Tag: companie

  • Compania cu cea mai mare productivitate din România

    Cu o cifră de afaceri de peste 900 mil. euro la nivelul anului 2011 şi un singur angajat Renault Industrie Roumanie poate fi catalogată drept compania cu cea mai mare productivitate de pe piaţa locală. Singurul angajat este Jean Detrun, directorul direcţiei logistice centrale a Dacia. Compania face parte din Group Renault România, care a rulat anul trecut afaceri de 3,92 de miliarde de euro, valoarea neincluzând operaţiunile din interiorul grupului.

    Direcţia Logistică Centrală Dacia asigură expediţia componentelor de vehicule către uzine ale Alianţei Renault-Nissan în lume. În plus faţă de activitatea de expediere piese, Direcţia Logistică Centrală Dacia asigură legătura între cele două uzine de pe platforma de la Mioveni (Uzina Vehicule şi Uzina Mecanică şi şasiuri) şi Direcţia Comercială: livrarea de vehicule şi piese de schimb către reţeaua comercială din România şi din alte ţări.

    În perioada 2005 – 2012, Dacia a expediat, prin Direcţia Logistică, peste 6 milioane m³ de piese, care au contribuit la asamblarea a 2,5 milioane vehicule în uzine ale alianţei Renault-Nissan în lume. Cele trei departamente din structura Direcţiei Logistice sunt: Departamentul Audit şi Organizare  Procese, Departamentul Transport Piese şi Vehicule, International Logistic Network (ILN).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • PROTEST SPONTAN la Poşta Română: Peste 1.500 de factori poştali de la mai multe oficii din Capitală au refuzat să plece pe teren

     Preşedintele Sindicatului Poşta Română, Matei Brătianu, a spus că protestul început iniţial la Oficiul Poştal 39 din Şoseaua Iancului s-a extins. În prezent, factorii poştali de la oficiile 39, 7, 77, 4, 10, 19, 82, 61, 53, 57, 76, 37, 24, 69, 9, 67, 30, 27, 74, 75 şi de la magazia Odoarei stau în faţa oficiilor poştale, refuzând să plece pe teren.

    Brătianu a precizat că angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul că ar urma să li se impună între una şi patru zile neplătite, iar pentru acest lucru nu este necesară consultarea sindicatelor, întrucât există o prevedere în Codul muncii care permite acest lucru.

    Poştaşii din Bucureşti sunt nemulţumiţi şi de faptul că le-a fost anulată o cursă pe zi, deşi aceştia sunt obligaţi să facă două curse zilnice din cauza volumului mare de corespondenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL nu va încheia un acord cu NIS privind explorarea şi producţia de petrol în România

     “Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing – n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

    Directorul general al companiei sârbe, Kiril Kravchenko, a declarat la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

    MOL este prezent pe piaţa carburanţilor din România printr-o reţea de 137 de benzinării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Demetriade se întoarce la Tarom

    Numirea noului membru al Consiliului de Administraţie a avut loc în conformitate cu statutul companiei TAROM, care prevede o componenţă de maximum şapte membri în Consiliul de Administraţie.

    “Nicolae Demetriade vine cu o bogată experienţă în aviaţie şi o foarte bună cunoaştere a companiei TAROM, fapt care ne consolidează echipa. Este foarte important ca un consiliu de administraţie să aibă o compoziţie diversificată, orice mare companie având membri în consiliul de administraţie din mai multe domenii”, a declarat Dan Pascariu, Preşedintele Consiliului de Administraţie TAROM.

    Nicolae Demetriade a absolvit Academia de Studii Economice în anul 1970 şi are peste 40 de ani de experienţă în industria de aviaţie şi de turism. A ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul TAROM în perioada 1981-2002, între anii 2001-2002 fiind şi director general al companiei.

    Strategia de administrare a companiei TAROM va continua să fie implementată în conformitate cu planul de administrare aprobat şi aflat în desfăşurare, şi care a înregistrat deja rezultate pozitive în primul trimestru al acestui an.

  • Facebook negociază achiziţia unei companii din Israel pentru până la 1 miliard de dolari

     Discuţiile au început în urmă cu şase luni, iar în prezent are loc o analiză detaliată a Waze, potrivit cotidianului Calcalist, preluat de Reuters.

