BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Studiu de caz: Dacă trebuie, mutăm fabrica

    CONTEXTUL

    La sfârşitul lui 2015, grupul Wetterbest a ajuns la o cifră de afaceri consolidată de circa 130 milioane lei şi un profit de 6,5 milioane de lei şi deţine, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România. Deşi vânzările merg bine, Dragoş Irimescu, directorul general al companiei, consideră că amplasarea fabricilor din Băicoi încetineşte ritmul de lucru al producţiei firmei, cu efecte atât asupra companiei, cât şi a clienţilor.

    DECIZIA

    S-a decis relocarea fabricii de la Băicoi, centrul afacerilor grupului, unde pe circa două hectare de află companiile Depaco şi Polnebo, în care lucrează aproximativ 180 de angajaţi din totalul de 210 – 220 ai grupului.

    EFECTELE

    Va creşte capacitatea de livrare, de distribuţie, elemente care sunt în prezent perturbate de segmentarea terenurilor fabricilor. Conform reprezentanţilor săi, Wetterbest nu se aşteaptă, prin această decizie, la creşterea capacităţii de producţie, ci la eficientizarea procesului de muncă şi câştigurile aferente acesteia.

    Decizia a fost luată în contextul în care la Băicoi se află şi motorul businessului, fabrica Depaco, care are ce mai mare contribuţie la cifra de afaceri a grupului Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Avem o cotă de piaţă de 15% pe segmentul acesta, al învelitorilor, şi ţintim un procent de 18% până în 2020, realizat printr-o creştere treptată”, spune Irimescu. Pentru anul acesta conducerea companiei îşi propune o creştere cu încă 20% a firmei Depaco, atingerea unui profit de opt milioane de lei şi extinderea echipei, atât pentru Depaco, cât şi pentru întregul grup.

    Astfel, se va ajunge la 250 de angajaţi până la sfârşitul anului, la nivel de grup, iar oameni noi sunt căutaţi pentru departamentele de producţie, livrări, vânzări şi financiar.  „Am angajat peste 30 de oameni de la începutul anului şi mai vrem încă vreo 10-20 oameni”, spune şeful grupului. În ceea ce priveşte investiţiile, Wetterbest a alocat circa două milioane de euro până la sfârşitul lui 2016, pentru lansarea a cinci noi produse, spaţii de depozitare şi utilaje.

    Obiectivele sale sunt susţinute şi de evoluţia rapidă a vânzărilor, de creşterea cererii pentru produsele Wetterbest. Avansul s-a datorat, în mare parte, şi extinderii portofoliului cu produse lansate anul trecut. „Putem ajunge la 200 de tone de oţel pe zi, dar nu e deloc uşor să livrăm această cantitate zilnic”, spune Irimescu. De aceea, directorul general al companiei spune că „eficienţa este cuvântul de ordine acum”, aceasta fiind strategia companiei încă de anul trecut, când Wetterbest a demarat un proces de reorganizare a fluxurilor interne. „Am investit în Warehouse Management System (WMS), care ne ajută să organizăm mai bine stocurile, comenzile şi livrările, lucru ce va îmbunătăţi calitatea serviciilor Wetterbest”adaugă CEO-ul. Din bugetul de investiţii pe 2016, pentru WMS s-au alocat deja circa 70.000 de euro.

    Directorul general se arată optimist şi în privinţa vânzărilor din perioada imediat următoare: „Creşterea va fi mai ales pentru lunile de vară, atunci când e o cerere mare pentru materialele de construcţii”, spune acesta. În primele patru luni ale lui 2016,  grupul Wetterbest a avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sumă la care au participat toate cele trei companii din grup: Depaco – producător de ţiglă metalică, Polnevo – importator de folii, membrane şi ferestre de mansardă şi Cortina – producător şi distribuitor.

    „Am avut un start bun, dar pe piaţa materialelor de construcţii e o concurenţă acerbă”, spune Dragoş Irimescu. Tocmai de aceea, deciziile sunt foarte bine calculate – chiar dacă fabrica de la Băicoi va fi relocată, terenul nu va fi vândut, ci păstrat ca soluţie de back-up în cazul în care ceva nu merge conform planului, spune CEO-ul companiei. Irimescu nu a dat mai multe detalii despre noua fabrică, spunând că va dezvălui mai multe după ce va primi autorizaţiile de construcţie.

