“Instituţia nu poate interveni asupra cuantumului tarifelor de primă RCA, întrucât acest lucru ar contravine directivelor europene şi atribuţiilor CSA”, se arată într-un comunicat al autorităţii dat publicităţii după ce în presă au apărut informaţii cu privire la majorarea tarifelor RCA cu cu 50% sau chiar mai mult. Săptămâna trecută, CSA a publicat un proiect de normă care propune ca tarifele de prime la poliţele RCA să fie stabilite astfel încât subscrierile estimate pentru următoarele 12 luni să acopere riscurile asumate, cheltuielile aferente şi marja de profit a asigurătorului. “Proiectul de modificare şi completare a Normelor privind asigurarea obligatorie RCA, puse în aplicare prin Ordinul 14/2011, pe care CSA îl supune dezbaterii publice în această perioadă, nu vizează majorarea tarifelor, ci are în vedere stabilirea unui mod unitar de calcul actuarial care să conducă la un cuantum corect al tarifului de primă RCA, în beneficiul asiguraţilor şi păgubiţilor”, se mai spune în comunicat.
Tag: asigurari
-
Asigurătorii se luptă cu clinicile private pentru 60 de milioane de euro anual
Īn timp ce mulţi consideră că cele două produse sunt foarte asemănătoare, iar unele persoane chiar le confundă, īn realitate acestea sunt foarte diferite, īncepând cu acoperirea oferită şi sfârşind cu tratamentele incluse, se arată în documentul citat. “Diferenţa esenţială dintre abonamentele medicale şi asigurările private de sănătate este aceea că primele oferă acces limitat la un singur furnizor medical, iar cele din urmă deschid o lume īntreagă de posibilităţi. Sistemul asigurărilor private de sănătate este subdezvoltat īn România şi mulţi cetăţeni nu ştiu sau nu īnţeleg beneficiile pe care le-ar putea avea īn urmă utilizării unui astfel de plan pentru ei sau familia lor”, spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, unul dintre furnizorii de asigurări private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, prezent pe piaţa din România începand cu 1999.
Potrivit oficialului, abonamentul medical oferă acces limitat la un singur furnizor medical şi nu acoperă cheltuielile de spitalizare sau intervenţiile chirurgicale majore. Mai mult decat atât, cel mai important avantaj al unei asigurari private de sănătate este ca oferă acces la o gamă largă de servicii medicale, oferite de un numar mare de furnizori internaţionali, acoperind toate procedurile medicale importante.
“Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe deoparte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice. Soluţia pentru toate aceste probleme este o reformă fundamentală, aliniată cu situaţia din ţările europene dezvoltate, care i-ar ajuta pe toţi cei implicaţi īn sistemul de sănătate naţional. Prin utilizarea facilităţior fiscale şi reglementărilor europene, statul român ar putea īncuraja dezvoltarea companiilor private care ar oferi servicii medicale de calitate şi de asemenea ar contribui prin impozitele plătite la finanţarea bugetului de stat”, adaugă Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.
-
ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii în primele nouă luni din 2012: investiţii pentru consolidarea relaţiei cu clienţii şi dezvoltare durabilă pe termen lung
Valoarea activelor financiare în administrare s-a situat la nivelul de 2,3 mld. lei la sfârşitul lunii septembrie 2012, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Portofoliul de asigurări încheiate în primele nouă luni din 2012 este cu 4% mai mare faţă de cel realizat în perioada similară din 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise aproximativ similar celui din ianuarie-septembrie 2011 (prima medie anuală este mai redusă pentru produsele tradiţionale decât pentru asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2012 se ridică la 402,8 milioane lei, comparativ cu 407,5 mil. lei la finalul lui septembrie 2011.
74% din numărul total de poliţe subscrise în ianuarie-septembrie 2012 de ING sunt de tip tradiţional, care oferă protecţie şi economisire pe termen lung (faţă de 65% în acelaşi interval din 2011).
În portofoliul de asigurări încheiate în primele nouă luni din 2012 nivelul mediu al sumei asigurate este de 49.294 lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Valoarea beneficiilor plătite de ING în intervalul ianuarie-septembrie 2012 pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate a fost de 69 milioane lei, cu aproape 47% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Trei sferturi din această sumă, respectiv 51,68 milioane lei, este reprezentată de beneficii plătite clienţilor pentru contracte ajunse la maturitate.
Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,58 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,8 comparativ cu nivelul minim cerut (1).Fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au înregistrat în primele nouă luni din 2012 o creştere de peste 40% a activelor nete.
La finalul lunii septembrie 2012, fondurile facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 113.349 participanţi, în creştere cu circa 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2011 (sursa: CSSPP).
Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri facultative din administrarea ING era de 258,3 milioane lei la sfârşitul Q3 2012, în creştere cu 41% faţă de Q3 2011. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,5% (sursa: CSSPP).În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative oferite de ING, contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni a fost de 82,3 lei (în creştere cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2011), iar la ING Optim de 87,8 lei (plus 8,4% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2011).
La nivelul lunii septembrie 2012, rata de rentabilitate anualizată pentru ultimele 24 de luni a fost de 4,14% pentru ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc ridicat ce presupun o volatilitate mai crescută în contextul unei expuneri mai mari pe piaţa de capital, şi de 4,75% pentru ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc mediu.“Numărul de contracte reziliate şi răscumpărate continuă să scadă, marcând o diminuare cu 11% în ianuarie-septembrie 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, lansarea noilor asigurări suplimentare de sănătate a fost foarte bine primită de clienţii noştri, contribuind la creşterea cu peste 150% a acestui segment din portofoliul ING în primele nouă luni a.c. faţă de aceeaşi perioadă din 2011.
Şi pentru Pilonul de pensii facultative, faptul că 44% dintre clienţii care au încheiat un contract în primele nouă luni au ales ING este pentru noi o dovadă în plus a încrederii cu care ne investesc clienţii”, declară Bram Boon, desemnat CEO ING Asigurări de Viaţă, în curs de aprobare de la autorităţi.Profitul brut înregistrat de ING Asigurări de Viaţă la 30 septembrie 2012 este de 13,1 milioane lei. În primele nouă luni din 2012, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut de 13,1 milioane lei, comparativ cu 25,5 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului precedent. Rezultatul obţinut corespunde celui bugetat şi asumat ca nivel de normalitate în contextul realităţilor economice actuale şi reflectă investiţiile importante realizate de ING pentru viitor. Principalele direcţii de investiţii au vizat alinierea la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II şi IFRS 4 Faza 2) – progresele realizate plasând ING în prim planul procesului de pregătire pentru implementarea IFRS pe piaţa românească -, achiziţia de noi soluţii tehnice de înaltă performanţă pentru automatizarea proceselor, precum Peoplesoft si Pega, şi creşterea satisfacţiei şi beneficiilor oferite clienţilor, prin lansarea de produse, iniţiative de educare a publicului şi profesionalizarea şi dezvoltarea forţei de vânzări.
Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administrează economiile pentru viitor a peste 1,7 milioane de participanţi. La sfârşitul primelor nouă luni din 2012, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 3,3 miliarde lei, în creştere cu 50% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c. era de circa 38% (sursa: CSSPP) din piaţa pensiilor private obligatorii. La aceeaşi dată, ING avea 1.717.460 clienţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP). Contribuţia medie pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 68,5 lei în septembrie 2012, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi lună din 2011. Contribuţia medie pe participant la nivelul pieţei în septembrie a.c. a fost de 61,4 lei. Rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii obligatorii al ING pentru ultimele 24 de luni a fost de 5,43%, în condiţiile în care fondul ING din Pilonul II are un grad de risc mediu. “Dezvoltarea în continuare a Pilonului II oferă participanţilor garanţia faptului că cel puţin o parte din contribuţiile pe care le realizează din propriile venituri la bugetul de Stat – bani care se constituie în fondul sistemului public de pensii şi sunt redistribuiţi parţial actualilor pensionari – ajung într-un cont personal şi se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării, declară Marius Popescu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat.
-
Fraudele cu poliţe CASCO provoacă asigurătorilor pierderi de milioane de euro
“O astfel de aplicaţie, disponibilă în portofoliul Asisoft, a prevenit, în intervalul ianuarie-septembrie 2012, pierderi de 15 milioane de euro la nivelul pieţei asigurărilor auto facultative (CASCO), care, practic, erau daune necuvenite. Prin exptrapolare şi anualizând, pierderile asigurătorilor din cauza daunelor necuvenite pot fi estimate la 100 milioane de euro pe acest segment de piaţă, pentru acest an”, a declarat directorul de dezvoltare al Asisoft, Maria Boghian, la un eveniment de specialitate. Reprezentantul Asisoft a dat exemplu un autoturism Audi, pentru care o companie de asigurări a achitat, în ianuarie, o daună totală de 20.000 de euro.
-
O companie de asigurări românească, suspectată în Italia de fraudă fiscală
Agenţii Gărzii Financiare din Veneţia au depistat venituri nedeclarate de 75 de milioane de euro la sucursala italiană a companiei de asigurări City Insurance, informează pagina online a agenţiei ANSA. Firma este anchetată de asemenea, în Veneţia şi Cagliari, pentru presupuse fapte ilegale legate de participarea la licitaţii organizate de companii publice din sectorul sănătăţii, potrivit presei italiene. Astfel, compania înregistrată în România, nerezidentă în Italia, ar fi obţinut în ultimii doi ani, prin mai multe firme intermediare, venituri din asigurări în regiunea Campania.
-
Cum mai scot asigurătorii bani din salariile tot mai mici ale clienţilor
“Am asistat în 15 ani la maturizarea pieţei şi a clienţilor. În ciuda faptului că nivelul de cunoştinţe financiare nu este acolo unde trebuie şi oamenii nu au suficiente informaţii, din punct de vedere al cerinţelor clienţilor piaţa a evoluat”, spunea Adrian Lupescu, directorul financiar al ING Asigurări de Viaţă, după conferinţa de presă organizată la aniversarea unui deceniu şi jumătate de activitate pe piaţa locală. Prima nevoie la care face trimitere CFO-ul se referă la transparenţă – “în 1997 lumea se gândea mai puţin la aşa ceva, era o vânzare mai mult emoţională”.Astăzi sunt mai interesaţi să înţeleagă în detaliu produsele pe care le cumpără, să vadă ce opţiuni au şi cum se cheltuiesc banii pe care îi investesc. Lupescu spune că, din păcate, dată fiind criza economică, cetăţeanul nu e dispus să aloce, ca pondere din venitul lunar, mai mult astăzi faţă de acum 15 ani. “În 1998 nu avea lumea mai mulţi bani, dar era mult mai uşor să testezi segmente din piaţă pentru că nu avea nimeni asigurări, iar piaţa pleca de la zero.” Astăzi veniturile disponibile sunt scăzute, iar realitatea actuală din asigurări se leagă strâns de evoluţia economiei.
Profitabilitatea ING Asigurări de Viaţă, situată la 6,9 milioane de lei, la jumătate faţă de perioada corespunzătoare din 2011, se leagă mai puţin de acest aspect pentru că, după cum spune oficialul, evoluţia cadrului economic loveşte mai lent în acest indicator. Scăderea profitului are de-a face cu investiţia în noi standarde de contabilitate şi în profesionalizarea continuă a forţei de vânzări existente. 2012 a adus pentru companie şi un record legat de nivelul despăgubirilor plătite clienţilor pentru poliţele ajunse la maturitate. ING a plătit clienţilor în primul semestru circa 10 milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai bine de trei sferturi din această sumă reprezentând plăţi aferente contractelor ajunse la maturitate. “E cel mai mare nivel al nostru. Cu siguranţă în 2013 vom plăti mai mult, dar asta e dinamica industriei de asigurări de viaţă. În primii cinci ani nu faci astfel de plăţi, iar apoi începi să plăteşti. E natural să se întâmple aşa”, explică Lupescu. Important de menţionat că aceste sume nu afectează profitabilitatea, dat fiind că ele se constituie în rezerve.
Un indicator adus în discuţie de CFO este deficitul de protecţie a populaţiei, situat la 360 de miliarde de lei în 2012, faţă de 308 miliarde în anul precedent. Prima medie de asigurare pe cap de locuitor în România este de zece euro, de o sută de ori mai mică decât în Germania şi de două sute de ori sub cea din Marea Britanie. “Asta arată şi potenţialul pieţei, dar e şi un motiv de îngrijorare faţă de cum înţeleg românii să se protejeze.” Comportamentul de economisire al oamenilor s-a schimbat, potrivit studiului ING – TNS NIPO din 2011. Astfel, 67% dintre cei chestionaţi au afirmat că situaţia financiară este mai precară din cauza situaţiei economice actuale, iar 74% susţin că economisesc mai puţin. În acest context, în piaţă lupta pentru resursele tot mai limitate ale clienţilor se dă nu doar la capitolul de oferte şi pachete concepute, ci şi în zona serviciilor. Compania va investi până în 2016 peste şapte milioane de euro într-un program care vizează loializarea şi profesionalizarea echipei de consultanţi financiari, în care sunt implicaţi cei 1.700 de consultanţi şi 200 de manageri ai companiei.
Programul va include cursuri de pregătire profesională şi beneficii oferite consultanţilor financiari, precum abonamente medicale, pensii şi asigurări de viaţă. Investiţiile totale în cursuri de perfecţionare ajung la două milioane de euro în ultimii trei ani, iar rezultatele sunt cât se poate de concrete: “Aproape o treime dintre consultanţi au o vechime de peste zece ani în ING Asigurări de Viaţă. De asemenea, avem consultanţi care sunt de 15 ani alături de companie, de la momentul înfiinţării, şi administrează în medie prime de asigurare anualizate de circa 18 milioane de lei”, rezumă Lupescu. Faptul că fidelitatea e caracteristică personalului s-a confirmat chiar la finalul lunii august, când, în locul Corneliei Coman, numită CEO în Ungaria, a fost numit Bram Boon, fost CEO al ING Asigurări de Viaţă România în perioada 2004-2008, al cărui prim obiectiv este să “repete performanţele atât în piaţa de asigurări de viaţă, cât şi în cea a pensiilor administrate privat”. Faptul că simte România “ca pe a doua ţară natală” ar trebui să-l ajute să continue lupta pe o piaţă în care lucrurile stau complet diferit faţă de acum opt ani, la startul primului său mandat.
-
Modificări la sistemul de asigurări de locuinţe: Nu va mai fi nevoie de două poliţe, obligatorie şi facultativă
“PAID va implementa, în perioada următoare, un sistem care va simplifica procedura pentru proprietarii care doresc să îşi asigure locuinţele peste sumele minime prevăzute în legislaţia în vigoare. Sperăm ca în cel mai scurt timp să nu mai fie nevoie de încheierea a două poliţe – obligatorie şi facultativă -, şi să implementăm un sistem care să permită acoperirea riscurilor obligatorii şi a celor suplimentare pe o singură poliţă de asigurare”, a declarat într-un comunicat directorul general al PAID, Aurelia Cristea. Asigurarea locuinţelor prin două poliţe a fost impusă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), cu începere de la 1 septembrie. Poliţa obligatorie de asigurare a locuinţelor (PAD) acoperă trei riscuri de catastrofă naturală – cutremur, inundaţii şi alunecări de teren – pentru o sumă asigurată de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei.
-
Tarom a lansat serviciul de asigurări de călătorie în parteneriat cu Travel Guard Chartis
Procesul de rezervare pentru achiziţionarea asigurărilor de călătorie este integrat în procesul de achiziţionare a biletelor de avion. “Includerea asigurărilor de călătorie în oferta Tarom reprezintă primul pas în diversificarea paletei noastre de servicii conexe transportului aerian pentru a le oferi pasagerilor noştri servicii complete de călătorie la standardele la care i-am obişnuit. Asigurarea de călătorie nu este obligatorie, dar indiferent de scopul deplasării este extrem de utilă, fie pentru călătoriile realizate în interes de serviciu, de afaceri, de muncă, pentru vizitarea rudelor şi prietenilor sau pentru cele de vacanţă”, a declarat Andrei Popescu, reprezentant al Tarom.
-
Ce priorităţi financiare avem şi ce bani sunt disponibili pentru acestea
Chiar şi în condiţiile în care costul vieţii de zi cu zi atârnă tot mai greu în balanţă, românii au un interes foarte clar definit pentru a pune bani deoparte, iar motivele “serioase” ocupă, cel puţin la nivel declarativ, locuri de cinste. Abia spre capătul inferior al listei se regăsesc preocupările pentru distracţii, călătorii, îmbrăcăminte sau renovarea locuinţei. Chiar dacă în urmă cu numai câţiva ani creditele pentru vacanţe nu erau o raritate.
“Să aibă o rezervă de bani în cazul în care am o problemă serioasă de sănătate” este principala prioritate pentru 13,4% dintre români. În top se mai plasează siguranţa financiară pentru cei dragi, în caz de deces, 12,9%, sau o rezervă financiară în cazul pierderii locului de muncă (11,6%), arată un studiu realizat de GfK pentru Axa Asigurări. Pe aceeaşi listă a priorităţilor financiare mai figurează şi cumpărarea sau construcţia unei case (9,2%), asigurarea unui spaţiu de locuit pentru copii (10,1%) sau finanţarea unei afaceri proprii (8,4%).
În cazul veniturilor suplimentare, interesul pentru economii sau investiţii ocupă primul loc, conform aceluiaşi studiu, care a vizat persoane cu vârsta între 20 şi 49 de ani, studii cel puţin de nivel mediu, cu un venit personal net de peste 200 de euro pe lună. Pe aceeaşi listă a planurilor atunci când apare un venit suplimentar, următoarea poziţie este ocupată de rambursarea totală sau, după caz, parţială a unui împrumut sau datorii, în vreme ce a treia poziţie revine planurilor de vacanţă. Mult mai puţini (doar 39% dintre participanţii la studiu) au declarat că în cazul în care ar primi, în mod neaşteptat, 1.000 de euro, i-ar folosi pentru a face donaţii sau cadouri. Alte 55 de persoane spun că ar folosi aceşti bani pentru plata unui curs sau a unui program de masterat.
În aceste condiţii totuşi, studiul arată că mai mult de jumătate (57%) dintre respondenţi nu au economisit niciodată în perioada martie 2011 – martie 2012. Iar dintre cei care au pus bani deoparte, doar 9% au făcut acest lucru în fiecare lună, cel mai adesea fiind vorba de situaţii întâmplătoare. Iar aşteptările pentru următoarele 12 luni se exprimă în procente relativ similare: 53% dintre respondenţii studiului nu cred că vor economisi niciun leuţ şi numai 7% consideră că vor reuşi să agonisească doar o singură dată în intervalul menţionat.
Pe lângă scăderea puterii de cumpărare, peste jumătate dintre români cred că banii se devalorizează prea repede pentru a merita să economisească sau să investească pe termen lung. Iar atunci când îşi aleg o modalitate de economisire şi investiţie, 81% din respondenţii studiului cred că este important să aibă acces rapid la economii în caz de nevoie. Totuşi, pentru cei care îşi constituie rezerve – indiferent de motivaţii – cei mai mulţi (32 dintre cei 1.000 de participanţi la studiu) reuşesc să economisească 10% din venitul lunar net. Şi numai 14 dintre cei 1.000 de respondenţi pot pune deoparte peste 30% din banii pe care îi încasează lunar.
Ca modalităţi de economisire, depozitele cu termen fix sau conturile de economii sunt preferate, în continuare, fiind urmate de investiţiile în terenuri, case sau apartamente. Pe lângă acestea, sunt considerate atractive, profitabile şi sigure – de către 15% până la 33% dintre respondenţi – şi investiţiile în propria afacere sau metale preţioase. Alte tipuri de instrumente pentru economisire şi investiţie au convins mai puţin clienţii, iar pe această listă se înscriu fondurile de investiţii, obligaţiunile sau asigurările de viaţă cu componentă investiţională. Aproape două treimi (63%) dintre participanţii la cercetarea GfK consideră că în alegerea unui instrument de economisire cel mai important lucru este profitul şi doar 14% cred că factorul primordial este lipsa riscurilor. Cât priveşte asigurările de viaţă, 45% dintre respondenţii aceluiaşi studiu consideră că limbajul asigurărilor este mult prea complicat.
46% dintre respondenţi nu sunt familiarizaţi aproape deloc cu asigurările de viaţă cu componentă investiţională, iar 37% cunosc foarte puţine despre acest tip de asigurări. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane la cererea companiei Axa, care anul trecut şi-a extins operaţiunile în România. Asigurătorul şi-a crescut numărul de agenţii de la 41 în 2011 la 52 în prezent şi intenţionează să ajungă la 58 până la sfârşitul anului. AXA Asigurări a înregistrat în 2011 o creştere a primelor totale subscrise de 22% faţă de 2010.
Violeta Ciurel, care a preluat mandatul de CEO al AXA Asigurări în urmă cu circa un an, caracterizează acest interval drept “intens, cu multe decizii”, în care a acţionat pe mai multe fronturi în acelaşi timp: formarea şi dezvoltarea echipei, lansarea brandului AXA, revizuirea portofoliului existent şi dezvoltarea de noi oferte, îmbunătăţirea proceselor de administrare a portofoliului existent de clienţi. “Chiar dacă suntem condiţionaţi şi de piaţă, strategia noastră de dezvoltare rapidă vizează creşterea cotei de piaţă astfel încât, până în 2015, să fim în topul jucătorilor locali în piaţa asigurărilor de viaţă din punct de vedere al achiziţiei de noi clienţi”, declară Violeta Ciurel. Ea s-a întors în România pentru a prelua managementul asigurătorului, după ce în urmă cu opt ani, în 2004, când era CEO al ING Asigurări, plecase la Amsterdam pentru o poziţie la sediul central.
-
MEDIAFAX TALKS ABOUT HEALTH REFORM – Cepoi: Casele de asigurări de sănătate vor fi transformate în societăţi mutuale de asigurări
Ministrul Sănătăţii a precizat că principalele modificări din proiectul Legii sănătăţii vizează reorganizarea sistemului de asigurări, reorganizarea spitalelor, controlul serviciilor medicale, creşterea rolului Ministerului Sănătăţii în implementarea politicilor de sănătate şi controlul serviciilor, redefinirea medicinei primare şi modificări pentru corelarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană. Ministrul a precizat că reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate are în vedere câteva obiective, printre care desfiinţarea monopolului CNAS, creşterea controlului asiguraţilor asupra fondului de asigurări obligatorii, introducerea competiţiei între asiguratori, stimularea asigurărilor facultative şi redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilităţile de plată.