    Waze foloseşte semnale transmise de smartphone-urile membrilor pentru a genera hărţi şi date despre tafic, pe care le pune la dispoziţia altor utilizatori. Serviciile companiei asigură astfel date în timp real privind traficul.

    Reprezentanţi ai Waze au refuzat să comenteze asupra informaţiei.

    Waze şi Facebook au încheiat un parteneriat în octombrie 2012, când compania israeliană a lansat o variantă îmbunătăţită care permite utlizatorilor să furnizeze informaţii despre traseul lor prietenilor de pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Arbitraj respinge cererea Rompetrol împotriva României privind daune de 185 mil dolari

     The Rompetrol Group N.V., companie înregistrată în Olanda, a trimis la sfârşitul anului 2005 o cerere de arbitraj către Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (CIRDI) împotriva României.

    “În motivarea cererii de arbitraj se susţinea că The Rompetrol Group N.V. şi managementul său au fost ţinta unei hărţuiri din partea autorităţilor publice române, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu şi arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) şi instituţii publice din România, motiv pentru care investiţia sa în sectorul petrolier din România ar fi fost grav afectată”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

    Rompetrol a invocat la acel moment încălcarea de către România a prevederilor Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, ratificat prin Legea 114/1994, drept pentru care a cerut despăgubiri materiale de 139,38 milioane dolari şi despăgubiri morale de 46 milioane dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai este România o ţară low-cost pentru IT?

    „PENTRU NOI, ROMÂNIA MAI ÎNSEAMNĂ DOAR 5% DIN VENITURI, POATE CHIAR MAI PUŢIN“, spune Bogdan Putinică despre operaţiunile de pe plan local ale furnizorului suedez de IT Enea. Asta pentru că din centrul de cercetare şi dezvoltare aflat într-o clădire de birouri din complexul Sema Parc din Capitală, 200 de ingineri şi specialişti IT dezvoltă aplicaţii software şi furnizează servicii IT pentru companii din SUA, Europa de Vest şi China; câteva zeci dintre ei formează chiar echipe independente, un soi de companie în companie, dedicate unui singur client.

    Mai cu seamă, de câţiva ani, piaţa locală unde Enea oferea servicii în special competitorilor din domeniul telecom şi bancar, sectoare afectate de contextul economic nefavorabil, nici nu se mai concentrează asupra extinderii operaţiunilor de aici, motiv pentru care a şi scăzut ponderea din business a României, altădată de peste 10%.

    Pieţele de unde sunt externalizate asemenea servicii către România încep încet-încet să se îndepărteze de destinaţiile fierbinţi de outsourcing de altădată, precum India, unde, deşi oferta de forţă de muncă este mare şi foarte ieftină, există bariere culturale, diferenţe de fus orar şi chiar lipsuri la capitolul specializare şi competenţe tehnice. „E o tendinţă tot mai vizibilă, cel puţin în ce ne priveşte. Am ajuns în punctul în care avem o masă critică de oameni foarte buni, ceea ce ne permite să ne vindem scump“, spune şeful Enea România. Companiile nu se mai uită astfel doar la preţ şi sunt tot mai dispuse să plătească în plus, ceea ce explică inclusiv avansul de aproximativ 20% al vânzărilor înregistrat anul trecut comparativ cu nivelul de 6,1 milioane de euro din 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    RIENTAREA SPRE PIEŢELE STRĂINE, cu precădere din Vest, a fost de altfel una dintre urmările tranzacţiei de acum câţiva ani prin care Enea a cumpărat compania lui Bogdan Putinică, implicată anterior într-o altă tranzacţie, lucru care se traduce acum într-o serie de contracte multianuale cu valori de mai multe milioane de euro. O alta a fost şi faptul că atât el, cât şi co-fondatorul Daniel Bogdan, au preluat o serie de responsabilităţi la nivel de grup – de anul trecut, Putinică a devenit vicepreşedinte global services, ceea ce înseamnă că a preluat toate operaţiunile companiei în zona de servicii, titulatură căreia i s-a adăugat în acest an şi „senior“. 350 dintre cei 420 de angajaţi din divizia de servicii din toată lumea sunt acum în subordinea executivului, 200 dintre ei fiind localizaţi în România. Ba, mai mult, este singurul străin din consiliul de administraţie al companiei, toţi membrii fiind suedezi, ceea ce înseamnă că, deşi şedinţele de board ar putea fi purtate în suedeză, nimeni nu-i cere să înveţe limba, ci poartă discuţiile în engleză.

    OMÂNIA ÎNCĂ ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O PIAŢĂ IEFTINĂ, dar nu prea mai este chiar aşa“, punctează Putinică, nu doar costul, dar şi calitatea serviciilor sau specializarea forţei de muncă fiind mai ridicate decât în destinaţiile consacrate de outsourcing, chiar dacă faţă de Vest există în continuare o discrepanţă de preţ, crede el, de 30-40% în minus. Prin prisma barierelor şi limitărilor, anumite servicii nici n-ar avea însă cum să fie dezvoltate în asemenea destinaţii.

    „Facem software pentru domeniul sănătăţii folosit pe dispozitive aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din SUA“, spune managerul. Concret, oferă Putinică un exemplu, medicul, indiferent unde s-ar afla, se conectează prin intermediul internetului la echipament şi decide, în funcţie de anumiţi parametri şi indicatori despre pacient, ce medicaţie să administreze şi în ce cantitate, iar echipamentul execută comanda, întreg procesul având la bază o aplicaţie dezvoltată de specialiştii din România.

    Competiţia pe piaţa mondială de outsourcing rămâne totuşi destul de acerbă. În India există sute de mii de oameni care lucrează în industria externalizării IT, iar costul mai ieftin rămâne în continuare un argument convingător pentru multe companii din toată lumea. Doar centrul de outsourcing al General Electric numără o cifră impresionantă de angajaţi, iar clădirea nu poate fi înconjurată pe jos într-un timp rezonabil, pe când cu maşina durează cel puţin 15 minute. „Ce şanse să aibă o companie din România sau din alte ţări europene, cu câteva sute de oameni, fără să ofere servicii din altă ligă?“, se întreabă retoric managerul.

  • UPC: Am avut venituri de 34,6 mil. $ în primul trimestru, mai mari cu 4% faţă de anul precedent

    UPC, unul dintre cei mai mari furnizori locali de servicii de comunicaţii, a înregistrat în primul trimestru din acest an venituri de 34,6 mil. dolari, cu 3,7% mai mari decât în urmă cu un an, când operatorul de cablu obţinuse venituri de 33,4 mil. dolari, a anunţat compania.

    “În lei, veniturile companiei în T1 2013 sunt de peste 115 milioane RON, comparativ cu aproape 111 milioane RON în T1 2012”, potrivit datelor UPC.

    „Am început anul 2013 cu rezultate bune şi recent am lansat o nouă ofertă de servicii digitale, în cadrul campaniei  Descoperă ceva extraordinar în fiecare zi.  Vom continua şi în 2013 să ne concentrăm pe extinderea ariei de acoperire cu servicii de Internet Fiber Power 150Mbps şi vom adăuga în portofoliu noi aplicaţii interactive”, a declarat Severina Pascu, CEO al UPC România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Kraft Foods România a devenit, din aprilie, Mondelez România

     “La 1 octombrie, 2012, Kraft Foods s-a împărţit în două companii publice de top: o companie de snacks la nivel global, cu creştere semnificativă şi o companie de produse de băcănie, în America de Nord, cu o marjă de profit ridicată. Aceasta din urmă, îşi menţine numele de Kraft Foods Group”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Noul nume, inventat, este o combinaţie între echivalentul latin al cuvântului “lume” şi o expresie care sugerează termenul “delicios”.

    Potrivit companiei, Mondelez România este lider de piaţă în categoriile de cafea, ciocolată şi biscuiţi, poziţie pe care vrea să o consolideze prin investiţii în mărcile sale şi extinderea gamei de produse.

    Mondelez România este prezentă pe piaţa locală din anul 1994 şi are în portofoliu mărci precum Jacobs, Nova Brasilia, Milka,Toblerone, Poiana, belVita şi Oreo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro