BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Cea mai nouă pârtie de schi din România a costat o sută de mii de euro (GALERIE FOTO)

    Şoimul II este dotată cu instalaţie de teleschi separată, pe o lungime de 500 de metri. Pentru a ajunge la punctul de plecare al pârtiei, doritorii pot folosi instalaţia de telescaun existentă, până în zona superioară a pârtiei Şoimul I. Condiţiile de schi se prezintă excelente, stratul de zăpadă măsurând momentan 50 cm.

    Pentru realizarea pârtiei Şoimul II a fost necesară o investiţie de 98.000 euro, bani proveniţi exclusiv din fondurile Primăriei Gura Humorului.

    Dat fiind faptul că banii investiţi au fost obţinuţi prin exploatarea pârtiei deschise în 2010, autorităţile locale speră că Şoimul II va genera suficiente fonduri pentru permite începerea lucrărilor la o a treia pârtie.

  • Firea şi Petrache au ajuns la o înţelegere privind USL Ilfov. Ponta: La Ilfov va exista o majoritate USL funcţională. Firea nu mai pleacă din PSD

     UPDATE – Ponta: La Ilfov va exista o majoritate USL funcţională; Firea nu mai pleacă din PSD

    Liderul PSD Victor Ponta a declarat, marţi, la RTV, că Gabriela Firea va rămâne în PSD, el menţionând că, în urma discuţiei din USL, atât senatorul PSD cât şi liderul PNL Marian Petrache au înţeles că împreună pot face mai mult pentru Ilfov şi pentru carierele lor politice.

    “Am fost împreună cu domnul Antonescu şi cu domnul Oprea, am participat la discuţia între colegii de la Ilfov (…) Cred că vestea bună este că de mâine la Ilfov va exista o majoritate USL funcţională”, a spus Ponta.

    El a adăugat că va căuta, împreună cu liberalul Crin Antonescu, “peste tot în teritoriu soluţii de colaborare”, menţionând că liderii USL din judeţele unde sunt probleme vor fi chemaţi la centru pentru discuţii în acest scop. El a dat ca exemplu USL Alba.

    Legat de situaţia de la USL Ilfov, Ponta a spus că PNL are funcţia de preşedinte al CJ, iar din cei doi vicepreşedinţi, unul va merge la ACD, iar celălalt la PSD-UNPR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta se află la Cotroceni. Premierul şi ministrul Finanţelor discută cu preşedintele pe tema bugetului

     Ponta nu a ajuns la un acord cu miniştrii liberali legat de situaţia de la TVR şi a decis, astfel, să plece la sediul PNL pentru a discuta cu preşedintele Crin Antonescu, au declarat surse oficiale. Premierul a plecat de la sediul PNL, unde a stat mai puţin de jumătate de oră.

    El nu a făcut declaraţii nici la sosire, nici la plecarea de la sediul PNL.

    Premierul a fost însoţit de vicepremierul Gabriel Oprea şi de ministrul Mircea Duşă.

    Liderii PNL insistă pentru continuarea procedurii parlamentare în cazul numirii conducerii interimare a TVR, dar şi pentru renunţarea la iniţiativa de comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta va pleca la Johannesburg, pentru a asista la funeraliile lui Nelson Mandela

     “Luni seara, voi pleca la Johannesburg, pentru a participa la funeralile fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela,” a spus Ponta pentru MEDIAFAX.

    Într-un comunicat transmis ulterior de Guvern se arată că prim-ministrul Victor Ponta va merge marţi, 10 decembrie 2013, în Africa de Sud, pentru a participa la funeraliile naţionale ale fostului preşedinte Nelson Mandela, care vor avea loc pe stadionul FNB din Johannesburg.

    Cincizeci şi trei de şefi de stat şi de guvern au confirmat că vor merge în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela, a anunţat duminică ministrul sud-african de Externe, Maite Nkoana-Mashabane, citat de AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la un salariu de 5.000 de euro şi a pornit propria afacere cu 40.000 de euro şi foarte mult curaj

    “Ne-am dorit să facem lucrurile altfel, pentru că veneam dintr-un mediu închistat. Ca angajaţi eram bine plătiţi, dar nu puteam să facem lucrurile aşa cum ne doream”, spune Mihai Toma, care, la 38 de ani, este director general al firmei producătoare de mobilier pe comandă Theta. „Bine plătiţi” echivala cu un venit de 5.000 de euro pe lună şi alte beneficii în pachetul salarial. Iar în cazul asociatului său, Florin Gheorghe, veniturile erau şi mai mari: „dincolo de confortul financiar, avea bani de investit în imobiliare.” Cu sumele de pe vremea în care erau angajaţi „nu ne-am mai întâlnit, acum luăm din firmă sub 10% din cât câştigam pe vremea aceea, dar avem satisfacţia că noi construim ceva interesant, că alţii care sunt în branşă se uită – unii cu invidie, alţii cu plăcere -, că am reuşit să facem în cinci ani lucruri pe care firme care sunt de 15 ani nu le-au izbutit”.

    Plecaţi la drum cu un singur angajat, au ajuns acum la 48 de oameni şi o cifră de afaceri previzionată pentru anul în curs de 12 milioane de lei, de două ori mai mult decât anul trecut (aproape 5,4 milioane de lei), iar de la o hală de producţie au ajuns la trei spaţii. Drumul până aici n-a fost însă facil.

    În urmă cu cinci ani, Florin Gheorghe era director comercial al grupului Piritex, cu activităţi în comerţul de parchet, pardoseli, mochete şi covoare. Toma a fost director de vânzări al reţelei de magazine până în 2005, an în care a fost numit director al fabricii de mobilă dezvoltată de proprietarul Piritex, Fortismob, un proiect greenfield, care ajunsese la peste 400 de angajaţi în 2008. Când aveau 33 şi, respectiv, 34 de ani, amândoi au hotărât să plece. „La fel ca în cadrul piramidei lui Maslow, după ce ai ce-ţi trebuie, vrei recunoaştere. Am vrut să facem ceva pe cont propriu”, argumentează Toma, care povesteşte că în cadrul Piritex şi Fortismob se punea foarte mult accent pe opinia proprietarului.

    În vara lui 2008, în plin boom, şi-au anunţat plecarea şi au mai rămas în funcţii până la finalul anului. „În septembrie ne-am dus la BIFE şi am comandat utilaje de 300.000 de euro, în leasing, iar în ianuarie 2009 ne-am trezit în plină criză că începem o afacere nouă. A fost extrem de greu. Eram obişnuiţi să stăm de vorbă cu manageri, iar noi am luat-o de la zero.„ Au avut un capital de pornire de 40.000 de euro, din bani proprii, care le-au ajuns doar în primele două luni, iar apoi, lună de lună, au mai adus bani în firmă, având şi activităţi de consultanţă de management. Au închiriat o hală la Ploieşti unde au instalat utilajele luate în leasing şi au început producţia, care s-a dovedit a fi complet diferită de ceea ce ştiau să facă. „La început am făcut mobilă pe comandă pentru clienţii rezidenţiali”, pe care i-au găsit greu.

    Au făcut broşuri, în care au pus poze luate de unde au putut, şi au început, efectiv, să caute vile în construcţie în Bucureşti, deşi hala de producţie este la Ploieşti. „Cred că marele nostru noroc a fost că am intrat în afaceri la începutul crizei şi toţi concurenţii noştri aşteptau să le intre oamenii în showroom să caute produse. Noi însă am căutat clienţii.” Două luni mai târziu au angajat doi oameni de vânzări şi au înţeles că pentru segmentul pe care îl ţinteau, cu preţuri peste medie, aveau nevoie de materiale care nu existau pe piaţă la acea vreme. În primul an, ambii asociaţi au condus şi duba, au făcut montaje şi, în esenţă, s-au specializat în lucrul cu materiale speciale. După primul an au început să vină clienţi din zona rezidenţială, la recomandarea celor cu care lucraseră deja.

    Mihai Toma, care este unul dintre fondatorii Asociaţiei Clubul Român de Mobilă, spune că nu există companii mari în producţia de mobilier pe comandă. „Sunt foarte puţine care trec de 2-5 milioane de euro cifră de afaceri pe an. Oamenii sunt închistaţi, nu ştiu cum să gestioneze afacerea, nu se gândesc la bugete mari. Noi am avut avantajul că veneam din două afaceri antreprenoriale, crescute frumos şi ajunse la niveluri înalte.„ Acum, în piaţă sunt prezente peste 2.000 de firme cu afaceri de până în 100.000 de euro pe an, în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-au închis în jur de 20% din afaceri, estimează Toma, care precizează că date exacte nu sunt disponibile. Principalul „vinovat„ este consumul, care a ajuns la numai 60% faţă de nivelul din 2008. „Şi pentru că presiunile pe preţ sunt foarte mari, vânzările cresc în zona de produse standard, iar cele pe comandă scad în favoarea importurilor din Polonia şi China, de pildă. Nu e o perioadă uşoară„, spune fondatorul Theta. El apreciază valoarea importurilor la 30% din consumul local, în condiţiile în care marii producători de mobilă îşi susţin vânzările mai cu seamă din rulajele de peste graniţe.

  • S-a întors în România după 14 ani la New York. Astăzi vinde parfumuri în Bucureşti, Budapesta şi Reykjavik

    Am plecat din România în aprilie ’90, după ce intrasem la Liceul Lazăr. Am plecat împreună cu mama mea pentru a ne întregi familia. Tata era deja la New York„, îşi aminteşte Madeleine Florescu (39 de ani). Acolo a absolvit business internaţional la NYU şi apoi şi-a continuat studiile la Fashion Institute of Technology. Era cea mai apropiată specializare de domeniul în care lucra încă de când avea 16 ani, respectiv cel al produselor cosmetice.

    „Încă din liceu m-am angajat part-time în domeniu. Mergeam în department-store-uri, iar departamentul de cosmetice era invariabil la parter. Era locul unde mirosea cel mai frumos şi unde erau adunate cele mai frumoase femei„, povesteşte antreprenoarea într-o română fără urme de accent sau americanisme. A început să lucreze când era la liceu, iar primul său job a fost să vândă, din poziţia de asistent de vânzări. „A fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla„, spune Madeleine Florescu, care crede că de la americani a învăţat multe lucruri, inclusiv cât de importantă este experienţa.

    Pe un angajator nu îl interesează studiile tale, ci ceea ce ştii să faci, practica, explică ea. De altfel, şi astăzi îşi caracterizează stilul de management ca fiind american: „Nu cred în businessurile făcute doar din pasiune. Este nevoie şi de profesionalism şi de management bun„.

    În total a lucrat cinci ani în department store-uri pe partea de vânzări, la Macy pentru Dior, la Saks pentru Clinique şi la Bergdorf Goodman pentru Kanebo. Apoi a făcut trecerea de la raionul de cosmetice la birouri şi de la retailer la producător. „Am văzut amândouă feţele businessului din domeniu.„ În magazine trebuia să ţină legătura cu clientul, să se ocupe de inventar, de stocuri. „Când m-am angajat la Kanebo, în 2000, reprezentam o companie care voia să intre în marile magazine.„ În acel moment, compania japoneză – care se poziţiona pe segmentul de lux, mai sus decât multe dintre brandurile prezente la momentul acela – testa piaţa americană, una dintre cele mai puternice din lume.

    Madeleine Florescu a lucrat pentru Kanebo până în 2004 şi a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii, precum business manager pentru New York, business manager regional şi apoi director de vânzări. „Clienţii mei erau Saks, Barney’s şi Bergdorf Goodman.„ În 2004 compania japoneză a fost preluată de un fond de investiţii al cărei plan de reorganizare a demotivat-o pe româncă, motiv pentru care a decis să renunţe la job. „Mă cucerise însă cultura japoneză şi nu mai voiam să lucrez pentru nicio altă companie din altă cultură„, îşi aminteşte astăzi Madeleine Florescu. În acel an a decis să revină în România.

    Spune că nu a pierdut niciodată legătura cu ţara, ba din contră, venea în România aproape în fiecare an. „La ultimele două vizite am simţit efervescenţa mediului de business, aşa că am decis să revin să văd ce pot face.„ Părinţii, îşi aminteşte acum, nu s-au întors cu ea, ba mai mult, nu i-au înţeles atunci nici decizia. „Plecaseră acolo ca să îmi asigure mie o viaţă mai bună.„ Astăzi, când se uită în urmă, spune că nu regretă deloc decizia luată, ba mai mult, nu s-ar mai întoarce în SUA – de fapt, nu ar mai pleca din România. „Când am venit mi-am dat termen de doi ani. Dacă nu găseam nimic de făcut, mă întorceam.„
     

  • PROTESTE ale studenţilor la Bucureşti şi în ţară

     Aproximativ 50 de studenţi au ajuns, în jurul orei 14.00, în zona fântânii de la Universitate, aceştia venind în grup dinspre Piaţa Română. Lor li se va alătura un alt grup de studenţi care a plecat din campusul studenţesc Regie.

    Aceştia scandează “Educaţia salvează naţia”, “Fără educaţie moare orice naţie”, “Elevii sunt cu noi”, “Minciunile din guvern ne-au dus la sapă de lemn” şi au bannere şi pancarte pe care scrie: “6, vin studenţii”, “Şi noi creştem odată cu procentul”, “Vă rugăm să ne scuzaţi, suntem tineri educaţi”, “Vrem cămine, nu ruine”, “6% PIBune”, “6% pentru Educaţie”, “Educaţia salvează naţia”, “Vrem cultură 6%”.

    După ce se vor reuni la Universitate, studenţii vor pleca spre Piaţa Victoriei, unde vor protesta aproximativ o oră, în zona aflată în prelungirea Parcului Kiseleff dintre Bulevardul Aviatorilor şi Şoseaua Kiseleff, .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nou REPORTAJ în presa britanică despre imigraţia românilor: Primarul unei comune din România crede că jumătate dintre locuitori vor pleca în Marea Britanie în 2014

     Koller Gabriel-Adrian afirmă că, în opinia lui, jumătate dintre cei 1.100 de locuitori ai satelor Berini şi Uliuc vor pleca în Marea Britanie în căutarea unor salarii mai mari şi a unui sistem de beneficii sociale mai generos, după Anul Nou.

    “Cred că este posibil ca jumătate dintre locuitorii din Berini şi Uliuc, români şi romi, să meargă în Marea Britanie anul viitor. În special tinerii vor merge, pentru că ei nu au nimic aici. Vor lucra în agricultură şi în construcţii, dar şi pentru ajutoare. Sfatul meu pentru Marea Britanie este să nu le daţi oamenilor totul. Trebuie să fiţi atenţi, dacă toată lumea va merge în Marea Britanie, ce veţi face? Vă puteţi permite acest lucru? Oamenii nu au salarii mari aici şi vor fi interesaţi, evident, de salariile şi ajutoarele din Anglia”, afirmă el, potrivit dailymail.co.uk.

    Ca un ecou al tensiunilor din România, el subliniază că cei care vor pleca sunt în special romii. “Nu este un lucru rău pentru noi că vor să meargă în altă parte a Europei”, susţine el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protest al cadrelor didactice în Capitală: Peste 7.000 de profesori manifestează împotriva Guvernului şi cer alocarea a 6% din PIB pentru educaţie

     Traseul marşului este Calea Victoriei – Pod Naţiunile Unite – bd. Naţiunile Unite – bd. Libertăţii – Piaţa Constituţiei.

    Circulaţia rutieră este restricţionată atât pe acest traseu, cât şi pe străzile adiacente.

    La protestul organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) s-au adunat miercuri dimineaţă, în Piaţa Victoriei, dascăli din Capitală şi din numeroase judeţe, care au venit cu fluiere, steaguri şi pancarte cu mesaje printre care “Fără şcoală = popor analfabet” şi “Respectaţi resursa umană din educaţie sau va pleca”.

    Unul dintre profesori, îmbrăcat ca un cerşetor, a avut un banner pe care scria “Murim noi, muriţi şi voi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce văd recrutorii în cele 6 secunde în care îţi parcurg CV-ul

    În timpul scurt pe care îl petrec în analiza CV-ului, recrutorii se uită la nume, compania pentru care ai lucrat sau lucrezi, funcţia ocupată, data la care ai început şi data la care ai plecat din locul de muncă anterior, alte companii şi funcţii deţinute şi perioada petrecută în cadrul acestora,  educaţia.

    Studiul a fost realizat într-un interval de zece săptămâni pe 30 specialişti recrutori cărora le-au fost analizate mişcările ochilor în timp ce analizau o serie de CV-uri, potrivit Business Insider.  
    Cele două CV-uri de ma jos includ o hartă în care se văd punctele de concentrare ale recrutorilor. Cel din dreapta a fost parcurs mai cu atenţie decât cel din stânga, datorită formatului clar şi concis. Este important ca informaţiile să fie ierarhizate corect din punct de vedere vizual, astfel încât să ofere angajatorului posibilitatea ca informaţia pertinentă precum abilităţile şi experienţa, să poată fi parcurse rapid.