    La acest capitol, Dragoş Irimescu se declară nemulţumit de solicitările exagerate ale autorităţilor: „Avem nevoie în România de un Minister al Autorităţilor Locale, unde sunt multe lipsuri. De asemenea, România este ţara hârtiilor – avem nevoie de un Minister al Hârtiilor”, spune el mai în glumă, mai în serios. La câte hârtii inutile ni se cer, ne taie cheful, atât nouă, investitorilor locali, cât şi celor din afară”, completează acesta.

    De asemenea, lipsa meseriaşilor pe această nişă este un subiect fierbinte pentru inginerul Irimescu, care susţine că România duce o lipsă acută de specialişti în domeniul construcţiilor şi consideră că statul ar trebui să se implice direct în soluţionarea acestei probleme: „Hai să luptăm şi pentru înfiinţarea unei legi care să ne oblige să angajăm specialişti, să se impună ca în orice fabrică de materiale de construcţii să fie angajat minimum un inginer specializat cu calificare în domeniul respectiv”. Astfel, s-ar evita multe dintre neregulile existente astăzi pe piaţă, cum ar fi utilizarea unor materiale mai ieftine, dar mai puţin indicate, sau acordarea unor garanţii de trei ori mai mari pentru un produs finit decât cea oferită de producătorul materiei prime, spune CEO-ul.

    Aşadar, lipsa meseriaşilor a determinat compania să îşi producă proprii specialişti. „În absenţa şcolilor de meserii, am creat Şcoala Wetterbest, unde realizăm câte un curs intensiv de training specializat, cel puţin o dată pe lună, pentru montatori şi agenţi de vânzări de învelitori”, adaugă Irimescu. Până acum au fost pregătiţi prin intermediul acestei şcoli circa 600-700 de oameni, care vor ridica calitatea serviciilor pe această piaţă: „Noi nu mergem pe principiul „să moară şi capra vecinului”, ci pregătim oameni pentru toată piaţa, fiindcă interesul final este comun –  dacă oferim servicii de calitate, creşte întreaga piaţă, şi eu şi concurenţa”, spune Dragoş Irimescu. Printre competitorii direcţi ai producătorului de ţiglă metalică şi accesorii se numără Ruukki, Lindab sau Bilka.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Alexandru Stânean, director general al Teraplast

    În 2016, procesatorul de PVC va acorda pentru prima dată dividende de la listarea din 2008, în valoare totală de peste 7,9 milioane lei, dividendul brut/acţiune propus fiind de 0,021 lei; se vor distribui şi 50 acţiuni noi la fiecare 100 acţiuni deţinute de fiecare acţionar. „Teraplast este aproape de maximul ultimilor cinci ani, lucru care este pozitiv, însă potrivit rapoartelor de evaluare întocmite de analişti mai este loc de îmbunătăţire“, spune Alexandru Stânean, director general al Teraplast.

    Anul trecut grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri consolidată de 393,5 milioane lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2014. Plusul se datorează, afirmă Alexandru Stănean, evoluţiilor înregistrate de unele segmente din piaţa construcţiilor, dar şi creşterii cotei de piaţă. Profitul net realizat de grupul Teraplast în 2015 a fost de 35,2 milioane lei, faţă de 15,9 milioane lei în 2014. „Bugetul consolidat pentru 2016 prevede o cifră de afaceri de 473,2 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2015, iar pentru profitul net am bugetat o creştere cu 27%“, mai spune reprezentantul Teraplast.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost în 2011, când, la puţină vreme după ce am fost desemnat la conducerea executivă a Plastsistem, am fost convocat de către principalul furnizor de materii prime la o întâlnire în cadrul căreia ne anunţau că vor sista livrările către noi din cauza comportamentului de plată pe care îl aveam în acel moment. Aveam 28 de ani şi trebuia să construiesc în faţa unui colos din industria chimică un lucru care se obţine greu şi anume credibilitatea companiei pe care o conduceam.

