BusinessMagazin

Tag: companie

  • Cristina Şerban, Deputy Head of departament eAgriculture Siveco România

    Cristina Şerban s-a alăturat echipei Siveco România în aprilie 2011, ocupând poziţia de program manager în cadrul departamentului Project Management Office, cu responsabilităţi de coordonare a proiectelor implementate de companie. „La început, totul mi s-a părut extrem de complex, începând cu multitudinea de sisteme şi aplicaţii informatice care susţineau operaţiunile companiei, până la portofoliul diversificat de produse, clienţi, industrii pentru care Siveco lucra“, îşi aminteşte Cristina Şerban.

    Absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, managerul şi-a dorit tot timpul să lucreze în companii mari, capabile să genereze un impact asupra mediului economic şi social în care trăim. „În toată cariera am lucrat cu oameni care au fost o sursă de inspiraţie pentru mine, care m-au ajutat să mă dezvolt profesional, dar care au avut o contribuţie şi la definirea personalităţii mele.

    Nu îmi amintesc să fi fost înconjurată de oameni care să nu mă fi motivat. Îmi doresc ca acum, la rândul meu, să reuşesc să transmit acelaşi lucru echipelor de tineri entuziaşti cu care lucrez.“ Pentru buna coordonare a proiectelor şi profesionalism, Cristina Şerban a primit în 2012 titlul de angajat al anului în companie. Din 2014, Cristina Şerban a fost numită deputy head of unit la Departamentul eAgriculture din Siveco, o linie de business care dezvoltă şi implementează soluţii informatice complexe dedicate sectorului agricol. 

  • Cristina Şerban, Deputy Head of departament eAgriculture Siveco România

    Cristina Şerban s-a alăturat echipei Siveco România în aprilie 2011, ocupând poziţia de program manager în cadrul departamentului Project Management Office, cu responsabilităţi de coordonare a proiectelor implementate de companie. „La început, totul mi s-a părut extrem de complex, începând cu multitudinea de sisteme şi aplicaţii informatice care susţineau operaţiunile companiei, până la portofoliul diversificat de produse, clienţi, industrii pentru care Siveco lucra“, îşi aminteşte Cristina Şerban.

    Absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, managerul şi-a dorit tot timpul să lucreze în companii mari, capabile să genereze un impact asupra mediului economic şi social în care trăim. „În toată cariera am lucrat cu oameni care au fost o sursă de inspiraţie pentru mine, care m-au ajutat să mă dezvolt profesional, dar care au avut o contribuţie şi la definirea personalităţii mele.

    Nu îmi amintesc să fi fost înconjurată de oameni care să nu mă fi motivat. Îmi doresc ca acum, la rândul meu, să reuşesc să transmit acelaşi lucru echipelor de tineri entuziaşti cu care lucrez.“ Pentru buna coordonare a proiectelor şi profesionalism, Cristina Şerban a primit în 2012 titlul de angajat al anului în companie. Din 2014, Cristina Şerban a fost numită deputy head of unit la Departamentul eAgriculture din Siveco, o linie de business care dezvoltă şi implementează soluţii informatice complexe dedicate sectorului agricol. 

  • Obiect vestimentar apărut de mai bine de o sută de ani revine la modă

    Apărut de mai bine de o sută de ani şi utilizat de multe ori de cei sau cele care îl purtau pentru a da impresia că au o cămaşă sau o bluză pe sub haină, plastronul revine la modă în această toamnă, scrie Wall Street Journal. Rolul lui însă, susţin experţii în modă, nu mai este deloc cel iniţial, de a proteja cămaşa, care, având o parte detaşabilă mai uşor de întreţinut, rezistă mai mult, ci de a completa o ţinută fără ca persoana care o poartă să pară prea gros îmbrăcată.

    Apreciat şi de fotografii de celebrităţi pentru că le oferă o soluţie uşoară la situaţiile în care o jachetă nu cade suficient de bine pe o vedetă, plastronul se regăseşte deja de ceva vreme în colecţiile unor designeri, în timp ce alţii abia încep să-l propună ca articol vestimentar. Firma CeCe Toppings din New York propune, de exemplu, plastroane încheiate până în gât, care imită cămăşi şi bluze clasice, cu diverse imprimeuri sau modele, numindu-şi însă produsele ”gulere„ şi sugerând purtarea lor cu pulovere la baza gâtului sau cu anchior. Veronica Bear, o companie de articole vestimentare de lux, propune o serie de plastroane mai sport, care amintesc de hanorace sau de cămăşi de blugi, cumpărătorii putând să adauge un plus de eleganţă unei jachete sau să pară că poartă o ţinută mai relaxată în funcţie de plastronul ales. Colecţia de primăvară 2016 a companiei are chiar şi plastroane de satin.

    Nici creatorul Michael Kors nu s-a lăsat mai prejos, prezent`nd n acest an o gamă de plastroane elegante care pot fi purtate cu pulovere sau pe sub rochii fără m`neci.

  • Emanuela Mazilu-Merer, director juridic filialele grupului Mol în România

    Emanuela Mazilu-Merer are o experienţă în domeniul juridic de peste 13 ani, timp în care a ocupat diferite poziţii în mai multe companii din industrii precum petrol şi gaze, domeniul imobiliar, sectorul financiar-bancar, dar s-a ocupat şi de fuziuni şi achiziţii şi guvernanţă corporatistă.

    După câţiva ani de experienţă ca avocat în cabinet individual, a decis să îşi continue cariera ca avocat in house (şi ulterior ca şef de departament juridic) al Anchor Group, dezvoltatorul centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România. În perioada 2010-2013 a condus departamentul Juridic al BCR Real Estate Management – parte a Erste Group.

    În mai 2013 s-a alăturat echipei MOL România, preluând conducerea departamentului juridic. Emanuela Mazilu-Merer coordonează activităţile juridice pentru cele trei companii ale Grupului MOL în România – MOL România Petroleum Products, MOL Retail Comerţ (fosta Eni România) şi Panfora Oil & Gas (compania de upstream) – coordonând atât echipele interne, cât şi pe cele ale furnizorilor de servicii juridice. Una dintre realizările notabile este coordonarea din punct de vedere juridic a tranzacţiei de preluare a Eni România, inclusiv a reţelei de benzinării, proces care a presupus, printre altele, realizarea analizei de risc, analiza due diligence, pregătirea integrării de business şi a fuziunii juridice.

    De asemenea, este membru al Echipei de Coordonare de Ţară, având ca scop dezvoltarea sustenabilă a companiei pe piaţa românească şi implementarea de înalte standarde profesionale şi etice. 

  • Surpriza Wizz Air pentru România. Anunţul făcut astăzi de companie

    Vicepreşedintele executiv al Wizz Air, John Stephenson, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, la Cluj-Napoca, că din iulie 2016 vor fi lansate…

    Surpriza Wizz Air pentru România. Anunţul făcut astăzi de companie

  • Noi probleme pentru McDonald’s. Ce produs al companiei este aspru criticat

    McDonald’s a prezentat un nou model de burger în China, iar reacţia publicului este extrem de negativă. The Modern China Burger foloseşte un tip de pâine cu cereale care are o culoare gri şi va fi disponibil până pe 3 noiembrie, scriu cei de la Business Insider.

    Şi alte companii au experimentat în trecut, un exemplu fiind hamburgerul negru al celor de la Burger King, numit kuro burger, care a fost destinat pieţei din Japonia.

    “Pe lângă faptul că are o culoare asociată cu plictiseală, feliile de pâine seamănă cu două pietre”, au scris cei de la Grub Street.

    Cu toate acestea, cei de la Time Out Beijing au apreciat calitatea şi gustul produsului.

    În luna septembrie, McDonald’s a anunţat că va lansa în Germania primul său hamburger cu carne de vită 100% organică, în încercarea de a se adapta cerinţelor în creştere din partea consumatorilor privind mâncarea naturală şi mai puţin procesată, potrivit Reuters.

    Acest hamburger cu carne de vită organică, intitulat “McB”, va fi disponibil în reţeaua de restaurante McDonald’s din Germania pentru o perioadă limitată, respectiv între 1 octombrie şi 18 noiembrie.

    Hamburgerul “McB” va fi preparat din carne de vită provenită de la ferme din Germania şi Austria, care sunt certificate pentru produsele organice pe care le furnizează.

    Lansarea acestui hamburger face parte din strategia noului director executiv al celui mai mare lanţ de restaurante din lume în funcţie de venituri, Steve Easterbrook, de a transforma McDonald’s într-o companie “modernă şi progresivă” în privinţa produselor pe care le oferă clienţilor săi.

  • Cât câştigă un şofer Uber?

    Anul trecut Uber a anunţat că un şofer din New York care lucrează full time pentru Uber câştigă în medie 90.000 de dolari pe an.
    Şoferii au reacţionat şi au mărturist pentru Business Insider că nu câştigă în niciun caz atât de mult, căştigurile fiind undeva între 10.000-41.000 pe an.

    Emily Guendelsberger, jurnalist de la ziarul Philadephia City Paper, a decis să afle cât câştigă un şofer Uber şi s-a angajat la compania de ride-sharing.

    După 100 de curse, ea a câştigat 17 dolari pe oră. Numai că suma s-a diminuat când a extras 28%, procentajul fiind partea Uber, apoi încă 19% pentru cheltuieli (benzină etc), iar câştigul a ajuns la 9,34 de dolari pe oră.

    “Dacă aş lucra 10 ore pe zi, şase zile pe săptămână, cu o săptămână liberă, aş face aproximativ 30.000 de dolari pe an, înainte de a-mi plăti taxele”, a spus Guendelsberger. “Ca să fac 90.000 de dolari ar trebui să lucrez 27 de ore pe zi, 365 de zile pe an”, a adăugat ea.

  • După o carieră de peste un deceniu în grupul Farmexim, Marcel Gîlcescu este directorul executiv al lanţului de farmacii Help Net

    După o carieră de peste un deceniu în grupul Farmexim, Marcel Gîlcescu ocupă, din februarie 2011, funcţia de director executiv al lanţului de farmacii Help Net, fiind responsabil de strategia şi politica financiară şi de dezvoltare a companiei, de creşterea profitabilităţii şi a performanţelor manageriale.

    Anterior, a ocupat timp de şase ani funcţia de director financiar al Help Net şi de şef al biroului financiar din cadrul distribuitorului de medicamente Farmexim, ambele deţinute de antreprenorul Ovidiu Buluc. „Primul meu loc de muncă a fost într-o firmă de consultanţă unde am avut ocazia să văd şi să înţeleg modul de lucru din diferite domenii de activitate, astfel că la momentul în care am decis să intru în piaţa farma aveam deja creată o perspectivă a acestui domeniu.

    În toţi aceşti ani am contribuit împreună cu echipa mea la menţinerea companiei pe locurile fruntaşe în topurile de business.“  Gîlcescu crede în valorile antreprenoriatului şi spune că le poate aplica în compania Help Net, „unde spiritul antreprenorial, atitudinea de «poţi face» şi capacitatea angajaţilor de a învăţa lucruri noi sunt principalele calităţi pe care le dezvoltăm în echipă.”

  • Surpriza Wizz Air pentru România. Anunţul făcut astăzi de companie

    Vicepreşedintele executiv al Wizz Air, John Stephenson, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, la Cluj-Napoca, că din iulie 2016 vor fi lansate…

    Surpriza Wizz Air pentru România. Anunţul făcut astăzi de companie

  • Training pentru traficul bucureştean: italianul care te învaţă cum să te fereşti de accidente

    Andrea Fogliazza, un antreprenor italian stabilit în România, a lansat o şcoală de conducere defensivă şi o competiţie în care a investit peste 400.000 de euro până în prezent. Până la finalul anului vrea să ajungă la peste 1.000 de cursanţi, mare parte din clienţii săi fiind aduşi de companiile care vor să se asigure că maşinile din flotele lor sunt pe mâini bune.

    O discuţie auzită la radio în maşină reproducea remarca unui taximetrist despre şofatul în contextul infrastructurii locale: „În România nu ar trebui să existe şcoli de şoferi care să te înveţe cum să conduci, ci şcoli care să te înveţe cum să te fereşti în trafic”. Italianul Andrea Fogliazza a speculat această nevoie şi a creat şcoala de conducere defensivă Smart Driving, ce antrenează exact ce descria taximetristul: reacţiile şoferilor în situaţii limită. Astfel, reacţiile şoferului în condiţiile unui derapaj ori ale neacordării de prioritate din partea unui alt participant la trafic pot fi studiate şi corectate în cadrul şcolii lansate de italian la sfârşitul anului 2013. Ulterior lansării şcolii, antreprenorul a simţit nevoia dezvoltării şi a unor competiţii pentru cei care voiau să îşi testeze, alături de reacţiile în situaţii limită, şi spiritul competitiv. Până acum, Fogliazza apreciază că a investit mai mult de 400.000 de euro în cele două componente şi că, până la finalul anului viitor, va ajunge la un rulaj al afaceri de 900.000 de lei (cca 200.000 de euro).

    Andrea Fogliazza a ajuns în România în urmă cu aproximativ 10 ani, când era responsabil de dezvoltarea comercială în cadrul filialei din Iaşi a furnizorului italian de servicii de call center şi de telemarketing XL World. Compania, care ajunsese la 1.200 de angajaţi în România, a fost vândută către Xerox, iar lui Fogliazza i s-a propus să ocupe o funcţie în cadrul filialei din Albania a companiei, unde firma mutase câteva sute de locuri de muncă.

    Andrea Fogliazza a preferat să rămână în România, unde a intrat în antreprenoriat cu o afacere de import alimentar. Ulterior, a vândut firma, iar la scurt timp a deschis şcoala de conducere defensivă Smart Driving (operată de compania WCA Team SRL). Ideea afacerii a venit ca urmare a pasiunii sale pentru moto sport – a participat la cursuri ale Yamaha Motorbikes şi Ducati Motorbikes, dar a urmat şi cursuri de instructor în Italia, Croaţia şi Ungaria. Ulterior, a pregătit motociclişti pe circuite de renume mondial precum Isle of Man ca director şi technical director şi team manager pentru Extreme Rider (2003 – 2009). Numărul de circa 100 de participanţi la un eveniment de pilotaj realizat în 2013 în România în colaborare cu şcoala Guidare Pilotare din Italia, o instituţie de conducere defensivă şi sportivă din Europa şi şcoala oficială a BMW, l-a încurajat să creeze o afacere similară în România.

    Sistemul şcolii Guidare Pilotare este, potrivit lui Fogliazza, unul diferit faţă de cel al şcolilor de şoferi obişnuite şi care aplică principii ale psihologiei în condus şi reacţie. Fondatorul şcolii, pilotul de Formula 1 Siegfried Stohr, este la bază psiholog. La începutul anului trecut, a lansat şcoala Smart Driving, mai întâi printr-o colaborare cu Automobile Bavaria, prin care cursanţii aveau posibilitatea să îşi exerseze tehnica de condus pe autoturisme Mini. După şapte luni de activitate, a realizat un nou parteneriat, cu dealerul BMW APAN Motors din Brăila, iar de atunci elevii îşi pot exersa cunoştinţele pe maşini BMW din parcul auto al dealerului. În cursul acestui an, Fogliazza a lansat şi conceptul Smart Driving Series, care reprezintă un context în care elevii şcolii să aplice ceea ce au învăţat într-o competiţie, alături de persoane care vor pur şi simplu să îşi testeze abilităţile de condus defensiv.

    Concret, şcoala Smart Driving predă exerciţii organizate pe un circuit amenajat, cu maşini dotate cu camere de filmat, ce înregistrează comportamentul elevului, cât şi viteza şi frânarea maşinii, dar şi cu sisteme care permit simularea în situaţii limită – precum pierderea aderenţei la polei ori evitarea obstacolelor la viteză mare. „Sunt foarte ciudate reacţiile – unii dintre ei lasă volanul şi închid ochii, alţii frânează incorect”, descrie Fogliazza cele mai des întâlnite reacţii la cursanţii săi.
    Odată ce au înţeles greşelile din aceste reacţii, cursurile continuă în corectarea acestora şi în direcţia aplicării tehnicii corecte.