Procedura de verificare a declaratiile de avere a magistratilor
constitutionali a demarat in urma cu trei saptamani, au declarat
pentru Gandul surse din cadrul ANI. Verificarea a fost demarata in
urma unei sesizari primite la Agentie. Judecatorii verificati de
ANI sunt: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lazaroiu, Ion
Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar si Puskas
Valentin-Zoltan. Nu sunt verificati de ANI Ioan Vida si Nicolae
Cochinescu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Majoritatea investitiilor Microsoft in ce priveste serviciile
“cloud”, sau online sunt oferite utilizatorilor prin intermediul
centrelor de date”, a spus Kevin Turnet, Chief Operating Officer in
cadrul Microsoft, citat de
BusinessWeek . ” In special acum, cand este vreme de criza, am
ales sa invatam si sa ne marim numarul de inovatii”, a completat
acesta.
Primarul Craiovei este acuzat de procurorii anticoruptie de
luare de mita, fals intelectual si uz de fals, a declarat marti
seara agentiei MEDIAFAX Ovidiu Constantinescu, directorul de
comunicare al casei de avocatura “Bostina si Asociatii”, cea care-l
reprezinta pe Solomon.
Reprezentantul casei de avocatura nu a putut da detalii despre
circumstantele in care Solomon ar fi primit mita de luarea careia
il acuza procurorii anticoruptie, de la cine, care ar fi cuantumul
acesteia si ce ar fi urmat sa faca in schimbul banilor.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
“Participam, in calitate de parteneri ai unei firme franceze, la
realizarea unui scuter hibrid care va avea motorul electric plasat
in roata, iar daca produsul dezvoltat de noi va trece testele din
toamna, acesta va fi certificat si introdus in productie, ICPE
urmand sa asigure in calitate de furnizor sistemul electric de
actionare”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Departamentului
Servomotoare din cadrul institutului, Mihaela Scortescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unei cercetari realizate de Agentia pentru Strategii
Guvernamentale, prezentata in cadrul Pharma Forum, un roman din o
suta crede ca sistemul medical este bine organizat, in timp ce 3%
sustin ca nu are calitati. Nici perspectivele nu sunt
imbucuratoare, romanii fiind pesimisti si in ceea ce priveste
viitorul sanatatii romanesti. Astfel, doar 38% cred ca sistemul
medical merge intr-o directie buna, in timp ce restul sunt de
parere ca directia e gresita (34%) sau nu stiu incotro se vor
indrepta lucrurile (28%). Studiul mai arata ca doua persoane din
cinci (38,6%) merg la medic si urmează tratamentul prescris atunci
cand au o problema de sanatate, iar mai mult de jumatate se
trateaza singuri, folosind metode traditionale (26%) sau
medicamente cumparate din farmacie (26%).
Cine sunt vinovatii pentru coruptie
O persoana din cinci (20,6%) declara ca atentia acordata
pacientilor de catre personalul medical este cel mai important
aspect ce ar trebui schimbat in spitalele din Romania, 18,5%
constata necesitatea modernizarii unitatilor medicale, iar 13% sunt
suparati de spaga din sistem. Rezultatele studiului arata ca trei
sferturi dintre respondenti gasesc, in mare masura, drept cauze
pentru platile neoficiale din sistemul medical, obisnuinta la
nivelul societatii de a da sau lua mita, lipsa sanctiunilor si
moralitatea indoielnica a oamenilor. Solutia pentru diminuarea
fenomenului coruptiei ar fi, potrivit cercetarii ApSG, cresterea
salariilor personalului medical, dar si obligativitatea
administrarii aceluiasi tratament pentru cazuri similare.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1214 persoane si are o
marja de eroare de +-3%.
In 2008, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 33 milioane lei (8,9 milioane euro), aproape dubla fata de suma raportata in 2007. GfKRomania a avut anul trecut o cota de piata de 19,3% si un profit net de 2 milioane lei (550.000 euro).
"Ne propunem in continuare sa ne mentinem pozitia de lideri in domeniul cercetarii de piata", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.
In primele luni ale anului numarul clientilor companiei au crescut, iar cererea pentru studii complexe de piata a fost deasemenea in crestere.
GfK Romania a fost fondata in 1992 si apartine Grupului GfK.
Mai important, exemplul oferit de Roboscan, sistemul de scanare a camioanelor prin radiatii gama, poate incuraja investitiile romanesti in cercetare. Succesul firmei MB Telecom, poate sa arate celor care cauta sa conduca tara strategic, ca pe-o companie, ca romanii sunt de ani de zile buni ingineri, buni cercetatori si buni inventatori, ca sunt apreciati si recunoscuti pentru asta si ca cercetarea e o directie pe care noi, ca tara, am putea sa o urmam.
Am putea miza pe cercetare la fel cum altii mizeaza pe agricultura, pe industria auto sau pescuit. Pentru ca-mi amintesc cum Islanda a incercat recent sa se transforme din cea mai puternica flota de pescadoare din Europa, in capitala financiar-bancara a lumii; cum islandezii, care au trait timp de mii de ani din pescuit, s-au trezit dintr-o data, prin 2003, ca vor sa fie bancheri. Si au fost cat au fost, dar pana la urma, tocmai pentru ca nu sunt bancheri ci sunt pescari, islandezii au dat faliment.
O natiune – 300.000 de oameni, falimentara pentru ca a uitat care ii sunt punctele forte si a incercat sa faca cu totul altceva. Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei de consultanta internationale, imi spunea, intr-o discutie mai veche, ca noi, romanii, nu am stiut niciodata la ce suntem buni. Asa cum au stiut elvetienii (cu sistemul bancar, sau orologeria), nemti (cu industria auto), sau chiar turcii si grecii (cu turismul). Poate totusi am stiut si stim si azi, dar la fel cum au incercat islandezii vrem tot mereu sa facem altceva. Cosmin Alexandru, managerul Brandivia, firma de consultanta de branding, si unul dintre fondatorii “scolii de lideri” Erudio, spunea si el, intr-o cuvantare, ca Romania nu a avut niciodata o directie.
Ca ne-am miscat totusi, si n-am ramas in acelasi loc, pentru ca prin tara noastra au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Si pana la succesul MBT, cam tot asa s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitiile straine in proprietatea intelectuala romaneasca. Siemens, IBM, Oracle, Infineon, sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt doar cateva exemple de injectii cu capital strain in minte romaneasca. Mai multe despre succesul MBT, dar si despre cercetarea din Romania, al carui buget s-a redus anul acesta la valorile din anii ’90, cititi aici.
Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie.
Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur.
De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm.
Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini.
“Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.