    Plastsistem era în acel moment o companie 100% românească, lovită greu de criză, cu o experienţă de doar doi ani în industria de panouri termoizolante. M-am dus la întâlnire cu un plan deosebit de ambiţios. Aveam nevoie de o creştere de 30% a vânzărilor ca să generăm banii pe care i-am pierdut în piaţă, cu clienţi intraţi în insolvenţă. Aveam însă nevoie şi de suportul furnizorilor, în sensul să ne menţină sau chiar să ne majoreze limitele de credit, pentru a realiza obiectivele de creştere. Ca alternative, puteam să reducem drastic activitatea şi să facem economii pentru a trece peste perioada respectivă. Am reuşit să realizăm o creştere a vânzărilor de 40% în acel an şi să ne angajăm pe un drum care ne-a dus între primii trei jucători din piaţa de panouri termoizolante.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Atâta timp cât eşti coerent în planurile pe care le ai şi livrezi rezultatele pe care le promiţi, nu există niciun motiv să nu găseşti parteneri cu care să îţi îndeplineşti obiectivele.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşelile, oricât de neplăcute, sunt ceva normal. Le facem cu toţii. Greşelile pe care le îngădui sunt cele care ajută persoana sau organizaţia să înveţe.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Inginer, pentru că inginerii ar trebui să aibă în sânge inovaţia şi dorinţa de a crea lucruri noi.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii neplăcute. Poţi să îţi aplici creativitatea la orice, până la urmă, în orice profesie, câtă vreme o faci cu pasiune. 

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să se angajeze în companii româneşti. Este un mediu de lucru mult mai flexibil, cu posibilităţi de avansare mai mari şi pot să îşi pună mai bine în valoare creativitatea.

    Preferinte

    CUVÂNT: Perseverenţă, pentru că încă nu am întâlnit problemă sau situaţie care să nu poată fi rezolvată cu multă determinare şi muncă.
    CARTE: Nu am o carte favorită. Ultima care pe care am citit-o şi mi s-a părut interesantă este „Straight from the gut“ de şi despre Jack Welch.
    PERSONALITATE: În ultimul timp îl apreciez din ce în ce mai mult pe Elon Musk pentru că are curajul să schimbe paradigmele unei industrii consolidate, chiar a două industrii consolidate – cea auto şi cea energetică.
     

  • Vodafone România a raportat afaceri în creştere cu 6% în 2015

    Cifra de afaceri a Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a crescut cu 6% la 3,330 miliarde de lei (749,3 mil. euro), potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului finanţelor publice.

    Profitul net al companiei a revenit pe creştere după declinul abrupt din anul precedent, înregistrând un avans de 14% la 180,6 milioane de lei, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania The Consultants a înregistrat anul trecut afaceri de peste jumătate de milion de euro

    Jucătorul de pe piaţa de consultanţă în resurse umane The Consultants a anunţat o creştere de 114% a cifrei de afaceri pe training şi coaching în 2015 comparativ cu anul 2014. Grupul The Consultants a raportat în 2015 o cifră de afaceri totală de 2,51 de milioane de lei (aproximativ 560.000 de euro). Compania intră astfel în topul primelor 10 companii din domeniu, potrivit celor mai recente date statistice aduse in discutie de reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă. In timp ce afacerea consolidata a grupului si-a mentinut trendul in ultimii 3 ani, in 2015 activitatea de oferire a solutiilor de performanta pentru companii (training si coaching) a crescut de la o cifra de afaceri de 445,000 lei in 2014 la 952.000 lei in 2015, pe fondul strategiei grupului de intensificare a activitatii pe acest segment.                                                                                                      
    Daca in 2014 activitatea de oferire de solutii pentru performanta (training, coaching) a reprezentat aproximativ 29% din  cifra de afaceri a grupului, restul provenind din activitati de evaluare a performantei anagajatilor, in 2015 proportia s-a schimbat in favoarea solutiilor, training-ul si coaching-ul reprezentând 38% din cifra de afaceri.
     
    Potrivit informaţiilor transmise, grupul intentioneaza ca in urmatorii 2-3 ani sa intre in top 5 firme pe piata de antrenare si perfectionare a angajatilor din România.  

  • A fost lansată prima aplicaţie românească de business performance. Românii ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro

    Smart Solutions Factory a lansat pe piaţă prima aplicaţie românească de business performance dedicată managerilor. Performio EPM analizează diferiţi indicatori de performanţă pe care managerul unei companii vrea să-i măsoare şi astfel acesta poate vedea punctele forte şi punctele slabe ale unei afaceri. 

    ”Performio EPM a apărut pe piaţă ca o reacţie la deficitul de educaţie a managerilor în ceea ce priveşte măsurarea profesionistă şi relevantă a indicatorilor de performanţă. În unele ocazii, business-urile nu ştiu ce este un indicator de performanţă, nu ştiu care sunt indicatorii relevanţi pentru domeniile lor de activitate. Prin această aplicaţie vrem sa dam informatia care trebuie, cui trebuie pentru a lua o decizie potrivita pentru afacere”, a declarat  Cosmin Coştean, CEO-ul Performio EPM.

    În momentul de faţă Performi EPM are 11 clienţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara din domenii precum distribuţie, IT sau retail. Produsul românilor se vinde ca SaaS (Software as Service) pentru 5 euro pe lună sau se poate achiziţiona licenţa cu 150 de euro. Performio poate veni la pachet cu o serie de servicii de implementare ce presupun procese de iniţiere, analiză a structurii organizaţiei şi a proceselor existente, configurare, integrare şi optimizare. Astfel în funcţie de complexitate proceselor de implementare un proiect de 1-3 luni ar putea costa o companie 20-25.000 de euro. Cosmin Coştean a declarat că ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la finalul anului, iar despre investiţie s-a limitat la a spune că doar mult mai puţin decât cifra de afaceri ţintită.
     

  • Comercianţii cu afaceri de peste 10 mii de euro pe an vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

     “Dorim să reafirmăm că nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de băncile acceptatoare. Pentru ca implementarea să fie cât mai eficientă şi rapidă, MasterCard îşi anunţă disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri până la finele anului. Legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precădere în mediul rural, accelerând educarea graduală a comunităţilor asupra utilizării cardurilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager România şi Moldova al MasterCard.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Prima mutare a lui Wargha Enayati după exitul de la Regina Maria: Preia o companie cu zece publicaţii medicale

    „Este doar prima piesă a puzzle-ului pe care vreau să îl construiesc.“

    Antreprenorul Wargha Enayati a preluat compania Versa Media, specializată în comunicarea medicală şi servicii de tip BTL, cu o cifră de afaceri estimată, pentru 2016, la 1,5 mil. euro.

    „Educaţia medicală este importantă şi este un domeniu pe care de mult visam să îl dezvolt. Am preluat un business care vine cu un know-how important şi care are relaţii cu 20.000 de medici români. Este o bază bună de pornire pentru mine pentru partea de resurse umane cu care să pot colabora pe viitor în proiectele pe care vreau să le dezvolt.“

    Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, unul dintre cei mai importanţi jucători din sistemul privat românesc, spune că va continua să investească în acelaşi domeniu, pariul său acum fiind un proiect de geriatrie. Proiectul ce va măsura peste 20.000 mp va fi un proiect de geriatrie, ce va cuprinde şi zonă de reşedinţă pentru vârstnici dar şi un spital de recuperare de neurologie, cardiologie şi ortopedie. Acesta va fi amplasat în Bucureşti. Mai mult, antreprenorul are în plan investiţii în proiecte de nişă în industria medicală, însă nu oferă detalii. „Nu voi mai investi de la zero într-un business de nişă, ci voi face o achiziţie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Frank Hajdinjak, E.ON România: ”Vom lansa mai multe produse, nu excludem serviciile de telefonie şi Internet”

    Cifra de afaceri consolidată aferentă anului 2015 a E.ON s-a situat la 4,9 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro), iar volumele de gaze naturale şi electricitate comercializate s-au situat la 28,4 TWh, potrivit informaţiilor prezentate de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă. Previziunile pentru acest an privind cifra de afaceri sunt de uşoară creştere comparativ cu 2015, fiind previzionată depăşirea pragului de cinci miliarde de lei. Investiţiile realizate de companiile E.ON din România au însumat, anul trecut, circa 433 milioane de lei (97 milioane de euro), acestea fiind cele mai mari din ultimii ani, potrivit informaţiilor oferite de companie. Finanţarea a fost destinată, în principal, susţinerii lucrărilor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice, proiecte prioritare în strategia de investiţii. Pentru 2016 au fost bugetate investiţii cu o valoare apropiată celei din anul precedent.

    „Continuarea în ritm susţinut a programelor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de gaze şi electricitate, consolidarea poziţiei deţinute pe piaţa de profil, precum şi lansarea de noi produse şi servicii pentru clienţi reprezintă principalele priorităţi ale companiei pentru perioada următoare”, a declarat Frank Hajdinjak, director general al E.ON România. Compania a investit anult trecut 160 milioane de lei (36 milioane de euro) pe segmentul gazelor naturale, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 kilometri şi extins pe o lungime de 150 kilometri. Pentru 2016 au fost bugetate peste 190 milioane de lei (43 milioane euro), obiectivele principale vizate fiind modernizarea a circa 500 kilometri de conducte şi branşamente şi extinderea sistemului de distribuţie cu 150 kilometri.

    În ce priveşte energia electrică, valoarea investiţiilor a fost, în 2015, de 240 milioane lei (54 milioane euro), cele mai mari de la preluarea distribuţiei de energie electrică în zona Moldova, în anul 2005. Principalele obiective avute în vedere au fost implementarea SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune. Pentru anul în curs au fost prevăzute investiţii situate la un nivel apropiat celui din anul anterior.

    Un număr de 114 staţii de transformare din Moldova, dintr-un total de 133, sunt deja integrate (parţial sau total) în sistemul SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), iar planurile pentru următorii doi ani vizează integrarea a încă 13 staţii, obiectivul proiectului fiind creşterea securităţii în furnizarea energiei. Programele pe termen mediu şi lung ale companiei prevăd alocarea, până în anul 2020, a unei sume de 18 milioane de euro pentru investiţii în automatizarea reţelelor de distribuţie, atât în staţii de transformare, cât şi în reţelele de medie tensiune.

    De asemenea, compania a instalat la consumatori aproximativ 177.000 de contoare inteligente, dintre care circa 147.000 de unităţi numai în cursul anului 2015. Pentru acest an se are în vedere instalarea a încă circa 55.000 de contoare inteligente. Investiţia bugetată în acest scop pentru perioada 2014-2016 se ridică la circa 20 de milioane de euro.

    În ce priveşte lansarea de noi produse şi intrarea pe alte pieţe, la fel cum RCS&RDS, cel mai mare furnizor de cablu şi de servicii de internet fix, şi-a diversificat activitatea intrând pe piaţa de energie, aceasta nu este o posibilitate exclusă de E.ON, potrivit directorului general al companiei. ”Vom lansa mai multe produse, nu excludem telefonia şi Internetul, însă nu putem spune când vom intra pe aceste pieţe”, a declarat Hajdinjak. 

  • Wizz Air a anunţat reduceri pentru biletele de avion cumpărate astăzi

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă o reducere de 20% pentru toate biletele spre şi dinspre România achiziţionate astăzi, 26 aprilie. Operatorul a transportat anul trecut 4,5 milioane de pasageri din şi înspre România, faţă de 3,9 milioane de pasageri în 2014. În 2015, în toată reţeaua, Wizz Air a avut o creştere cu aproape 22 de procente în ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi, de la 15,8 milioane în 2014, la 19,2 anul trecut.

    Potrivit informaţiilor raportate la Ministerul de Finanţe, Wizz Air România a avut în 2014 o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi. Raportările financiare oficiale neobişnuite ale companiei se explică prin faptul că Wizz Air nu oferă date specifice pe ţară, în contextul în care compania este listată London Stock Exchange, potrivit informaţiilor transmise ZF de către şeful departamentului de comunicare al Wizz Air.