BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai mare producător de petrol din Rusia a pierdut trei miliarde de dolari

    Astfel, sancţiunile internaţionale şi deprecierea rublei au “şters” profitul companiei conduse de Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Rosneft a solicitat recent un ajutor de 2 trilioane de ruble din partea statului, pentru a putea menţine activitatea pe durata anului în curs. Ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că o astfel de cerere este imposibil de onorat fără a pune o presiune uriaşă asupra populaţiei.

    Problemele Rosneft arată cât de afectată este economia rusă de deprecierea rublei, fapt datorat în mare măsură sancţiunilor impuse ca urmare a crizei din Ucraina.

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.

  • INCIDENT la summitul de la Minsk: Vladimir Putin şi Nicolae Timofti au avut un schimb dur de replici. Presa relatează că au fost aproape de a se lua la bătaie – VIDEO

    Timofti şi-a exprimat regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE şi i-a reproşat lui Putin introducerea embargourilor pentru produse moldoveneşti.

    “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, a subliniat Timofti.

    La rândul său, Putin şi-a exprimat regretul că Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu Uniunea Europeană.

    “Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fost Republica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni”, a denunţat liderul rus.

    “Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere”, a subliniat Putin, apreciind că “dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a să discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă”.

    Schimbul de replici între Putin şi Timofti a continuat chiar şi în timpul discursului lui Emomali Rahmon, preşedintele Tajikistanului. Jurnaliştii prezenţi la reuniune nu au reuşit să audă discuţia dintre cei doi lideri, însă au apreciat că Putin şi Timofti au fost aproape de a se lua la bătaie, scrie Moskovski Komsomoleţ (MK) în ediţia de vineri.

    Potrivit cotidianului, discuţia tensionată dintre liderul rus şi cel moldovean a provocat îngrijorarea preşedintelui Kârgâzstanului, Almazbek Atambaev. El a scris cu creionul un mesaj adresat liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, însă Timofti şi Putin s-au calmat destul repede şi nu a fost nevoie de intervenţia preşedintelui belarus.

    Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.

  • Rusia pregăteşte sancţiuni simetrice împotriva ţărilor occidentale

     “Am dat ordinul pentru adoptarea unor sancţiuni împotriva Occidentului”, a declarat Putin în cursul unei vizite la Voronej, localitate situată la 500 de kilometri sud de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici