BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Romania, in topul debitorilor FMI

    Valoarea totala a datoriei Romaniei catre FMI, la 31 ianuarie
    2010, era de 6,08 miliarde DST (6,91 miliarde de euro),
    reprezentand 16,3% din sumele datorate de statele membre catre
    contul general de rezerve al Fondului (este vorba de principala
    resursa disponibila pentru imprumuturile acordate de institutie,
    finantata din contributiile membrilor).

    Primii trei beneficiari de credit din partea FMI – Ungaria,
    Ucraina si Romania – concentrau, la 31 ianuarie, 55,6% din valoarea
    totala a sumelor datorate de statele membre, respectiv 20,72
    miliarde DST. Ungaria datora la 31 ianuarie 7,63 miliarde DST
    (circa 8,7 miliarde de euro), dintr-un credit total de 10,53
    miliarde DST, care expira in noiembrie 2010, iar Ucraina – 7
    miliarde DST (aproape 8 miliarde de euro), dintr-un credit total de
    11 miliarde DST, care expira in noiembrie 2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care Romania mai are la dispozitie,
    pana la expirarea liniei de credit, 5,35 miliarde DST (6,08
    miliarde de euro).

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi, respectiv 0,48% din total.

    |n conditii normale, FMI poate acorda unui stat membru o
    finantare reprezentand pana la de sase ori cota de participare a
    acestuia, insa in conditii exceptionale, cum sunt cele create de
    criza, regula nu mai functioneaza. |n cazul Ungariei, de pilda,
    creditul acordat reprezinta de zece ori cota de contributie a tarii
    la contul general de rezerve, iar in cazul Romaniei de 11 ori cota
    de contributie. Pentru Islanda, FMI a imprumutat de 12 ori valoarea
    cotei.

    Separat de creditele stand-by, pentru care eliberarea fiecarei
    transe este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative
    si calitative de performanta economica si fiscala, FMI a oferit
    anul trecut, in premiera, o facilitate de credit separata
    (“flexible credit line”), destinata statelor considerate a avea o
    situatie buna a finantelor publice, dar care s-au confruntat cu
    necesitati de lichiditate pe termen scurt, in contextul crizei
    financiare globale. Beneficiarii acestei facilitati de credit sunt
    Columbia (31,52 miliarde DST), Polonia (13,7 miliarde) si Mexic
    (6,96 miliarde).

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Köszönöm, dar ajunge

    “Nu mai avem nevoie de banii FMI si estimarea mea e ca din
    moment ce Ungaria merge pe acelasi drum bun de pana acum, nu vom
    mai avea nevoie de ajutor financiar”, a declarat Oszko pentru
    Financial Times. Drumul bun inseamna capacitate de a reduce
    cheltuielile bugetare si capacitate de a atrage resurse financiare
    de pe pietele private, in loc de FMI, UE si Banca Mondiala, adica
    institutiile ce au oferit Ungariei o linie de credit de 20 de
    miliarde de euro in octombrie 2008, cand tara se confrunta cu o
    criza acuta de lichiditati. Dupa ce a folosit 14 miliarde de euro,
    ultima transa de credit, prevazuta pentru decembrie 2009, nu a mai
    fost trasa de guvernul ungar.

    Economia tarii, estimata sa se fi contractat cu 6,7% anul trecut,
    are slabe sanse de crestere in 2010, de cel mult 0,6% in cazul cel
    mai bun. Peter Oszko a insistat insa ca din primavara anului
    trecut, cand guvernul condus de tehnocratul Gordon Bajnai a preluat
    fraiele, disciplina fiscala a fost reintrodusa, cu eforturi mari,
    dar cu succes – forintul, doborat de criza in toamna lui 2008, a
    castigat in valoare 15% fata de euro din martie 2009 incoace.

    Mai departe, continuarea reformei sistemului de pensii si asistenta
    sociala a facut posibila limitarea deficitului bugetar, estimat la
    3,9% din PIB in 2009. Pentru moment, analistii par sa se preocupe
    mai putin de starea economiei si mai mult de declaratiile
    politicienilor: partidul de opozitie Fidesz continua sa vorbeasca
    despre cum ar trebui sa fie gestionat bugetul si ca deficitul ar
    putea ajunge la 7% din PIB daca ar fi calculat corect.

    Reprezentantul rezident al FMI, Irina Ivaschenko, a replicat,
    evident, ca Fondul nu va tolera indisciplina fiscala, mai ales
    acum, dupa ce obiectivul de deficit pentru 2010 – 3,8% din PIB – a
    fost convenit de guvern cu Fondul si considerat de catre expertii
    acestuia drept “realizabil”. Cat priveste datoria, premierul Oszko
    a promis ca Ungaria isi va limita indatorarea externa in 2010 la
    1,5 miliarde de euro, tinta fixata de Agentia de Administrare a
    Datoriilor (AKK) si necesara pentru achitarea debitelor ce vor
    ajunge la scadenta. “Vrem sa ne concentram pe emisiunea de titluri
    pentru piata interna, pentru ca nu dorim sa ne majoram datoria in
    valuta”, a declarat premierul, citat de Portfolio.hu.

    Pe scurt:

    • BULGARIA
      Vecinii se tin bine. Agentia de evaluare financiara Moody’s a
      imbunatatit perspectiva de rating a Bulgariei, de la stabil la
      pozitiv – prima decizie pozitiva in privinta ratingului unei tari
      din UE din iulie 2008 incoace. “Finantele publice s-au dovedit
      relativ rezistente pe parcursul crizei din 2008-2009. In ciuda unei
      recesiuni adanci, Bulgaria are un deficit bugetar foarte redus,
      raportat la standardele globale din 2009 si 2010, iar datoria
      publica este mica si stabila”, a declarat Kenneth Orchard,
      vicepresedinte al Moody’s si senior credit officer in departamentul
      de analiza a riscului suveran. O imbunatatire a ratingului
      propriu-zis actual (Baa2) depinde insa de capacitatea tarii de a
      relua cresterea economica si a rezista impactului socurilor
      regionale, inclusiv problemelor curente din Grecia.
    • UNGARIA
      La ce e bun frigul. Producatorul de electrocasnice Electrolux a
      angajat 5,2 milioane de euro pentru dezvoltarea in acest an a unor
      noi produse la fabrica din Nyregyhaza din estul Ungariei. Oficialii
      firmei, citati de MTI, au declarat ca, desi vanzarile de produse
      albe au scazut in Europa de Vest, compania a reusit totusi sa-si
      mentina numarul de angajati, iar acum productia incepe sa se
      intoarca la nivelurile din 2008. Electrolux are 4.000 de angajati
      in Ungaria, tara care a devenit pentru companie cea mai mare baza
      de productie de frigidere si congelatoare din Europa. Fabrica din
      Nyregyhaza a fost infiintata acum cinci ani, cu o investitie de 85
      de milioane de euro, si livreaza 580 de modele distincte de aparate
      de refrigerare. Pentru anul in curs este estimata o productie de
      700.000 de unitati.
    • UCRAINA
      Directia de zbor. Uzina Aviant din Kiev a lansat la 30 decembrie
      productia de serie a avionului An-148 de pasageri pentru
      transportul regional, scrie Kyiv Post. Modelul An-148 are o
      capacitate de 68-85 de pasageri si este proiectat de biroul de la
      Kiev al companiei Antonov. La ceremonia de lansare de la Aviant a
      fost prezent premierul Iulia Timosenko, care a vorbit despre
      diversificarea economiei ucrainene, de la exporturile de materii
      prime la productia de varf. In mandatul lui Timosenko, aceasta
      diversificare a imbracat inclusiv forma reluarii cooperarii cu
      Rusia pentru productia si vanzarea de avioane. Anul trecut, Ucraina
      a avut contracte de export si de intretinere pentru avioane in
      valoare de sute de milioane de dolari din partea tarilor in curs de
      dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est,
      noteaza Kyiv Post.

  • Reteaua Leonardo a inchis 40 de magazine in Ungaria

    Deja a inchis 40 de magazine in Ungaria, iar pentru celelalte
    s-a propus un termen de circa doua luni, pana la sfarsitul anului,
    pentru a lua decizii cu privire la inchiderea sau continuarea
    activitatii magazinelor din cele trei tari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vom fi iarasi ce-am fost

    “Ungaria isi poate relua pozitia de lider economic in Europa
    Centrala, de care s-a bucurat in a doua jumatate a anilor ’90”, a
    declarat premierul maghiar Gordon Bajnai in cadrul unui eveniment
    la New York. Statul maghiar a fost capabil sa se reintoarca pe
    pietele mondiale de capital la doar 8-9 luni dupa ce criza a blocat
    caile de finantare interna si externa ale tarii, cu exceptia
    creditului de la FMI. Potrivit MTI-Econews, premierul a acuzat
    partidele politice pentru pierderea statutului tarii de lider
    regional, pe motiv ca politicienii au ignorat necesitatea
    reformelor pentru a castiga voturi (aluzia este in primul rand la
    fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany). Intrebat daca reforma
    va putea continua dupa alegerile generale din primavara, Bajnai
    afirma ca va fi responsabilitatea noului guvern sa adopte o
    politica economica rezonabila si care sa promoveze disciplina
    fiscala.

    Declaratiile premierului vin in contextul in care Banca Mondiala a
    aprobat saptamana trecuta un imprumut de un miliard de euro pentru
    Ungaria, in cadrul acordului de finantare multilaterala incheiat in
    urma cu 11 luni de Budapesta cu FMI, Banca Mondiala si Uniunea
    Europeana. “Creditul este menit sa contribuie la reforma fiscala,
    la programul de stabilitate financiara si la reforma sistemului de
    pensii”, a facut cunoscut Banca Mondiala. Imprumutul, acordat pe
    aproape noua ani, face parte din pachetul de 20 de miliarde de euro
    angajat de aceste institutii in octombrie 2008, intr-un moment cand
    economia ungara a fost puternic lovita de criza. FMI a acordat
    atunci o prima transa de 4,9 miliarde; dupa o a doua transa in
    martie si o a treia in luna iunie, Fondul a imprumutat Ungaria cu
    8,4 miliarde de euro, mai mult de 70% din totalul liniei de credit
    pentru cei doi ani. Desi situatia tarii s-a imbunatatit ca efect al
    acestor finantari, guvernul de la Budapesta estimeaza pentru acest
    an o scadere a PIB de 6,7% a economiei.

    Impartasind aceleasi ambitii cu cele ale lui Bajnai, ministrul de
    finante Peter Oszko a declarat insa ca scopul guvernului sau este
    acela de a depasi dependenta de finantarea FMI si a altor
    institutii multilaterale. Ministrul invoca drept argument faptul ca
    Ungaria se poate finanta deja de pe pietele externe si ca aceasta
    capacitate va creste pe masura ce interesul investitorilor pentru
    Europa Centrala se va redresa. Budapesta ar putea recurge la o
    emisiune de obligatiuni externe in prima jumatate a lui 2010,
    sustine Oszko. Cat priveste suportul macroeconomic al acestor
    ambitii, ministrul spune ca bugetul pe anul urmator prevede o
    reducere a cheltuielilor de 400 de miliarde de forinti (circa 1,5
    miliarde de euro) si ca incasarile la bugetul de stat vor atinge
    tinta propusa in acest an. Pe de alta parte insa, ministrul
    recunoaste ca incasarea taxelor de la companii pana la finele
    anului este dificil de estimat, iar cheltuielile in sistemul de
    sanatate au crescut in prima jumatate a anului fata de perioada
    corespunzatoare a lui 2008. Oszko a adaugat ca aderarea cat mai
    rapida la zona euro este o prioritate pentru Ungaria, motivand ca
    adoptarea monedei unice va avea un efect semnificativ asupra
    stabilitatii si competitivitatii economice.

    Alaturi de Letonia si Islanda, Ungaria se afla intr-o perioada de
    “stabilizare fragila”, insa este prea devreme sa se poata vorbi de
    o redresare, potrivit Moody’s. Agentia de rating afirma ca nu se
    poate afirma cu siguranta ca economiile celor trei tari ar fi atins
    deja cel mai de jos punct al crizei. Ratingurile Letoniei, Ungariei
    si Islandei au fost coborate in mod repetat in ultimele evaluari
    ale agentiei, iar perspectivele se mentin negative, semnaland
    posibilitatea unor alte retrogradari in urmatoarea perioada.
    Moody’s a admis ca situatia economica a celor trei state “da semne
    de redresare”, iar indicatorii economici nu se mai degradeaza la
    fel de rapid ca in trecut.

    “Totusi, este mult prea devreme sa anticipam o revenire a
    economiilor, intrucat nu este suficient de clar daca aceste
    tendinte sunt sustenabile”, afirma Dietmar Hornung, vicepresedinte
    al departamentului de risc suveran al Moody’s. Agentia noteaza ca
    imbunatatirile de acum se datoreaza mai ales factorilor externi, in
    contextul evolutiei peste asteptari a zonei euro. Economiile
    regionale raman insa fragile, iar companiile se confrunta cu
    niveluri ridicate ale datoriilor.

  • Dealerii auto din Ungaria pun reclame in romana pentru a atrage clientii din Romania

    Potrivit jucatorilor din piata auto locala, dealerii maghiari au
    lansat politici de discounturi mai agresive decat cele din Romania
    si au atras astfel clienti din judetele de granita, precum Timis,
    Bihor, Arad, dar si Cluj sau Salaj din Transilvania.

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • Opel muta o parte din productie in Ungaria

    Masura va duce la concedierea a 1.400 de persoane din totalul de
    14.700 de angajati ai celei mai mari uzine Opel din Europa, situata
    in orasul Russelsheim.

    Mutarea productiei de motoare si sisteme de transmisie face
    parte din strategia de restructurare a companiei elaborata de
    producatorul canadian de piese auto Magna Internationtl. Un
    consortiu condus de Magna a primit in luna septembrie acordul
    General Motors, proprietarul constructorului auto german, pentru
    cumpararea a 55% din actiunile Opel.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • De ce s-a dus Mercedes in Ungaria

    Romania a ratat atragerea concernului auto german Daimler pentru constructia unei fabrici de 800 mil. euro, nemtii optand dupa mai multe luni de analiza pentru amplasarea noii capacitati de productie in Ungaria, la 80 km de Budapesta.

    Cititi mai multe despre argumentele care au facut pe Daimler sa aleaga Ungaria pe www.zf.ro

  • Mercedes se duce in Ungaria

    Noua uzina va sustine extinderea gamei de automobile compacte de la doua la patru modele si va crea 2.500 de locuri de munca, se arata intr-un comunicat al Daimler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii isi cumpara case mai ieftine, in Ungaria!

    Acestia si-au vandut apartamentele, si-au luat casa cu gradina si au ramas s cu bani in cont. Vazand ca au clienti, ungurii au dublat pretul locuintelor.

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro