BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Tânăra de 28 de ani care vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Andreea Comşa povesteşte cum a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, cum o tranzacţie i-a schimbat viaţa şi cum a ajuns ca acum, la 28 de ani, să aibă o agenţie imobiliară cu 12 angajaţi.

    “Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic,“ spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. La 28 de ani conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte. Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă.

    Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    „Lucrurile merg mult mai bine decât acum câţiva ani. În 2014 au fost date semnale pozitive, drept dovadă că multe proiecte rezidenţiale au început, proiecte de o calitate mai bună, în zone mai bune“, spune Andreea Comşa. În perioada în care criza era la apogeu, povesteşte ea, şi partea leului reve-nea vânzărilor de apartamente prin programul Prima casă, s-au dezvoltat proiecte în zone ca Popeşti-Leordeni, Militari, pentru că şi dezvoltatorii trebuia să se încadreze în preţurile mici.

    Acum însă, mai mulţi dezvoltatori vor să înceapă proiecte în zone centrale sau în nordul Capitalei; au deja terenurile, pentru că rar se mai fac acum tranzacţii în zone considerate bune pentru proiec-tele rezidenţiale. „Oamenii care stăteau cu terenurile în portofolii trec acum la dezvoltări. Unii s-au gândit dar nu-şi găsesc curajul, alţii sunt deja pregătiţi“, spune tânăra antreprenoare.

    De fapt, în piaţa rezidenţială a Capitalei începând de anul trecut, este mai mult freamăt decât oricând după 2008. Dovadă şi faptul că din 291 de proiecte rezidenţiale noi (construite după 2006) disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut, arată o analiză a HomeFinders, care cu-prinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului.

    Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în zona de nord. „2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Ur-mează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare“, spune Matei Malos, managing partner la Home-Finders.

  • Câte proiecte noi sunt disponibile la vânzare în Nordul Capitalei

    Analiza cuprinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului. Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în Nord.

    Cele mai multe proiecte noi disponibile la vânzare se găsesc în zona Bucureştii Noi – Dămăroaia: 45. Pe locul doi se situează Floreasca, cu un număr de 28 de blocuri, urmat de alte două zone din Nord: Băneasa – Siseşti şi 1 Mai – Domenii, cu câte 26 de blocuri fiecare. Din cele 45 de blocuri noi existente în Bucureştii Noi – Dămăroaia, 16 au fost construite anul trecut, 15 sunt în construcţie în prezent, iar restul de 14 blocuri, cu apartamente disponibile de la dezvoltator, sunt construite înainte de 2014.

    In zona de Nord a Capitalei, cele mai multe proiecte de dimensiuni medii si mari se regăsesc în  Aviaţiei – Băneasa, Floreasca şi Lacul Tei, unde sunt disponibile  la vânzare opt proiecte cu peste 100 de unităţi fiecare. Dintre toate zonele centrale si de Nord, Tineretului cuprinde cele mai multe proiecte noi de dimensiuni medii şi mari. Principalele trei proiecte de aici însumează 1.458 de unităţi, în ansamblurile Asmita Gardens, finalizat înainte de perioada de recesiune economică, şi proiectele The Park şi Tineretului Park Residence, lansate recent.

    Din totalul de 291 de proiecte rezidenţiale noi disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut. Aşadar, 28% din stocul total de blocuri noi disponibil în zona Centru-Nord a fost livrat în decursul unui an de zile, iar restul de 72% include blocuri finalizate înainte de 2014 sau în stadiu de construcţie.

    ”Anul 2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Urmează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare. Din datele pe care le deţinem, în zonele centrale şi de Nord, principalii cinci dezvoltatori din piaţa rezidenţială au planificat construcţia a peste 15.000 de unităţi pe termen mediu şi lung. Diferenţa faţă de perioada de boom este că astăzi dezvoltatorii se bazează pe cumpărători reali, nu doar pe cerere speculativă”, afirmă Matei Malos, managing partner HomeFinders.

    HomeFinders este prima companie de consultanţă imobiliară dedicată exclusiv cumpărătorilor. Fondată în 2011, firma are 15 consultanţi. De la înfiinţare, HomeFinders a asistat achiziţii de o valoare totală de peste 30 de milioane de euro.

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Siemens vrea să angajeze la Cluj-Napoca încă 160 de IT-işti

    Centrul din Cluj-Napoca este cea de-a patra locaţie deschisă de Evosoft în regiune, după Germania, Ungaria şi Turcia, şi urmează să fie a treia ca mărime după numărul de angajaţi, după Ungaria şi Germania. Situat în Liberty Technology Park Cluj, pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi, noul centru va ajunge la 210 specialişti în implementarea de proiecte software globale şi dezvoltare de produse până în 2017. În prezent, echipa numără aproximativ 50 de angajaţi.   

    “Istoria Siemens în România datează încă din 1905, când a fost inaugurată prima reprezentanţă în Bucureşti, sub denumirea de Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonima. În urmă cu 10 ani, am deschis cel de-al doilea punct de lucru pe plan local, la Cluj-Napoca, iar în prezent ne desfăşurăm activitatea în 10 filiale. Am încheiat anul fiscal 2014 cu o cifră de afaceri de 138 de milioane de euro. România este o ţară de importanţă strategică în regiunea Europei Centrale şi de Est şi un mediu care stimulează inovaţia, de aceea ne propunem să investim în continuare în potenţialul şi talentul său”, declară George Costache, CEO al Siemens Romania.

    Investiţia Siemens în noul centru de cercetare şi dezvoltare din Cluj se ridică la 4,5 milioane de euro şi include costurile chiriei pe următorii cinci ani, costurile de amenajare şi investiţia iniţială în infrastructură. Sediul a primit prima certificare ecologică BREEAM din România.

    “Extinderea prezenţei locale în domeniul IT, prin intermediul acestui nou centru R&D susţine strategia Siemens pentru inovaţie în regiunea Europei Centrale şi de Est. Piaţa din România este foarte competitivă şi oferă avantaje ample pentru dezvoltare tehnologică”, a declarat Reinhard Pinzer, CFO în cadrul Siemens Austria şi responsabil pentru performanţa financiară a Siemens în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Compania continuă campania de recrutare la nivel regional.

    Siemens România aniversează în acest an 110 ani de activitate pe piaţa locală. Portofoliul companiei este organizat de-a lungul a trei domenii: electrificare, automatizări şi digitalizare. La finalul anului fiscal 2014 (Octombrie 2013 – Septembrie 2014), Siemens a înregistrat o cifră de afaceri de 138 milioane euro şi număra 1680 de angajaţi în România. Compania deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale, alături de patru centre de cercetare-dezvoltare în domeniile IT şi energie, localizate în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca.

  • Afaceri de 3,3 milioane de euro pentru Zitec anul trecut, în creştere cu 50%. Compania vrea sa angajeze 50 de programatori

    “(…) Printre clienţii locali noi atraşi în 2014 se numără PayU, Flanco şi Groupama. De asemenea, clienţii locali existenţi şi-au mărit anul trecut echipele dedicate proiectelor proprii. Din străinătate, majoritatea veniturilor externe au provenit din SUA şi Marea Britanie”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Co-fondator Zitec.

    Potrivit lui Lăpuşan, creşterea înregistrată în 2014 s-a datorat şi cererii tot mai mari de specialişti în domeniul soluţiilor personalizate, atât prin extinderea echipelor dedicate clienţilor existenţi cât şi prin atragerea de noi clienţi.

    În 2014, Zitec a investit atât în dezvoltarea companiei, cât şi în startup-uri şi proiecte proprii. Astfel, în toamna anului trecut, compania a investit aproximativ 50.000 de euro în extinderea sediului la peste 1.700 mp, prin amenajarea a încă un etaj din clădirea Phoenix Tower din Bucureşti. Zitec a investit şi în startup-urile în care este implicată, în special în Editura HAC!BD, şi a selectat încă două startup-uri, unul din Marea Britanie şi altul din Olanda, iar în primul trimestru din 2015 va contribui la construirea primei versiuni a produselor acestora.

    „Investiţiile în startup-uri şi în proiecte proprii au depăşit 150.000 EUR în 2014, iar pentru 2015 prevedem o sumă similară”, a mai spus Alexandru Lăpuşan. Un alt proiect important desfăşurat şi finalizat de Zitec în 2014 a fost cel de înfiinţare a unui departament specializat în embedded software şi hardware, derulând deja un proiect în domeniul SmartHomes, dar şi implementarea pentru Flanco a primului eveniment online Black Friday din România realizat pe o platformă de cloud computing, Microsoft Azure. Tot la capitolul noi tehnologii, anul trecut Zitec a demarat un proiect complex bazat pe platforma Adobe Experience Manager.

    Echipa Zitec număra la sfârşitul anului trecut peste 110 specialişti, iar în 2015 compania plănuieşte să recruteze încă 50 de colegi noi.

     

  • Planul Techno Office pentru 2015: creştere de 30% a vânzărilor

    Înfiinţată în 2008, Techno Office oferă soluţii pentru amenajare, de la consultanţă până la punerea în practică a ideilor în ce priveşte aranjarea efectivă a spaţiului de lucru, iar în ultimii ani compania s-a ocupat de amenajarea birourilor pentru multinaţionale precum JTI, Genpact, Philip Morris, Volvo, Gothaer sau GDF Suez.

    „Încă de la înfiinţare, fiecare an a adus creşteri considerabile ale cifrei de afaceri, în ciuda mediului economic nu foarte favorabil, mai ales din perioada 2008 – 2010. Tocmai din acest motiv, pentru 2015, mizăm pe un avans cu 30% al vânzărilor, mai ales în contextul în care observăm o dezmorţire a investiţiilor realizate de companii în reamenajarea spaţiilor sau în relocări”, a declarat Iuliana Carata, general manager al Techno Office.

    Aceasta a mai adăugat că un impact pozitiv în business îl va avea nu doar creşterea apetitului companiilor pentru relocare ci şi revenirea construcţiilor pe segmentul office şi finalizarea proiectelor de acest tip.

    Potrivit reprezentantei companiei, în 2014 Techno Office a realizat peste 100 proiecte şi a livrat, în total, peste 10.000 mii de produse, dintre care 1.500 mese de lucru, 1.000 de spaţii de depozitare şi peste 5.000 de scaune.

    În ceea ce priveşte împărţirea business-ului Techno Office din punct de vedere geografic, Iuliana Carata a menţionat că 90% dintre proiectele realizate de companie sunt in zona Capitalei, restul de 10% în provincie, unde Cluj-Napoca se află pe prima poziţie.

    „De-a lungul anilor, am dezvoltat proiecte cu diferite categorii de clienţi, de la corporaţii multinaţionale, până la mici întreprinzători locali”, a adăugat  Iuliana Carata.

    În acest moment, Techno Office este reprezentant oficial pentru treisprezece firme producătoare de mobilier pentru birouri la nivel mondial, iar compania se află într-un proces continuu de diversificare a gamei de mobilier şi accesorii pentru amenajarea spaţiilor de birouri.

    Referitor la produsele distribuite de către Techno Office, Iuliana Carata a declarat că 80% dintre acestea sunt importate din ţări precum Germania şi Italia, iar restul sunt achiziţionate de pe piaţa locală.

    Printre cei mai importanţi producători din piaţa internaţională care se regăsesc în portofoliul companiei se numără About Office, Styleoffice, Sitland, Metalmobil, Luxy, Caimi şi Emmegi. La acestea se adaugă şi Haworth pentru care Techno Office este dealer exclusiv în România.

    Înfiinţată în 2008, Techno Office este o companie cu capital mixt, deţinută de Iuliana Carata şi Marco Magnani.

  • Un proiect care a cerut o finanţare de 10.000 de dolari pentru a deveni o afacere a strâns două milioane de dolari într-o zi

    Platforma de finanţare online Kickstarter a produs un nou fenomen viral. “Exploding kittens”, un proiect depus de Mathew Inman, un desenator de benzi desenate, a adunat peste 2 milioane de dolari într-o zi, deşi autorul ceruse doar 10.000 de dolari. Proiectul se referă la un joc şi a atins ţinta de finanţare în doar 20 de minute.

    În mai puţin de o oră, “Exploding kittens” era finaţat în proporţie de 1.000%, iar după 7 ore în proporţie de 10.000%, ajungând la un milion de dolari. Până la finalul primei zile, Inman avea în cont peste 2 milioane de dolari, cu 29 de zile de finanţare rămase.

    Este încă un exemplu al modului în care internauţii iubitori de pisici transformă o simplă idee în ceva viral. Este însă şi o dovadă a succesului de care se bucură Kickstarter, cea mai mare platformă de profil.

    Mare parte a încasărilor Kickstarter vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.