Tag: venit

  • Venitul agricol real din România, cea mai abruptă scădere din UE în acest an

    La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a urcat anul trecut cu 1%, datorită creşterii cu 0,5% a venitulu iagricol real în paralel cu o scădere de 0,5% a costului producţiei agricole, potrivit Eurostat, care centralizează informaţiile primite de la autorităţile naţionale.

    Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate în Belgia (30%), Olanda (14,9%) şi Lituania (13,6%), la popul opus situându-se România (-16,4%), Ungaria (-15,7%), Slovenia (-15,1%) şi Austria (-10,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficit bugetar zero? Să scadă CAS? Ce-i de făcut cu taxele şi impozitele

    Ultima propunere lansată pe piaţa ideilor de politică economică le aparţine celor de la Noua Republică şi care au propus înscrierea în Constituţie a limitării deficitului bugetar, mai întâi la 1% din PIB, apoi la zero din PIB, conform ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu. Săptămâna trecută, Consiliul Investitorilor Străini şi-a lansat ultima Carte Albă privind climatul de investiţii în România, în care recomandă reducerea TVA la 19%, reducerea CAS, scutirea totală de la plata impozitului pe profitul reinvestit şi exceptarea de la plata impozitului în România pentru fondurile de investiţii cu sediul în străinătate. Printre soluţiile de relansare a creşterii, primite de la economiştii cărora le-am cerut opinia cu o săptămână în urmă, a figurat şi o reducere a impozitării, combinată cu limitarea drastică a deficitului şi a datoriei publice.

    În speţă, economistul Florin Cîţu recomandă “reducerea impozitelor pe venit, profit şi CAS, împreună cu un plan credibil care să implice privatizări şi reducerea numărului de angajaţi publici la jumătate până în 2017”. Profesorul de economie Cristian Păun recomandă, la rându-i, plafonarea la zero a deficitului bugetar şi a datoriei publice, prin constituţie, însoţită de o reducere a TVA la 22% (şi într-un an sau doi la 18%), reducerea cotei unice de impozitare la 10%, asigurarea de şomaj la stat să fie opţională şi să se transfere spre asigurările private, ponderea cotizaţiei pentru sistemul privat de pensii să crească “astfel ca în câţiva ani statul să nu mai administreze această problemă”, iar contribuţia la asigurările de sănătate să însemne “maxim o sumă indiferent de cât de mult câştigăm, pentru a fi solidari cu cei care nu îşi permit un minim de servicii medicale; dacă vrem apoi mai mult, să plătim apoi mai mult la stat sau la privat”.

    În alte zări, propunerile de inovaţii fiscale abundă, de asemenea, cu un succes de public proporţional nu atât cu sumele pe care contribuabilii sunt chemaţi să le plătească statelor, cât cu modul în care cetăţenii percep eficienţa sau ineficienţa cheltuirii banilor colectaţi din impozitele lor. Un exemplu proaspăt de succes de public este propunerea candidatului la nominalizarea Partidului Republican din SUA, Herman Cain, de a introduce trei cote fixe de 9%, pentru taxa pe consum, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

    Soluţii de genul celei a lui Cain sunt întâmpinate de economistul Daniel Dăianu cu o grimasă de dezgust (la propriu), nu numai pe motiv că suferă de simplism populist, dar şi dintr-un alt motiv: pentru el, ca şi pentru numeroşi analişti aflaţi în căutarea unui optim al contribuţiei veniturilor fiscale la creşterea economică, important nu e atât nivelul impozitelor, dacă există impozitare unică ori progresivă ori dacă e precizat în constituţie un anumit nivel al deficitului, fie el zero sau 3% din PIB, cât cultura colectării şi a cea a cheltuirii veniturilor la buget. “Atâta vreme cât acestea sunt deficitare, problemele de fond ale bugetului rămân exact aceleaşi, indiferent cât e cota de impozitare sau care e limita de deficit”, spune Dăianu.

    Împreună cu Ella Kallai, economistul-şef al Alpha Bank, şi Laurian Lungu, managing partner al firmei de consultanţă Macroanalitica, Daniel Dăianu a redactat un studiu denumit “Politica fiscală sub blestemul veniturilor scăzute: cazul României”, care detaliază problema colectării veniturilor fiscale, pornind de la felul cum au evoluat acestea pe o durată mai lungă, respectiv în ultimul deceniu dinainte de criză. Rezultatele explicitează într-un mod aproape înspăimântător constatările de anul trecut ale Consiliului Fiscal, care remarca faptul că România este, practic, la coada Europei din punctul de vedere al eficienţei colectării şi al ponderii veniturilor fiscale în PIB.

    Comparaţia ne dezavantajează nu doar dacă ne raportăm la media UE (nivelul colectării în România este cu 10% din PIB sub media UE), dar şi dacă ne raportăm la media noilor state membre ale UE, adică la vecinii noştri din Est. Mai mult, nu sărăcia explică nivelul scăzut al încasărilor fiscale, atâta vreme cât ţări cu PIB pe cap de locuitor egal sau mai mic decât cel al României – Bulgaria, Croaţia, Muntenegru sau Serbia – au un nivel al colectării superior.

    Din punctul de vedere al structurii veniturilor fiscale, aşa cum explică Ella Kallai, pilonii de bază ai finanţelor publice au fost la noi în general taxele indirecte (TVA) şi contribuţiile la asigurări sociale – în special CAS plătite de angajatori, contribuţia cetăţenilor care lucrează pe cont propriu rămânând foarte redusă. În schimb, în ţările dezvoltate ale UE (iar după 2005 şi în celelalte ţări din Est intrate în UE), finanţele publice se bazează într-o măsură mai mare pe impozitele pe venitul personal şi pe cele pe profitul companiilor, iar aportul persoanelor angajate pe cont propriu la veniturile din CAS este mai mare de trei ori decât în România.

    Ca privire generală, faţă de perioada dinainte de 2005, ultimii ani au mutat centrul de greutate al finanţelor publice de la taxele pe muncă la taxele pe consum, spre deosebire atât de UE27, cât şi de noile state membre ale Uniunii, unde impozitarea muncii a rămas principala sursă de venituri de-a lungul întregului deceniu. “Acesta e un aspect care ne aduce pe un drum bun, pentru că taxarea consumului este mai prietenoasă pentru creşterea economică, spre deosebire de taxarea muncii”, afirmă Ella Kallai.

    Ca total, povara fiscală (nominală) situează România pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde nivelul total al taxelor e cel mai scăzut din Uniune. Percepţia fiscalităţii, în schimb, este cu totul alta în societatea românească, atât din cauza distribuirii dezechilibrate a poverii fiscale din punctul de vedere al plătitorului (angajaţii şi cei cu venituri medii duc greul, deşi au devenit din ce în ce mai puţini în raport cu pensionarii şi agricultorii), cât şi a faptului că ineficienţa cronică a colectării îi privilegiază tocmai pe cei care fac evaziune fiscală, nu pe cei care îşi achită corect dările.

    După estimarea relativ conservatoare prezentată de Laurian Lungu, în care economia subterană ar ajunge la 27%, numai dacă ponderea acesteia ar fi redusă la jumătate, veniturile în plus adunate la buget ar reprezenta 3,7% din PIB, ceea ce ar însemna dintr-un foc eliminarea deficitului bugetar. Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului Băncii Mondiale în România, recomandă soluţia Bulgariei, care cu asistenţa Băncii Mondiale a reuşit în şase ani (2002-2008) să amelioreze puternic eficienţa colectării, prin înlocuirea agenţiilor fiscale cu sisteme de colectare online. Numărul agenţiilor fiscale a scăzut atunci de la 340 la 29, costul colectării s-a redus de la 1,4% la 0,8% din venituri, iar rata de conformare voluntară a contribuabililor a crescut puternic, permiţând autorităţilor să reducă impozitele pe venit, pe profit şi CAS.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, dacă Bulgaria colecta 60% din TVA înainte de reformarea sistemului, la încheierea procesului colecta 90%. Dumitru a precizat că un astfel de program de asistenţă al Băncii Mondiale pentru reformarea sistemului a fost disponibil şi pentru România, însă n-a existat voinţa politică de a fi aplicat.

  • Cum se vor acorda ajutoarele de încălzire la iarnă şi cine va avea dreptul la ele

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Ajutorul de încălzire de la Ministerul Muncii înseamnă că statul suportă 80% din factura de întreţinere pentru persoanele cu un venit între 155 şi 210 lei pe membru de familie, ponderea subvenţiei scăzând treptat până la limita superioară de 615 lei pe membru de familie, când se compensa 10% din preţul facturii. În sezonul actual se introduce încă o tranşă suplimentară în grilă pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, de la 615 la 786 lei, unde statul compensează cu 10%, respectiv cu 15% în cazul persoanelor singure. Persoanele singure care au venituri cuprinse între 786 lei şi 1.082 lei vor beneficia şi ele de o compensare de 10%.

    Ca urmare, numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire creşte de la 200.000 la 320.000.

    În sezonul trecut, subvenţia generală acordată de guvern prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor la preţul combustibilului a totalizat 350 milioane de lei, conform premierului Emil Boc. La aceasta se adaugă ajutoarele de încălzire care s-au acordat de către Ministerul Muncii, în valoare de 120 de milioane de lei, în funcţie de venit, precum şi subvenţiile de la autorităţile locale, în valoare de 700 de milioane de lei.

    O altă noutate introdusă de Guvern este că autorităţile locale pot acorda ajutoare de încălzire sau subvenţie, sau şi ajutoare, şi subvenţie. Subvenţia se poate situa între 0 şi 63%, autorităţile locale având obligaţia să asigure acordarea de sprijin cumulat pentru energie termică, din bugetele locale, în proporţie de cel puţin 10% din maximul compensării procentuale.

    “Ca autorităţile locale să poată asigura acest procent de compensare, trebuie să cheltuiască numai jumătate din cei 700 de milioane de lei pe care i-au achitat anul trecut. Deci, altfel spus, dacă autorităţile locale acordă doar jumătate din cei 700 de milioane pe care i-au acordat anul trecut, factura la energie termică a cetăţeanului care se află în aceste tranşe de venit nu va creşte”, a declarat premierul Emil Boc.

    Autorităţile locale, în funcţie de resursele proprii, pot aproba, prin hotărârea consiliului local, ajutoare pentru energia termică peste tranşele şi procentele prevăzute de Guvern. “Deci, dacă ei doresc peste 786 de lei venit pe membru de familie să acorde ajutor de încălzire, pot să o facă şi au cadrul legal să facă acest lucru”, a subliniat premierul Boc.

    Pentru cei care beneficiază de încălzire pe lemne, pe cărbuni, sau pe gaze, adică au centrală proprie de apartament, nu se schimbă cu nimic faţă de anul trecut sistemul de acordare a ajutoarelor de încălzire.

    Faţă de anul trecut, nu s-au schimbat criteriile după care pot beneficia persoanele de ajutor de încălzire. “Ca să nu mai existe poveşti de genul că am introdus criterii suplimentare, pentru a putea diminua numărul acelora care să beneficieze de ajutoare de încălzire”, a explicat şeful Guvernului.

  • Profitul trimestrial al General Electric a crescut cu 21%

    Gigantul financiar si industrial a raportat un venit de
    3,76 de miliarde de dolari, sau 35 de centi pe actiune, pentru
    trimestrul incheiat la 30 iunie. Anul trecut, compania a raportat
    un venit de 3,11 miliarde de dolari, sau 28 de centi per
    actiune.

    Rezultatele GE au depasit estimarile analistilor de pe Wall
    Street, de 32 de centi pe actiune la venituri de 34,7 miliarde de
    dolari, potrivit Los Angeles Times. “Pentru perioada urmatoare,
    vedem o crestere puternica in zona de credite”, a declarat Jeffre
    y Immelt, directorul executiv al GE. Cresterile cele
    mai bune ale afacerilor au fost inregistrate mai ales in India,
    China, Asia de Sud-Est, Africa, Rusia, Australia, Canada si America
    Latina.

  • Cine incaseaza salariul prin Citibank poate lua credit in lei fara documente de venit

    Suma maxima disponibila este de 60.000 de lei, fara garantie sau
    avans. Dobanda anuala este fixa pe intreaga perioada de rambursare
    si este cuprinsa intre 13,99% (dobanda preferentiala pentru cei
    care isi iau salariile in conturi deschise la Citibank) si 18,99%
    pe an. Pentru un credit de 55.000 de euro, dobanda anuala efectiva
    este cuprinsa, in functie de aceste rate, intre 15,40% si 21,26% pe
    an.

    “Principalul avantaj al imprumutului in lei este eliminarea
    riscului generat de fluctuatia cursului valutar. Clientul are
    posibilitatea de a gestiona imprumutul in mod eficient si de a opta
    pentru rambursarea in rate egale sau descrescatoare”, a declarat
    Mihaela Nacu, directorul departamentului de credite pentru persoane
    fizice la Citibank Romania.

    Banca promite ca decizia privind creditul este anuntata in 24 de
    ore de la depunerea documentatiei. Pentru a spori atractivitatea
    ofertei, Citi afirma ca primele 20 de credite aprobate pana la 31
    iulie, clientii castiga un city break pentru 2 persoane la Viena
    sau Praga. Pentru restul creditelor aprobate in perioada campaniei,
    clientii primesc un voucher de cumparaturi pentru vacanta in
    valoare de 100 de lei.

    Citibank, membra a grupului financiar american Citigroup, este
    prezenta in Romania din anul 1996. Banca, axata initial pe produse
    pentru clientii companii, s-a extins din 2008 pe piata serviciilor
    bancare pentru persoane fizice, tintind clientii cu venituri peste
    medie.

    Conform datelor
    BNR, volumul creditelor nou acordate in sectorul neguvernamental a
    crescut in mai in termeni reali cu 1,3% fata de aprilie, la 207,7
    miliarde de lei, in cea mai mare parte pe seama creditelor in
    valuta. In acelasi timp insa, luna mai a fost a doua din acest an
    in care creditul in lei nu a mai scazut, desi cresterea a fost
    nesemnificativa, de mai putin de 0,5%.

  • Millennium Bank si-a redus anul trecut pierderile cu 38%

    Rezultatul anual continua evolutia inregistrata dupa primele
    noua luni din 2010, cand pierderile bancii s-au redus cu aproape
    32% fata de nivelul de 26,7 milioane de euro din aceeasi perioada a
    lui 2009.

    Volumul total de credite acordate de Millennium Bank a atins 1,3
    miliarde de lei (303 milioane de euro) la sfarsitul lui 2010, in
    crestere cu 26% fata de 2009. Fondurile atrase de banca de la
    clienti au crescut cu 12%, ajungand la 1,2 miliarde de lei (281
    milioane de euro).

    “Cota de piata a bancii a crescut pe cele doua linii de business
    strategice: credite ipotecare si depozite. In 2011 vom depune
    eforturi pentru a ne creste in continuare eficienta, reconfirmand
    angajamentul nostru pe termen lung fata de piata locala”, a
    declarat Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank
    Romania.

    La 31 decembrie 2010, activele totale ale bancii au ajuns la 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat anul
    precedent. Venitul operational a crescut cu 9%, la 117 milioane de
    lei (28 de milioane de euro).

    In pofida impactului majorarii TVA din iulie, costurile
    operationale au scazut cu 6%, la 176 de milioane de lei (42 de
    milioane de euro), ca rezultat al masurilor de imbunatatire a
    eficientei. Rata de solvabilitate a bancii este confortabila, de
    19,6%.

    Millennium Bank Romania este parte a celui mai important grup
    financiar privat din Portugalia, Millennium bcp, si are 74 de
    unitati in Romania. La sfarsitul anului 2010, Millennium Bank avea
    peste 45.000 de clienti si 731 de angajati.

  • Patronii bogati de firme sarace vor fi reperati de Fisc si impozitati cu 16% pe venitul nedeclarat

    Guvernul a introdus in acest sens conceptul de impozitare a
    veniturilor nedeclarate a caror natura nu este cunoscuta in
    momentul controlului. “Organul fiscal trebuie sa demonstreze prin
    probe ce cheltuiala a facut contribuabilul. Deci nu mergem pe
    cheltuieli plafonate, asa cum era inainte, cu ilicitul, ca omul
    trebuie sa traiasca”, a explicat ministrul. “Avem veniturile
    declarate si situatia fiscala personala: daca diferenta este mai
    mica de 10%, dar mai mare de 50.000 de lei, atunci se trece la
    impozitare; daca nu, atunci procedura s-a inchis.”

    De exemplu, o persoana incadrata cu contract de munca in ianuarie,
    februarie, martie pleaca in aprilie intr-o excursie, Fiscul a
    descoperit acea cheltuiala si compara ce venituri a avut persoana
    respectiva cu cheltuiala efectuata, iar persoana are dreptul sa
    dovedeasca cu documente ca acea cheltuiala provine dintr-un venit
    impozabil.

    Pentru determinarea venitului, fiscul va utiliza mijloace indirecte
    – metoda cheltuielilor efective (orice persoana care a facut
    cheltuieli si nu are venituri va fi impozitata), metoda fluxurilor
    financiare (orice persoana care face incasari si plati si nu are
    venituri va fi impozitata), precum si metoda patrimoniului
    (“elementele de crestere de avere” vor fi luate in considerare de
    catre organele fiscale la stabilirea venitului impozabil).

    BIJUTERIILE SI IAHTURILE LA CONTROL

    Sorin Blejnar, presedintele ANAF, a anuntat ca va fi creat un
    departament specializat in cadrul ANAF care va face monitorizarea
    pe un grup tinta de contribuabili. In Romania, spune el, exista
    foarte multe firme sarace, cu datorii, dar cu patroni foarte
    bogati, care in decursul ultimilor ani au omis in mod deliberat
    sa-si inregistreze veniturile pe societate, producand evaziune
    fiscala, iar cu acei bani sustrasi din evaziune “si-au construit
    case, si-au platit excursii, si-au cumparat bijuterii, iahturi,
    elicoptere sau avioane de lux. Acesti oameni sunt tinta noastra, pe
    acesti oameni intentionam noi sa-i impozitam in perioada urmatoare,
    utilizand aceasta metoda de control indirect”. Blejnar estimeaza ca
    sunt 200-300 de persoane aflate in aceasta situatie in
    prezent.

    “Daca aveti 100.000 de euro cheltuieli intr-un an si venituri zero,
    veti plati 16% din 100.000”, a explicat Sorin Blejnar.

    “Nu vom fi nici mai buni, nici mai rai decat colegii din alte tari
    membre ale UE care aplica acest impozit”, afirma seful Fiscului,
    precizand ca departamentul nou-creat din ANAF va avea acces la
    toate bazele de date ale cadastrului fiscal, astfel incat sa
    repereze persoanele fizice care fac achizitii si vanzari
    semnificative de bunuri imobile. Procedura va fi stabilita prin
    hotarare de guvern, “probabil ca pana la sfarsitul lunii
    ianuarie”.

    MICROINTREPRINDERILE POT PLATI 3% IMPOZIT PE VENIT

    Ministrul Ialomitianu a anuntat si ca de la 1 ianuarie se va
    introduce impozitarea microintreprinderilor cu 3% asupra
    veniturilor obtinute. Conditiile sunt ca microintreprinderile sa
    aiba o cifra de afaceri echivalenta cu 100.000 de euro in anul
    precedent si un numar de salariati intre 1 si 9.
    Microintreprinderile pot opta sa plateasca insa tot 16% impozit pe
    profit, in special cele care obtin venituri din activitati bancare,
    asigurari, jocuri de noroc, consultanta si management.

    “O sa vedeti ca in perioada urmatoare o sa apara simplificari si in
    domeniul contabilitatii pentru intreprinderile mici”, a adaugat
    Ialomitianu.

    Impactul bugetar daca toate microintreprinderile ar opta pentru
    sistemul cu 3% va fi de circa 100 milioane lei, estimeaza
    ministrul.

  • De la 1 ianuarie, firmele pot depune declaratie unica la fisc in format electronic

    “Va fi posibil ca aceste declaratii sa fie depuse de
    acasa, in format electronic, astfel incat persoana juridica sa nu
    mai fie obligata sa mearga nici macar la Finante pentru a le depune
    fizic intr-un singur loc”, a precizat prim-ministrul.

    Contributiile aferente lunii ianuarie se vor
    plati pana in 25 februarie 2011, astfel incat sa existe timp
    suficient pentru implementarea inclusiv in formula electronica a
    acestei noi declaratii.

    “Este un pas important pe calea
    debirocratizarii si simplificarii procedurilor administrative din
    Romania, in vederea sprijinirii mediului de afaceri”, a comentat
    Emil Boc, socotind ca o persoana juridica va economisi in acest fel
    36 de ore pe an pe care nu le va mai pierde stand la coada –
    “aproximativ cate o ora la sanatate, o ora la somaj, o ora la
    pensii, in fiecare luna – trei ore”.

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011
    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl
    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Profitul net al BRD la noua luni, in scadere cu 28%. Guy Poupet: “Mediul economic dificil ne influenteaza direct”

    Costul net al riscului – raportul dintre cheltuielile nete cu
    provizioanele si soldul creditelor – a fost de 1,05 miliarde de lei
    (252 milioane de euro), comparativ cu 673 milioane de lei in
    primele noua luni din 2009.

    “Mediul economic dificil ne influenteaza direct, cresterea
    nivelului costului net al riscului fiind o consecinta a
    deteriorarii situatiei economice generale”, a declarat Guy Poupet,
    presedintele-director general al BRD – Groupe Société
    Générale.

    Venitul net bancar a ajuns la 2,65 miliarde de lei (634 milioane de
    euro), cu 5% mai mare decat in primele noua luni din anul trecut.
    Cheltuielile s-au redus cu 3%, ceea ce a contribuit la
    imbunatatirea raportulului cost/venituri, care a ajuns la 38,7%, in
    scadere cu 336 puncte de baza fata de 30 septembrie 2009.

    Profitul brut din exploatare s-a marit cu 11%, la 1,62 milioane
    de lei (389 milioane de euro), iar rentabilitatea capitalului
    propriu (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) a
    fost la sfarsitul primelor noua luni de 14%, fata de 19% la nivelul
    intregului an 2009.

    “Rezultatele obtinute la sfarsitul primelor noua luni ale acestui
    an dovedesc constanta cu care BRD realizeaza rezultate bune la
    nivel comercial. Reusim in continuare sa controlam strict nivelul
    cheltuielilor generale, aspect care genereaza un bun raport
    cost/venit”, a mai afirmat Poupet.

    Volumul total al creditelor acordate clientelei a fost de 34,05
    miliarde de lei (8 miliarde de euro), in crestere cu 3% fata de 30
    septembrie 2009. Creditele pentru persoane fizice au crescut cu 4%,
    la 16,4 miliarde de lei, iar cele pentru persoane juridice au
    crescut cu 3%. Depozitele clientelei au ramas la un nivel constant,
    la 29,96 miliarde de lei.

    Totalul activelor bancii se ridica, la sfarsitul lunii septembrie,
    la 47 de miliarde de lei (11 miliarde de euro), mai mic cu 2% fata
    de sfarsitul lunii septembrie 2009. BRD-Groupe Société Générale
    este cea de-a doua banca din Romania in functie de valoarea
    activelor, dupa BCR.

    BRD – Groupe Société Générale are aproape 2,5 milioane de clienti.
    Reteaua bancii are aproape 2,2 milioane de carduri valide si
    opereaza aproximativ 1 500 ATM-uri si peste 21.000 de POS-uri.