai performante. Banii fundatiei au fost folositi si in alt scop: au ajutat la scrierea scenariului pentru un episod recent din serialul “Spitalul de urgenta”, care marca revenirea lui George Clooney.
Institutia, care gestioneaza miliarde de dolari de la familia Gates si de la Warren Buffett, este binecunoscuta pentru multiplele sale proiecte din lumea intreaga in care promoveaza sanatatea si educatia. E totusi mai putin cunoscuta pentru incercarea sa de a influenta din umbra atitudinile publice fata de aceste chestiuni, prin sprijinirea unor mesaje inserate in divertismentul de masa, in special in serialele de televiziune “Spitalul de urgenta” si “Lege si ordine”. Mesajele fundatiei cu privire la prevenirea virusului HIV, siguranta practicilor chirurgicale si raspandirea bolilor infectioase au fost strecurate in aceste seriale.
Acum, fundatia Gates are de gand sa-si extinda implicarea si sa cheltuiasca si mai multi bani pentru influentarea opiniei publice, printr-o intelegere incheiata cu Viacom, compania care opereaza MTV. Ar putea fi denumita “publicitate pe mesaj”: corolarul social sau filantropic al contractelor de publicitate pe produs, in care marketerii platesc pentru ca anumite produse sa fie vizibile in spectacole sau in filme. In loc sa vanda Coca-Cola sau masini produse de General Motors, ei promoveaza educatia si stilul de viata sanatos.
Gates s-a intalnit recent cu Philippe P. Dauman, directorul executiv de la Viacom, ca sa discute despre o initiativa care ii va da organizatiei filantropice a lui Gates ceva la care viseaza orice organism non-profit: un imens megafon. Noul parteneriat, denumit Get Schooled (“Educa-te”), presupune consultari intre expertii fundatiei lui Gates si directorii de la toate retelele Viacom care iau decizii asupra programelor. Tinta lor este sa introduca subiecte legate de educatie in emisiunile care se difuzeaza acum sau sa creeze noi programe concentrate pe educatie. “Noi implicam aici intreaga putere creativa a organizatiei noastre”, spune Dauman. “Intreaga companie este angajata in acest demers.”
Desi Viacom acorda spatiu de emisie pentru anunturi de interes public, iar oamenii fundatiei se consulta cu directorii de programe, fundatia da bani si pentru productie – nu doar pentru a promova transmiterea unor anunturi de interes public, ci si, indirect, pentru sponsorizarea celorlalte programe ale Viacom. “Suntem deschisi la toate acestea si incercam sa vedem cum ne putem folosi mai bine resursele odata ce avansam”, spune Allan C. Golston, presedinte pentru programe americane al fundatiei. El spune ca organizatia va oferi fonduri tertilor pentru “a crea continut” pentru Viacom.
Eforturile filantropilor de a influenta programele de televiziune nu sunt ceva nou, desi telespectatorii sunt probabil mai putin constienti de ele decat sunt de prezenta unei cutii de Coca-Cola in mana personajului dintr-un serial pe care il urmaresc.
James Steyer, director executiv al Common Sense Media, care promoveaza divertismentul orientat spre familie, spune ca fundatia cauta de obicei sa insereze in programele de televiziune doar sfaturi si sugestii de comportament. “Aici diferenta este ca Fundatia Gates plateste pentru asta, ca sunt chiar dispusi sa dea bani pentru crearea de programe”, spune Steyer.
Anul trecut, spre exemplu, fundatia a alocat un grant de trei ani in valoare de 1,37 milioane de dolari Centrului Norman Lear de la Scoala de Comunicare Annenberg a Universitatii California de Sud. Centrul se ocupa de cercetari multidisciplinare in domeniul politicilor publice, axate pe studierea implicatiilor pe care le are convergenta intre divertisment, comert si viata societatii, iar numele ii vine de la Norman Lear, filantrop si producator de televiziune, intre altele al filmelor “Maude”, “All In The Family”, “The Jeffersons” si “Mary Hartman, Mary Hartman”. Expertii academici au organizat intalniri intre scenaristi si producatorii acelor seriale si experti in HIV si practici chirurgicale.
Fundatia a mai platit si un film de 22 de minute intitulat “Bring Your «A» Game”, despre pericolele abandonarii liceului, produs de Mario Van Peebles, care va fi difuzat in septembrie pe unul din posturile Viacom. Cei care au folosit aceste metode spun ca ele s-au dovedit eficiente in influentarea conceptiilor si a comportamentului publicului. “Exista o multime de studii care demonstreaza ca atunci cand un personaj de serial spune
Efortul lui Kaplan a reusit sa influenteze scenariul intoarcerii lui Clooney in “Spitalul de urgenta”. Centrul Lear a organizat o intalnire intre scenaristii serialului si dr. Atul Gawande, chirurg si colaborator al revistei The New Yorker, care a prezentat grupului lista de practici intocmita de Organizatia Mondiala a Sanatatii cu privire la siguranta chirurgicala. Subiectul a ajuns in scenariul “Spitalului de urgenta”: transplantul renal al doctorului Carter, personajul interpretat de Noah Wyle.
Toamna trecuta, subiectul unui episod din “Lege si ordine” despre transmiterea HIV de la mama la copil a reiesit dintr-o intalnire pe care Kaplan a organizat-o intre un expert in SIDA si scenaristii serialului. “Viziunea noastra este ca nu trebuie sa sacrifici divertismentul ca sa transmiti un mesaj”, spune Kaplan.
Traducere de Mihai Mitrica
Academia de Studii Economice din Bucuresti, una dintre cele mai mari institutii de invatamant superior din tara si unul dintre principalii furnizori de absolventi de pe piata, isi va reduce treptat numarul de locuri disponibile, pentru a ajunge in cinci ani la 30.000 de cursanti, fata de 45.000 cat are in prezent.
Click aici pentru a citi continuarea.