BusinessMagazin

Tag: companie

  • Povestea antreprenorului care a schimbat transportul în comun

    Născut în octombrie 1978, Camp a urmat cursurile Universităţii din Calgary, obţinând o diplomă în inginerie electrică. În 2007, el a fost inclus pe lista TR35 a Masachussetts Institute of Technology, care îi include pe cei mai inovatori tineri de sub 35 de ani.

    Un an mai târziu a fost numit unul dintre cei mai buni tineri antreprenori din domeniul IT de către revista Bloomberg BusinessWeek.

    În 2009, Garrett Camp şi Travis Kalanick au pus bazele Uber, o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. În mai puţin de un an de la lansare, succesul său a început să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care operează Uber. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare, la începutul anului 2014, a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber. Evaluată la 17 miliarde de dolari, compania este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Anul trecut, Camp a fondat Expa, un accelerator de start-up-uri menit să descopereze noi businessuri cu potenţial. El a promovat proiectul folosindu-se de experienţa sa de peste zece ani în antreprenoriat, dezvoltând o platformă care oferă sfaturi şi direcţii pentru tinerii care vor să pornească o afacere.

    Garrett Camp a investit în mai multe companii, printre care Prism Skylabs, o platformă de analiză video, WillCall, o aplicaţie ce permite achiziţionarea de bilete pentru concerte, şi Behance, o reţea socială pentru experţii din diferite domenii. Camp are o avere estimată la 300 de milioane de dolari.

  • Luptă între masculii alfa la vârful OMV. Directorul general ar putea pleca de la conducerea companiei

    La întâlnirea de marţi a conducerii OMV se va pune în discuţie şi posibilitatea ca angajamentul lui Roiss să înceteze mai devreme decât era stabilit.

    Roiss a devenit CEO al companiei în 2011, iar anul trecut grupul austriac i-a extins contractul până în martie 2017.

    Totuşi, de atunci şi până în prezent, compania a înregistrat rezultate financiare slabe, profitul operaţional înjumătăţindu-se în al doilea trimestru din acest an, pe fondul crizei din Libia, care a determinat grupul să crească producţia de petrol în ţări unde costurile sunt mai mari, precum Norvegia.

    De asemenea, divizia de gaze naturale nu a consemnat un avans important, aşa cum a sperat conducerea companiei. În aceste condiţii, Roiss a încercat să reducă divizia, ceea ce a determinat apariţia unor neînţelegeri între el şi şeful unităţii, Hans-Peter Floren, potrivit surselor citate de Reuters.

    În 2013, divizia de gaz şi energie a contribuit cu doar 1 milion de euro la profitul grupului, înainte de dobânzi şi taxe, care a înregistrat o valoare de 2,7 miliarde de euro.

    “Pe de o parte, problemele de la OMV sunt determinate de piaţă. Există, însă, şi probleme în ceea ce priveşte atmosfera şi cooperarea din cadrul companiei”, a declarat una dintre surse.

    O altă sursă apropiată situaţiei a explicat că Roiss şi Floren, pe care i-a numit “masculi alfa”, poartă o luptă pentru putere în interiorul companiei.

    De altfel, acţionarii principali ai OMV, şi anume compania de stat austriacă OIAG (cu o participaţie de 31,5%) şi International Petroleum Investment din Abu Dhabi (cu o participaţie de aproape 25%), le-a cerut celor doi să ajungă la un acord.

    Săptămâna trecută, ziarul austriac Die Presse a anunţat că OMV ar putea încheia contractele lui Roiss şi Floren înainte de termen, citând surse din conducerea companiei.

    “Dacă plecarea lui Roiss se întâmplă, ar putea fi percepută ca o îmbunătăţire de către piaţă şi investitori. Sunt atât de multe zvonuri legate de el”, a declarat un analist care se ocupă de OMV.

    În cazul în care Roiss şi Floren vor părăsi OMV, board-ul companiei va pierde trei dintre membrii existenţi, şi anume Manfred Leitner (director de Marketing), David Davies (directorul de Finanţe) şi Jaap Huijskes (directorul diviziei de explorare şi producţie).

    De altfel, în septembrie, OIAG a anunţat că OMV şi-ar putea schimba conducerea şi strategia de afaceri în urma unei evaluări începute în primul trimestru al anului.

    Acţiunile OMV au coborât, vineri, la minimul ultimilor doi ani, valoarea acestora scăzând cu aproape o treime de la începutul anului până în prezent.

    În România, compania OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, administrează o reţea de 545 staţii de distribuţie a carburanţilor, din care 392 operate sub brandul Petrom şi 153 sub brandul OMV.

    OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane de barili echivalent petrol (bep). Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pieţele din România şi ţările învecinate, prin intermediul a circa 800 benzinării.

  • Primul încărcător universal dezvoltat de o firmă din România

    Pornind de la idea unui încărcător universal autohton designeri timişoreni au creat zeci de schiţe şi simulări 3D pentru a concepe un design unic. Adorian Demeter, manager general, a declarat: “Dorinţa de a creea propriile produse a fost unul din motivele pentru care am pus baza acestei compani.”

    nJoy este singura companie de IT&C de pe piaţa românească care deţine în portofoliul său un produs conceput în România, iar UKKO se adresează unei game largi de producători, fiind compatibil cu orice model de laptop realizat sub brandul Asus, Acer, Toshiba, IBM, HP, Lenovo, Sony, Fujitsu, Compaq, Samsung sau Dell. Pentru vânzare, cei de la nJoy recomandă un preţ de 200 de lei.

    nJoy este un brand românesc deţinut de compania DAI-TECH S.R.L., care în acest scurt timp de la lansare a reuşit să se impună pe pieţele din România, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Macedonia. De la înfiinţare şi până în prezent, compania a realizat peste 20 de categorii de produse (începând de la periferice şi până la componente hardware PC), însumând peste 100 de modele şi a vândut peste 1 milion de unităţi.

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • În 2006 Business Magazin îl prezenta pe Mihai Pohonţu. Astăzi, el este vicepreşedinte al Disney Interactive

    Prima dată am scris despre el în 2006, când i-am intuit potenţialul – venise în România să pună bazele unei reţele de studiouri de jocuri, pentru Jamdat (companie pe care o fondase alături de mai mulţi parteneri şi care a fost ulterior cumpărată de Electronic Arts) – şi a doua oară în 2014, când şi-a confirmat potenţialul, devenind vicepreşedinte al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment cu baza la Los Angeles.

    La 35 de ani este de doi ani vicepreşedinte la Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment din SUA. „Uitându-mă acum în urmă, nu îmi vine să cred că eu am înfiinţat ceea ce este acum EA România, o companie cu 1.100 de angajaţi“, spunea Mihai Pohonţu în vara acestui an.

    Diferenţa dintre cele două interviuri în Business Magazin, dincolo de cei opt ani care au trecut, este că “data trecută când am apărut în revistă eram manager la EA şi făceam un efort de PR, deoarece aveam 150 de angajaţi şi căutam oameni buni. Acum nu dau interviuri, deoarece sunt într-o perioadă de creştere accelerată“. La acea vreme coordona activitatea din România a Jamdat, el fiind cel care în 2004, la întoarcerea în România din SUA, a pus bazele filialei locale a Jamdat, producător de jocuri pentru mobil.

    Acum coordonează direct o echipă de zece producători care conduc studiourile de jocuri, iar echipa are în total peste 600 de oameni în nouă locaţii din lume, printre care Polonia, India şi România. Este de doi ani la Disney Interactive, fiind acum implicat în toate deciziile majore ale diviziei, care are o cifră de afaceri în jurul unui miliard de dolari şi aduce circa 4% din businessul Walt Disney Company.

  • Povestea surferului care a devenit miliardar după ce şi-a urmat pasiunea

    Woodman a crescut în Menlo Park, California şi a studiat la şcoala Menlo, pe care a absovit-o în 1993 şi la Universitatea din California, San Diego, până în 1997. După absolvirea studiilor, a fondat o companie în domeniul marketingului pe care a numit-o funBug are s-a dovedit un eşec. Prin urmare, în 2002, la 26 de ani, a decis să călătorească în jurul lumii pentru a-şi urma pasiunea de a face surf.

    În timp ce făcea surfing în Australia şi Indonesia, a început să folosească o cameră de 35 de mm pe care a ataşat-o pe palmă cu o bandă din cauciuc şi a încercat să captureze valurile. Călătoria sa a devenit astfel inspiraţia pentru pornirea afacerii GoPro. Woodman şi soţia sa, Jill, au finanţat afacerea după ce au vândut coliere cumpărate în Bali cu 1, 90 dolari pe care le-au vândut ulterior cu un preţ de 60 dolari şi la care au adăugat un împrumut de 35.000 dolari de la mama lui Woodman şi 200.000 de la tatăl său.

    Produsul a evoluat spre o cameră digitală compactă care poate fi conectată WiFi şi controlată prin telecomandă, este waterproof, are capacitatea de înregistrare pe un card SD şi poate fi cumpărat cu un preţ de mediu de 200-400 dolari. În 2004, Woodman a încheiat primul contract mare, după ce o companie din Japonia a făcut o comandă de 100 de camere.

    Vânzările s-au dublat an de an, iar până în 2012, tânărul antreprenor vânduse 2,3 milioane de camere. La finalul aceluiaşi an, compania taiwaneză Foxconn a cumpărat 8,88% din companie în schimbul a 200 de milioane de dolari, aspect care a plasat valoarea de piaţă a companiei la 2,25 miliarde de dolari, transformându-l pe Woodman în miliardar. Anul acesta, averea lui a fost estimată la 1,3 miliarde de dolari.

     

  • Regina asfaltului intră în insolvenţă. Compania are datorii de 25 milioane lei

    Unul din cei mai mari asfaltatori din judeţul Satu Mare a intrat în insolvenţă. PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare este deţinută de o “regină a asfaltului”, Adela Giurgiu, în asociere cu soţul (fost vameş) şi cumnatul ei, scrie Vocea Transilvaniei.

    Tribunalul Satu Mare a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare, instanţa stabilind data de 9 octombrie 2014 drept termen limită de depunere a cererilor de admitere a creanţelor.

    Societatea PAS TRANS COMPANY SRL a fost înfiinţată în anul 2001, având ca principal obiect de activitate “Lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor”. Firma, deţinută şi administrată de către Adela Giurgiu, a fost inclusă anul trecut pe lista marilor asfaltatori bănuiţi de către Consiliul Concurenţei de posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel. Ancheta viza atât participarea unor firme mari de construcţii la licitaţii, precum şi o posibilă înţelegere între furnizorii de materiale de construcţii.

    Firma PAS TRANS COMPANY SRL a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri de 18.878.216 lei şi pierderi de 2.267.487 lei, iar pentru anul 2013 a raportat afaceri de 8.860.257 lei, pierderi de 756.695 lei, datorii totale de 24.758.059 lei. La data de 31 martie 2014, societatea înregistra restanţe către bugetele de stat în valoare cumulată de 2.212.753 lei, pentru achitarea cărora obţinuse înlesniri la plată, mai notează Vocea Transilvaniei.

  • În 2005 vi-l prezentam pe George Haber, considerat unul din “părinţii” dvd-ului. Acum este cel mai bogat român din America.

    George Haber, romanul a carui prima afacere a fost o discoteca improvizata in Oradea anilor ‘70, e acum un nume „de casa“ in Silicon Valley, locul in care s-au inventat microprocesorul, computerul personal si mouse-ul. Acolo Haber a construit companii,  le-a vandut, acolo a ratat o afacere „la cheie“ cu Bill Gates si o listare la Bursa. Si tot acolo a strans o avere, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Pana acum, George Haber a construit de la zero trei companii. Pe primele doua le-a vandut deja, iar cea de-a treia se afla in plin proces „de maturizare“.

    CompCore Multimedia

    INCEPUTUL: Este prima afacere importanta a lui Haber. Compania, creata in 1993, producea software si hardware pentru compresia si decompresia video. Afacerea a pornit cu investitie initiala zero.

    CLIENTII: Printre clienti s-au numarat atat producatori de computere (Dell, Packard Bell), cat si producatori de procesoare grafice.

    VANZAREA: In 1996, compania a fost cumparata de Zoran pentru 80 de milioane de dolari. In momentul tranzactiei, Haber detinea 40% din afacere.

    REZULTATE FINANCIARE: Inainte de a fi vanduta, CompCore avea vanzari de zece mi-lioane de dolari pe an si un profit de 50%.

     GigaPixel

    INCEPUTUL: Haber a atras in GigaPixel investitii de sase milioane de dolari. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation.

    PARTENERI: GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari.

    VINZAREA: In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    REZULTATE FINANCIARE: Compania avea venituri de 15 milioane de dolari, insa nu ajunsese pe profit in momentul realizarii tranzactiei.

     Mobilygen

    INCEPUTUL: Mobilygen este cea mai importanta afacere actuala a lui Haber. Este chairman in cadrul Mobilygen, companie care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod.

    INVESTITII: A atras investitii de 15 milioane de dolari, dintre care zece milioane au venit de la Kleiner Perkins Caufield & Byers – companie care a finantat, printre altii, corporatii ca America Online (AOL), Compaq sau Sun.

    VALOAREA: Potrivit estimarilor lui Haber, Mobilygen va ajunge sa valoreze cateva sute de milioane de dolari in doi-trei ani. Antreprenorul detine 10% din companie.

  • În 2005 vi-l prezentam pe George Haber, considerat unul din “părinţii” dvd-ului. Acum este cel mai bogat român din America.

    George Haber, romanul a carui prima afacere a fost o discoteca improvizata in Oradea anilor ‘70, e acum un nume „de casa“ in Silicon Valley, locul in care s-au inventat microprocesorul, computerul personal si mouse-ul. Acolo Haber a construit companii,  le-a vandut, acolo a ratat o afacere „la cheie“ cu Bill Gates si o listare la Bursa. Si tot acolo a strans o avere, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Pana acum, George Haber a construit de la zero trei companii. Pe primele doua le-a vandut deja, iar cea de-a treia se afla in plin proces „de maturizare“.

    CompCore Multimedia

    INCEPUTUL: Este prima afacere importanta a lui Haber. Compania, creata in 1993, producea software si hardware pentru compresia si decompresia video. Afacerea a pornit cu investitie initiala zero.

    CLIENTII: Printre clienti s-au numarat atat producatori de computere (Dell, Packard Bell), cat si producatori de procesoare grafice.

    VANZAREA: In 1996, compania a fost cumparata de Zoran pentru 80 de milioane de dolari. In momentul tranzactiei, Haber detinea 40% din afacere.

    REZULTATE FINANCIARE: Inainte de a fi vanduta, CompCore avea vanzari de zece mi-lioane de dolari pe an si un profit de 50%.

     GigaPixel

    INCEPUTUL: Haber a atras in GigaPixel investitii de sase milioane de dolari. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation.

    PARTENERI: GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari.

    VINZAREA: In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    REZULTATE FINANCIARE: Compania avea venituri de 15 milioane de dolari, insa nu ajunsese pe profit in momentul realizarii tranzactiei.

     Mobilygen

    INCEPUTUL: Mobilygen este cea mai importanta afacere actuala a lui Haber. Este chairman in cadrul Mobilygen, companie care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod.

    INVESTITII: A atras investitii de 15 milioane de dolari, dintre care zece milioane au venit de la Kleiner Perkins Caufield & Byers – companie care a finantat, printre altii, corporatii ca America Online (AOL), Compaq sau Sun.

    VALOAREA: Potrivit estimarilor lui Haber, Mobilygen va ajunge sa valoreze cateva sute de milioane de dolari in doi-trei ani. Antreprenorul detine 10% din companie.

  • EY înregistrează o creştere de 7% a veniturilor faţă de anul trecut

    EY este cea mai integrată firmă de servicii profesionale, unul dintre liderii la nivel internaţional, fiind prezentă în România de 22 de ani.

    “În România, EY a avut un an foarte bun. Am oferit servicii pentru mai mult de 1000 de clienţi atât din România, cât şi din străinătate. De asemenea, pentru al doilea an consecutiv, suntem cea mai dinamică firmă de consultanţă şi audit, înregistrând cea mai mare rată de creştere din cele 22 ţări unde EY este prezentă în Europa Centrală şi de Sud-Est, după Turcia. Rezultatele reflectă performanţele EY România ca echipă, investiţiile în formarea de noi lideri şi concentrarea pe livrarea de servicii de calitate excepţională”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Sectoarele în care EY a înregistrat cea mai rapidă creştere au fost industria farmaceutică şi sectorul public, ambele generând o creştere de două cifre a veniturilor.

    La nivelul pieţelor emergente, veniturile EY au crescut per ansamblu cu 8,7%, în pofida condiţiilor economice dure şi a încetinirii economice din mai multe pieţe emergente cheie. Prin comparaţie, nivelul de creştere de anul trecut a atins 12%.

    “Pieţele emergente vor continua să alimenteze creşterea economică şi în viitorul apropiat. Considerăm că până în anul 2020, aproximativ 30% dintre veniturile noastre vor proveni de pe pieţele emergente şi ne-am fixat un plafon de investiţii de 1,5 miliarde USD pentru a sprijini această creştere”, comentează Mark Weinberger, Preşedinte şi CEO al EY.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. În România şi Republica Moldova, EY are peste 500 de angajaţi.