BusinessMagazin

Tag: atac

  • Femeile preţuiesc imaginile de pe dispozitivele personale mai mult decât bărbaţii, dar nu le protejează

    Peste jumătate (53%) dintre femei preţuiesc fotografiile şi filmuleţele pe care le păstrează în telefoane mai mult decât orice altceva de pe dispozitivul respectiv, incluzând aparatul însuşi (56%) – comparativ cu 39% dintre bărbaţi, conform unui studiu Kaspersky Lab şi B2B International. Cu toate acestea, chiar dacă peste un sfert dintre femei îşi fac griji în legătură cu siguranţa în mediul online a acestor imagini, multe dintre respondente tot nu îşi iau măcar câteva măsuri de precauţie elementare, se arată într-un comunicat Kaspersky.

    Studiul a arătat şi că, dacă femeile au tendinţa să facă publice fotografii cu ele (48%) şi cu persoane cunoscute lor (40%), într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, care înregistrează procente de 43%, respectiv 33%, tot ele (29%) au ca principal motiv de îngrijorare siguranţa fotografiilor şi a filmuleţelor, în cazul în care un infractor cibernetic ar obţine acces la dispozitivul lor. O femeie din trei se teme că aceste imagini sau informaţii ar putea fi publicate într-un context nepotrivit sau fără consimţământul lor, făcându-le să se simtă jenate sau rănite (30%) sau chiar afectându-le relaţiile cu cei din jur (31%).

    Cu toate acestea, multe dintre ele nu pot aprecia cât de vulnerabile sunt la atacuri cibernetice – doar 19% dintre respondente cred că ar putea fi ţinta unui atac, comparativ cu 27% dintre bărbaţi. Drept urmare, nu îşi iau măsuri de precauţie pentru a proteja fotografiile şi alte informaţii sensibile stocate în telefon. Spre deosebire de bărbaţi, 19% dintre femei recunosc că nu îşi protejează dispozitivul cu o parolă, iar 14% nu folosesc nicio soluţie de securitate.

    Această lipsă de conştienizare a riscurilor este confirmată de faptul că, într-un sondaj recent, 27% dintre femei recunoşteau că nu fac backup la informaţiile de pe dispozitivele lor, riscând astfel să piardă toate fotografiile, filmuleţele şi fişierele, în cazul în care pierd sau le este furat aparatul. Comparativ, bărbaţii sunt mai pregătiţi, 80% spunând că fac backup.

    “Nu este surprinzător că femeile folosesc şi preţuiesc informaţiile păstrate pe dispozitive conectate la Internet diferit de bărbaţi. Dispozitivele joacă un rol important în păstrarea şi împărtăşirea cu ceilalţi a amintirilor frumoase şi în menţinerea relaţiilor, prin intermediul email-ului şi al mesajelor. Femeile sunt mai îngrijorate de impactul emoţional asupra altora, în situaţia de pierdere sau atac asupra dispozitivelor. Nu doar celebrităţile ar trebui să se teamă de ce s-ar putea întâmpla dacă imaginile din viaţa lor privată ar fi expuse în public. Acest lucru poate fi prevenit numai prin câteva măsuri elementare de securitate”, a spus David Emm, Principal Security Researcher, Kaspersky Lab.

    Pentru a-i împiedica pe infractorii cibernetici să acceseze imagini, materiale video şi alte informaţii importante, fişierele păstrate pe dispozitivele digitale ar trebui protejate cu parole şi criptate. De asemenea, ar trebui să se facă backup la fişiere în mod constant, astfel încât, dacă dispozitivul este furat sau stricat, să nu fie pierdute pentru totdeauna. Dacă aceste informaţii sunt distribuite undeva sau copiate, ar trebui să fie criptate, astfel încât să rămână protejate chiar dacă ajung pe mâinile cuiva rău-intenţionat. Kaspersky Total Security – multi-device protejează datele de pe mai multe aparate, permiţându-le femeilor – şi bărbaţilor – să se bucure de dispozitivele lor mobile, la adăpost de ameninţările cibernetice.

  • Inovaţie în sistemul bancar: Credite, doar pe baza profilului de Facebook

    Instituţiile financiare trebuie să se adapteze la noua generaţie de clienţi, care au alte obiceiuri de consum şi care au nevoie de alte criterii de evaluare a bonităţii, o variantă fiind analiza profilului de Facebook şi al conturilor de pe alte reţele de socializare, precum Twitter şi Instagram.

    „Contextul de piaţă e diferit. Generaţia nouă e fluidă, nu are casă sau maşină, nu vrea credite pe termen lung. Tinerii vor ceva rapid, personalizat. Pe ei îi găseşti pe Twitter, pe Instagram, pe Facebook“, a spus la ZF Live Antonio Eram, director general Netopia Systems.

    Firma a înfiinţat anul trecut un IFN în Mexic şi acordă microcredite, de maximum 150 de dolari, pentru o perioadă de zece zile, la o dobândă de 1% pe zi. Netopia Systems a realizat un algoritm prin care calculează bonitatea aplicanţilor în funcţie de profilul de Facebook, fiind prima firmă care a lansat astfel de oferte pe piaţa din America de Sud.

    „Am folosit ce am învăţat în România, să construieşti pe ceva în mişcare şi ne-am dus pe o piaţă şi mai în mişcare. În România, verificările le face ANAF şi Biroul de Credit. Acolo nu e aşa. Am fost printre primii care au construit un algoritm de verificare a bonităţii pe baza profilului de Facebook. Avem un rulaj de credite de 500-600.000 dolari pe lună“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”

     

  • Tudor Chirilă îl atacă dur pe Klaus Iohannis. „Trebuie să fii PROST…”

     ”Presedintele Klaus Iohannis consideră că recuperarea unui prejudiciu prin punerea în aplicare a unei SENTINŢE JUDECĂTOREŞTI DEFINITIVE e o “banală chestiune administrativă”.

    Preşedintele Iohannis consideră că atunci când trebuie recuperaţi (de mai bine de un an) banii statului, acţiunea ANAF (recuperatorul) este pripită. Când ANAF – care nu a fost în stare să recupereze zecile de milioane de euro devalizaţi în diversele dosare de corupţie – face un pas în acastă direcţie, Preşedintele României afirmă că libertatea de exprimare riscă să fie “suprimată” de o “banală chestiune adiministrativă”.

    Trebuie să fii prost sau angajat Antena 3 încât să nu recunoşti/realizezi că ANAF a procedat absolut legal în chestiunea recuperării, la fel cum trebuie să fii din nou prost încât să nu observi că libertatea de exprimare nu are nicio legătură cu recuperarea unui prejudiciu şi nici licenţa de emisie cu sediul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ruşii atacă supremaţia Dacia cu un brand low-cost. Cum arată şi cât costă cel mai mare adversar al Daciei Logan. Galerie FOTO

    Vânzările mărcii autohtone Dacia s-au înjumătăţit anul trecut în Republica Moldova, pe fondul crizei politice şi economice de dincolo de Prut, potrivit datelor dealerilor auto de la Chişinău. În plus, Dacia concurează mai nou în Moldova nu doar cu brandurile europene, ci şi cu cele ruseşti. În luna decembrie a anului trecut, la Chişinău a fost lansată oficial şi marca Datsun, brandul low-cost al Nissan ce cuprinde două modele realizate pe platforma tehnică a modelelor Lada.
     
    Astfel, pe lângă Lada, la Chişinău Dacia concurează şi cu maşinile Datsun produse în Rusia, aceasta fiind singura piaţă din lume unde sunt prezente cele două branduri low-cost ale Alianţei Renault-Nissan-Lada, Dacia şi Datsun.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Băncile se confruntă cu noi atacuri cibernetice

    La un an după ce Kaspersky Lab a avertizat că infractorii cibernetici vor începe să adopte, pentru a jefui bănci, instrumentele şi tacticile folosite iniţial de grupările APT (Advanced Persistent Threats) cu sprijin statal, compania a confirmat revenirea Carbanak sub denumirea Carbanak 2.0 şi a demascat alte două grupări care operează în acelaşi stil: Metel şi GCMAN. Acestea atacă organizaţii financiare folosind metode APT şi malware personalizat, împreună cu software legitim şi metode inovatoare de a sustrage bani.

    Gruparea de infractori cibernetici Metel are numeroase tehnici în repertoriu, dar este interesantă în special pentru o modalitate de operare deosebit de inteligentă: obţin control asupra aparatelor din interiorul unei bănci, care au acces la tranzacţiile cu numerar (de ex. call center-ul băncii, computerele care asigură suport tehnic) şi, astfel, gruparea poate realiza automat rollback – întreruperea tranzacţiilor la bancomat şi revenirea la stadiul anterior.

    Prin rollback, balanţa pe cardurile de debit rămâne la fel, indiferent de numărul de tranzacţii făcute la bancomat. În exemplele identificate până în prezent, gruparea infracţională fură bani mergând cu maşina prin oraşe din Rusia, noaptea, şi golind bancomatele de la mai multe bănci, folosind de fiecare dată aceleaşi carduri de debit emise de banca al cărei sistem a fost afectat. Reuşesc astfel să obţină bani pe parcursul unei singure nopţi.

    “În prezent, faza activă a unui atac cibernetic se scurtează. Atunci când atacatorii se perfecţionează într-un anumit mod de operare, le ia doar câteva zile sau o săptămână să obţină ce vor şi să fugă”, spune Sergey Golovanov, Principal Security Researcher la Global Research & Analysis Team, Kaspersky Lab.

    În timpul investigaţiei, experţii Kaspersky Lab au descoperit că membrii Metel reuşesc să infecteze iniţial un sistem prin email-uri de phishing create special, ce au în attach documente malware, şi prin intermediul pachetului de exploit-uri Niteris, care vizează vulnerabilităţile din browser-ul victimei. Odată pătrunşi în reţea, infractorii cibernetici folosesc instrumente legitime şi teste de vulnerabilitate (pentesting) pentru a avansa, obţinând acces asupra sistemului de control al domeniului local şi, în cele din urmă, localizând şi obţinând control asupra computerelor folosite de angajaţii băncii responsabili cu procesarea cardurilor.

    Grupul Metel este încă activ, iar investigaţia asupra acţiunilor lor este în derulare. Până acum, nu au fost identificate semne ale unor atacuri realizate în afara Rusiei. Totuşi, există motive de suspiciune că acţiunile lor sunt mult mai răspândite, iar băncile din toată lumea sunt sfătuite să verifice dacă nu cumva au fost infectate.

    Dar ca abilităţi de a se ascunde, gruparea GCMAN merge şi mai departe: uneori poate ataca cu succes o organizaţie fără să folosească malware, doar cu instrumente legitime şi de testare a vulnerabilităţilor. În cazurile identificate de experţii Kaspersky Lab, aceştia au văzut gruparea deplasându-se în interiorul reţelei, până când atacatorii au găsit un aparat ce putea fi folosit pentru a transfera bani către servicile de monedă electronică, fără să alerteze alte sisteme bancare.

    Într-unul dintre atacuri, infractorii cibernetici au rămas conectaţi la reţea timp de un an şi jumătate, înainte de a declanşa furtul. Banii au fost transferaţi în sume de aproximativ 200 de dolari, limita superioară de plăţi care pot fi efectuate anonim în Rusia. La fiecare minut, organizatorul Cron declanşa un script malware şi o altă sumă era transferată în conturi de monedă electronică aparţinând unui intermediar. Ordinele de plată erau trimise direct, fără să apară nicăieri în sistemele interne ale băncii.
    Carbanak 2.0 marchează revenirea grupării APT Carbanak, cu aceleaşi instrumente şi tehnici, dar un profil diferit al victimelor şi modalităţi inovatoare de a obţine bani.

    În 2015, ţintele vizate de Carbanak 2.0 nu au fost doar băncile, ci şi departamentele de buget şi contabilitate din orice organizaţie de interes. Într-unul dintre exemplele studiate de Kaspersky Lab, banda Carbanak 2.0 a pătruns într-o instituţie financiară şi a reuşit să modifice credenţialele deţinute de o mare companie. Informaţiile au fost modificate astfel încât să se refere la un intermediar al lor drept un acţionar al companiei, afişându-i ID-ul.
     

  • „Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice!”/ de Lucian Vasilescu

     Până acum un an nici nu ştiam că există o publicaţie pe care o cheamă „Charlie Hebdo”. Am aflat despre existenţa ei la 7 ianuarie 2015, când, la Paris, sediul redacţiei a fost atacat de un grup de fundamentalişti islamici. Atentatul s-a soldat cu 12 morţi şi tot atâţia răniţi. Nimic, dar absolut nimic nu poate justifica o asemenea oroare.

    Nici măcar faptul că umoriştii şi caricaturiştii de la „Charlie Hebdo” îşi făceau un titlu de glorie din a-l prezenta/înfăţişa pe profetul Mahomed în ipostaze greu (şi stânjenitor) de descris în cuvinte. Asta în numele „libertăţii presei, al „libertăţii de exprimare” şi al altor „libertăţi”. S-a discutat/scris mult pe acest subiect, unii au încercat să demonstreze că „libertatea” este nelimitată, alţii au pledat pentru limitarea acesteia din interior, din ceea ce, în limbaj comun, se numeşte bun-simţ. Oricum, repet: nimic nu poate justifica asasinarea unor oameni, fie că aceştia călăresc pe calul bunului-simţ, fie că-l sar.

    Acum, o altă ştire mă lasă bouche bée: cu prilejul vizitei pe care preşedintele Iranului a efectuat-o în Italia, statuile nud expuse într-un muzeu din Roma, muzeu pe care liderul iranian urma să îl viziteze, au fost acoperite, vârâte în cutii, astfel încât goliciunile antice să nu-l ofenseze pe oaspete.

    Între cele două atitudini, cea a caricaturiştilor de la „Charlie…” şi cea a italienilor care au pus pamperşi statuilor, nu este, din punctul meu de vedere, nicio diferenţă. Pe româneşte, ele sunt ca o săritură „din lac în puţ”.

    Normalitatea, cel puţin aşa cred eu, este la egală distanţă de cele două „abordări” şi anume acolo unde nici nu-mi bat joc de tine şi de lucrurile în care crezi tu, dar nici nu-mi cer scuze, stânjenit, pentru că exist şi pentru că sunt diferit de tine. Nici nu te iau la palme dar nici nu aştepta să-mi trag palme de unul singur. E şi simplu, cred, şi uşor de înţeles.

    Cu toate astea…

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fotografii suprarealiste din Istambul – GALERIE FOTO

    Mai ţineţi minte filmul “Inception” regizat de Christopher Nolan? Fotograful turc, Aydin Buyuktas reproduce tehnica din film într-un proiect intitulat “Flatland”. Imaginile incredibile au fost realizate în urma unui proces meticulos de planificare şi fotografie aeriană cu drona, potrivit Petapixel.

    Fiecare locaţie a fost fotografiată de mai multe ori, din diferite unghiuri şi de la diferite altitudini, apoi a creat un compozit digital în Photoshop. Pentru fiecare imagine în parte Aydin Buyuktas a lucrat zile întregi.

    “Am avut foarte multe zile când m-am întors cu mâna goală din cauza vremii, problemelor tehnice şi păsări care mi-au atacat drona”, a spus el.

    Foto: Aydin Buyuktas

  • RCS&RDS atacă monopolul italienilor de la Enel în Bucureşti: cât ar costa factura la energie pentru un apartament dacă se schimbă furnizorul

    RCS&RDS, operatorul telecom controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari, încearcă să fisureze monopolul italienilor de la Enel pe piaţa furnizării de energie către clienţii casnici din regiunea Muntenia Sud, lansând primele oferte în acest domeniu.

    RCS&RDS promite facturi cu 10% mai mici, potrivit calculelor ZF, în încercarea de a-şi găsi locul într-o zonă cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi. Oferta este valabilă însă numai până pe 31 martie, clientul neavând nicio garanţie privind modul în care îi vor varia costurile după acest moment. Mai mult, odată ce un consumator alege să treacă în piaţa liberă a energiei, el nu mai poate reveni la tarifele reglementate de care mai beneficiază până în 2017. RCS&RDS nu precizează ce se întâmplă cu factura după data de 31 martie. Totodată, compania nu include anumite costuri în factură, dar, la fel, nu precizează ce se întâmplă după data de valabilitate a ofertei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Serviciul de car sharing care atacă Uber, taxiurile şi maşina personală

    Doi antreprenori locali, Iulian Pădurariu şi Demis Ghindeanu, au reuşit să obţină în decurs de două luni venituri de 10.000 de euro dintr-un serviciu de „car sharing“ care le permite utilizatorilor să închirieze pe termen scurt o maşină prin intermediul unei aplicaţii mobile, la fel ca în vestul Europei.

    Serviciul numit GetPony a fost lansat în luna septembrie în Cluj-Napoca cu o flotă de 30 de maşini (25 de Volkswagen UP şi 5 Smart ForTwo), investiţia ajungând în total la circa 600.000 de euro. „Operarea în regim «cu plată» a început în prima parte a lunii noiembrie. Primele săptămâni le-am alocat doar testărilor, atât pe bază de invitaţie privată, cât şi publică. Am dorit să fim siguri că pe de o parte aplicaţiile pentru smartphone şi serverele fac faţă la o operare în condiţii «live», dar mai ales că cei ce ar folosi serviciul ar înţelege procesele în sine de înrolare în sistem şi de accesare a maşinilor. Astfel, venituri înregistrăm de aproximativ două luni jumătate, acestea ajungând astăzi la un total de aproape zece mii de euro“, a declarat Iulian Pădurariu, care îm­preună cu Demis Ghindeanu deţine 70% din compania Pony Car Sharing ce operează serviciul GetPony. Restul acţiunilor sunt deţinute de un alt grup de investitori locali.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro