BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • De ce depinde îndeplinirea visului lui Nelu Iordache: un nou aeroport pentru Bucureşti

    Aeroportul internaţional Bucureşti-Sud, pe care Nelu Iordache plănuieşte să îl dezvolte în Adunaţii Copăceni (la 22 de kilometri de Bucureşti), va fi singura alternativă a operatorilor aerieni la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), de pe care zboară acum companii aeriene low-cost, dar şi companii de linie. Închiderea în luna martie a aeroportului din Băneasa şi mutarea zborurilor low-cost pe Otopeni a fost o măsură mult contestată de companiile aeriene, iar anunţul făcut săptămâna trecută de grupul deţinut de Nelu Iordache privind proiectul de la Adunaţii Copăceni ar putea detensiona situaţia de pe piaţa aeriană, dacă planul va fi respectat.
    10 decolări şi aterizări pe oră vor putea fi efectuate de pe acest aeroport, după cum susţine Gheorghe Răcaru, directorul de strategie al grupului de firme (Blue Air, Romstrade, Infra Group şi altele) controlat de Nelu Iordache. Aeroportul va pune la dispoziţie o aerogară pe circa 40.000-45.000 de metri pătraţi, proiectată cu o capacitate pentru 2 milioane de pasageri anual, o pistă cu aceeaşi lungime ca aceea a aeroportului din Băneasa (3.200 de metri), cel puţin zece porţi de îmbarcare, locuri de parcare, un spaţiu de control tehnic, cafenele şi magazine.

    Investiţia în acest proiect, care va obţine autorizaţia de construcţie în următoarele patru luni, după cum apreciază oficialii companiei, este estimată la 200 de milioane de euro. Lucrările de construcţie vor dura 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei. În prezent s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru acest proiect. Dezvoltarea aeroportului va fi realizată modular, în trei sau patru faze, potrivit lui Gheorghe Răcaru, care estimează că investiţia de 200 de milioane de euro se va amortiza în 15-17 ani.

    Aeroportul Bucureşti-Sud va fi dezvoltat pe o suprafaţă de 250 de hectare şi va deservi aeronave de categoria C (cu o capacitate de zbor între 120 şi 180 de locuri), destinate pentru zboruri pe distanţe scurte şi medii în spaţiul european şi în statele vecine cu acesta. “Am ales partea de sud şi pe baza unor studii care au vizat elemente precum viteza vântului sau nivelul precipitaţiilor. Ne bazăm şi pe proiectele viitoare ale Primăriei Municipiului Bucureşti şi ale Consiliului Judeţean Giurgiu pentru dezvoltarea părţii de sud a Bucureştiului. Până în momentul de faţă am obţinut PUZ-ul, pentru care a trebuit să luăm foarte multe avize. Am intrat în linie dreaptă cu proiectul de construcţie a aeroportului, care nu va fi destinat doar companiilor low-cost. Nu este un proiect nou, se doreşte de mult timp construirea unei noi porţi aeriene în zona Bucureştiului”, a declarat Gheorghe Răcaru. Încă din 1980 se discuta despre dezvoltarea unui nou aeroport în apropiere de Bucureşti, Nicolae Ceauşescu solicitând la acea vreme găsirea unei zone potrivite pentru un astfel de proiect. Localitatea Adunaţii Copăceni a fost aleasă atunci, dat fiind nivelul precipitaţiilor şi viteza vântului în zonă.

    Ion Tache, primarul localităţii Adunaţii Copăceni şi văr cu omul de afaceri Nelu Iordache, a declarat că ideea dezvoltării unui aeroport în această zonă a revenit în atenţia Guvernului Tăriceanu în 2008, când s-a decis, prin hotărâre de guvern, efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia unui aeroport în zona de sud a Bucureştiului. În prezent, proiectul se află sub implementare de către o companie din grupul lui Nelu Iordache, numită Infra Group, care este deţinută în proporţie de 75% de Romstrade şi de 25% de Blue Air. Infra Group a fost înfiinţată la începutul anului 2010 şi asigură servicii de handling pasageri, rampă şi cargo în cadrul aeroporturilor Henri Coandă din Otopeni, George Enescu din Bacău şi a celui din Sibiu, deservind peste 400 de zboruri lunar. În 2010 compania a avut o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei (circa 890.000 de euro) la 120 de angajaţi. Compania oferă şi servicii de catering pentru companiile care operează pe aeroporturile Henri Coandă şi George Enescu, precum şi servicii de ticketing la aeroportul din Sibiu.

  • Aeroportul lui Nelu Iordache din Adunaţii Copăceni, o investiţie de 200 de mil. euro, pentru o capacitate de 2 mil. pasageri

    “Aeroportul internaţional Bucureşti Sud nu va fi doar pentru companiile low-cost ci pentru toate companiile. Am obţinut deja aprobarea pentru planul urbanistic zonal. Estimăm că vor fi 10 mişcări (decolări/aterizări) pe oră şi un trafic de 1.300-1.500 de pasageri în orele de vârf”, a declarat Gheorghe Răcaru.

    Aeroportul din Adunaţii Copăceni va reprezenta o “contraofertă la aeroportul din Otopeni”, potrivit lui Răzvan Rizea, administratorul companiei Infra Group, care se ocupă de implementarea proiectului de construire a aeroportului din sud.

    Compania este deţinută de Romstrade şi de Blue Air.

    Valoarea investiţiei în acest aeroport este estimată la 200-220 de milioane de euro. Gheorghe Răcaru a susţinut că se încearcă atragerea de investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închiderea aeroportului Băneasa dezvăluie o comoară imobiliară de un miliard de euro

    Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a devenit în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost, adică pentru 2,4 milioane de pasageri anul trecut.

    Cu toate acestea, şi mai ales în condiţiile în care pista de 3.200 de metri lungime este considerată de un specialist în aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au decis închiderea aeroportului.

    Situat în inima celei mai dinamice zone din Capitală din punctul de vedere al dezvoltă rii imobiliare, aeroportul Băneasa reprezintă o miză imobiliară prin terenul pe care îl are în proprietate. Cele 180 de hectare pe care se întinde aeroportul, la care se mai adăugă un teren de 20 de hectare, potrivit ultimelor date disponibile, ar putea constitui obiectul unei tranzacţii de proporţii, dată fiind valoarea de un miliard de euro la care ar putea ajunge dacă se ia în calcul un preţ mediu de 500 de euro/mp. În acest moment, au mai rămas foarte puţine suprafeţe compacte de teren situate în zone strategice care ar putea atrage proiecte imobiliare de sute de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zece curse anulate şi trei redirecţionate din cauza viscolului de pe Aeroportul Henri Coandă

    Din cauza condiţiilor meteorologice excepţionale de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (în special vânt de forfecare), din raţiuni de siguranţă a pasagerilor, mai multe curse aeriene au fost anulate, până la îmbunătăţirea situaţiei meteo, potrivit unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Cursele anulate sunt Air France 2488 şi 1088 Paris – Bucureşti, Air France 2489 Bucureşti – Paris, Malev 854 Budapesta – Bucureşti, Malev 853 şi 855 Bucureşti – Budapesta, KLM 1379 Amsterdam – Bucureşti, KLM 1372 Bucureşti – Amsterdam, Lufthansa 1655 Bucureşti – Munchen şi Niki 8776 Viena – Bucureşti.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depăşit pe cel din Gara de Nord

    Şi la trafic aeroportul din Otopeni a bătut Gara de Nord. Aproape 5,1 milioane de pasageri s-au înregistrat pe cel mai mare aeroport din ţară anul trecut, în timp ce numărul călătorilor transportaţi din şi înspre Gara de Nord a fost de 3,6 milioane de persoane, potrivit datelor transmise de oficialii aeroportului şi ai CFR Călători. Situaţia era alta însă în urmă cu 12 ani. În 1999 trenurile care ieşeau sau intrau în Gara de Nord transportau 6,3 milioane de persoane faţă de doar 1,6 milioane de pasageri pe care îi avea aeroportul din Otopeni. În acel an doar 38 de avioane decolau şi acelaşi număr de avioane aterizau pe aeroport. Date oficiale cu privire la numărul de trenuri care plecau sau soseau în Gara de Nord nu există, însă estimările indică peste 120 de trenuri zilnic. “Deschiderea mai mare pe care o are România către Occident, accesul pe pieţele de muncă din străinătate şi dezvoltarea relaţiilor comerciale au dus la creşterea numărului de mişcări (aterizări/decolări) şi a numărului de pasageri pe aeroportul Henri Coandă în ultimii zece ani”, a declarat Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, înfiinţată în 2010 prin fuziunea aeroporturilor Henri Coandă şi Băneasa-Aurel Vlaicu. Compania a avut în 2010 afaceri de 94,3 mil. euro şi un profit net de 10 mil. euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Terminalul VIP din Băneasa, inaugurat de o aeronavă care a transportat 7 pasageri

    “Noul terminal va deservi aviaţia privată întrucât din luna martie a anului viitor Băneasa nu va mai găzdui aviaţia low-cost, care va fi mutată pe Otopeni. Ceea ce vedeţi aici este ceea ce trebuie să însemne normalitate. Trebuie să avem şi locuri prin care investitorii să intre în România”, a spus ministrul transporturilor Anca Boagiu. Noul terminal, care are două porţi de îmbarcare şi o capacitate de 30.000 de pasageri pe an, a fost inaugurat aseară de o primă aeronavă cu destinaţia Praga, care a transportat 7 pasageri.

    Zborurile low-cost vor fi mutate de pe Aeroportul Băneasa pe cel din Otopeni în luna martie a anului viitor. Aeroportul internaţional Aurel Vlaicu, de pe care zboară avioanele companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, se va transforma până în 2015 în aerodrom pentru curse business, deşi prezenţa private jet-urilor este redusă, iar numărul de zboruri business nu este semnificativ. Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Militarii bulgari se întorc acasă din Afganistan

    Conform noii strategii privind participarea la războiul din Afganistan, prezentate de ministrul apărării, Anyu Anghelov, două echipe medicale vor fi retrase până la finele lui 2012, la începutul lui 2013 se vor întoarce acasă militarii care păzesc aeroportul din Kabul, iar cei însărcinaţi cu paza aeroportului din Kandahar vor urma până la sfârşitul lui 2014. Retragerea bulgarilor coincide cu planul american de transferare treptată a responsabilităţilor de securitate către forţele afgane până în 2014, notează Novinite.

    În ce priveşte România, preşedintele Traian Băsescu a anunţat la Adunarea Parlamentară a NATO din octombrie că “reconfigurarea efortului nostru” se va face “doar în funcţie de situaţia de pe teren”.

  • Aeroport este. Unde sunt VIP-urile?

    Aruncaţi cu pietre din Bucureşti, marii operatori low-cost din Europa, Ryanair şi easyJet, n-au desenat pe harta lor capitala României. easyJet a insistat totuşi cu două zboruri de pe Otopeni către Madrid şi Milano, contrar obiceiurilor de a ataca agresiv fiecare piaţă pe care decide să opereze. Liderul european Ryanair operează doar tangenţial în România, de la Constanţa. “Nu am fost primiţi cu braţele deschise în România. De aceea am ales doar aeroporturi mici, care au înţeles importanţa unei curse Ryanair.” Era răspunsul dat la lansarea Ryanair în România, în aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director de vânzări al Ryanair pentru Europa Centrală şi de Est. “Nu am reuşit să ajungem la un acord cu aeroportul Băneasa, cel către care ne îndreptasem în primă fază, iar Otopeni percepe costuri de operare mai mari”, declara şi Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet. Low-cost-ul din Carpaţi înseamnă în aviaţia românească Blue Air, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, şi Wizz Air, cu acţionariat maghiar, care transportă cumulat peste patru milioane de pasageri, mai bine de jumătate din trafic realizându-se de pe aeroportul bucureştean. Ei au fost şi cei care au ştiut să negocieze “pe româneşte” cu autorităţile de la Bucureşti, deci au primit frâu liber să zboare de pe Băneasa.

    Ministrul Anca Boagiu relua în decembrie anul trecut o temă dezbătută încă din 2008 de predecesorii săi Ludovic Orban şi Radu Berceanu: “Băneasa trebuie să devină un city-airport de pe care să nu mai opereze companiile low-cost, ci doar aeronavele mici cu trafic de business”. Traficul de business este însă neglijabil, iar motivul invocat de Boagiu le sună multora cusut cu aţă albă. Două milioane de călători au zburat de pe Aurel Vlaicu în 2010, jumătate faţă de numărul celor de pe Otopeni. Dacă ne referim la cursele business, numărul lor ajunge în cel mai bun caz la ordinul zecilor lunar, argument care nu poate sta în picioare la nivel de costuri pentru funcţionarea şi întreţinerea unui aeroport. Interesele imobiliare din nordul Bucureştiului sau zgomotul reclamat de riveranii din zona aeroportului sunt motivele neoficiale vehiculate pentru decizia Ministerului Transporturilor. Şi la fel cum ideea venită pe drumul de la Poiana Braşov legată de introducerea anvelopelor de iarnă a devenit lege, Anca Boagiu demonstrează că şi aerogara se poate transforma în city-airport. “Este cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, spunea CEO-ul Wizz Air, Joseph Varadi, la aflarea veştii. Cu doar trei săptămâni înainte vicepreşedintele John Stephenson declara că Bucureştiul e o piaţă suficient de importantă pentru afacerile maghiarilor din România pentru a nu pierde terenul câştigat. Planurile lui Nelu Iordache de a construi un nou terminal, anunţate în urmă cu doi ani, par astăzi rupte de realitate, însă Wizz şi Blue au arătat că vor cu orice preţ să ţină cu dinţii de Băneasa. Prima şi, respectiv, a treia companie aeriană ca mărime după numărul pasagerilor transportaţi sunt exemplul clar că reţeta low-cost a funcţionat perfect în ultimii trei ani. De aceea, ameninţările cu anularea curselor par desuete.

    E greu de crezut deci că cineva va părăsi piaţa după închiderea aeroportului. Otopeniul va funcţiona la capacitate maximă, biletele se vor scumpi cât să acopere creşterea taxelor de aeroport cu 40%, iar pasagerii îşi vor spune că oricum condiţiile de pe Băneasa erau primitive, chiar dacă asta însemna bilete chiar şi cu zeci bune de euro mai ieftine. În sala de aşteptare de pe Otopeni vor aştepta la primăvară, unul lângă altul, omul de afaceri cu geantă de voiaj Ermenegildo Zegna şi căpşunarul cu sacoşa de rafie, prăjit de soarele Italiei.

  • Carpatair închide baza operaţională din Cluj-Napoca după conflictul cu directorul aeroportului

    “Directorul Aeroportului Cluj încearcă să hărţuiască în disperare compania Carpatair pentru plângerea pe care aceasta a depus-o la Comisia Europeană. Operatorul aerian a acuzat în plangerea sa aeroportul că subvenţionează, începand cu 2007, pe unul din concurenţii săi cu sume care se apropie de 20 milioane de euro, măsura respectivă prejudiciind grav mediul concurenţial, mai multe companii aeriene fiind nevoite să-şi sisteze cursele pe care le-au zburat în mod traditional de pe aeroportul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă remis BUSINESS Magazin.

    Oficialii Carpatair susţin că aplicarea procedurii de degivrare este o operaţiune care ţine strict de competenţa şi decizia comandantului aeronavei şi că se aplică în funcţie de condiţiile meteorologice de la aeroportul de plecare.

    “Acţiunea de astăzi de la Cluj cu provocarea întârzierii neîntemeiate a zborului Cluj-Timişoara cu aproximativ două ore, însoţită de acţiunea din mass-meda cu declaraţii defăimătoare la adresa Carpatair din partea directorului aeroportului şi denaturarea premeditată a faptelor, aducerea unor comparaţii total inacceptabile, gen Verona 1997, nu au nimic de a face cu preocupările reale de siguranţă a zborului. Aceste acţiuni sunt vădit premeditate şi au ca scop doar denigrarea Carpatair”, susţine directorul Carpatair, Nicolae Petrov.

    Potrivit Mediafax, conducerea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca va sesiza Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), după ce piloţii companiei Carpatair au încercat, sâmbătă şi luni, să decoleze cu avioanele fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii depuse pe fuzelaj şi aripi. Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că piloţii companiei au pus vieţile pasagerilor în pericol.

  • Chinezii construiesc cel mai mare aeroport din lume. Ce suprafaţă va avea

    Potrivit www.incont.ro, noul aeroport va fi construit la 30 de minute de centrul Beijingului, deşi atunci când va fi gata, cel mai probabil capitala chineză se va fi extins într-o mega-metropolă, care va include şi alte două oraşe învecinate. Pentru a face faţă cererii tot mai mari pentru transport aerian, aeroportul va avea 8 terminale pentru pasageri, plus unul militar şi o capacitate de până la 200 de milioane de pasageri pe an, cea mai mare a vreunui aeroport din lume la ora actuală.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro