BusinessMagazin

Tag: plecare

  • De ce pleacă românii din ţară? O întrebare la care statul român eşuează să răspundă sau chiar să o adreseze

    Peste un sfert de milion de oameni au emigrat din România şi în 2018, arată datele de la Statistică. Statul român eşuează să răspundă sau chiar să îşi pună  întrebarea „De ce pleacă românii?” Salariile din Occident reprezintă cel mai la îndemână răspuns, dar dacă problema este mai profundă? Dacă mergi la medic şi pune un diagnostic greşit, cum poţi spera la un tratament corespunzător?

    Salariile au urcat cu un ritm de peste 18%, economia a crescut, salariul mediu net a depăşit de ceva timp pragul de 3.000 de lei, dar au plecat mai mulţi oameni din România cu aproape 10% în 2018 faţă de 2017. În construcţii se câştigă decent în România în momentul de faţă, dar angajatorii aduc vietnamezi, pentru că nu au altă variantă. În schimb, Occidentul este plin de români care lucrează în construcţii.

    Nu mai este vorba de salarii, românii nu mai au încredere în statul român, nu mai cred că acesta îi poate oferi securitate socială. Un indicator pentru acest fenomen este cazul Caracal, o situaţie care a arătat că există un transport public în comun paralel, o poliţie paralelă şi un serviciu de informaţii paralel.

    „Olee, ole, ole, viza Schengen, nu mai e! Hai, inşi, cu toţi să ne unim, în Europa năvăliiiim”. Mi-a rămas în minte cântecul care era la un post de televiziune, nu mai ştiu care, la revelionul din 2002. În anul acela se elimina viza Schengen pentru România, iar acest lucru părea o fericire naţională. Nu mă gândeam că, 17 ani mai târziu, îmi voi aduce aminte de momentul ăla când văd sau aud de familii dezbinate, de copii care cresc fără părinţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dumitru Sandu, sociolog, profesor la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială: Cu cât trebuie să crească economia şi salariile ca să nu mai plece românii din ţară?

    Evoluţiile demografice relevate de statistici, atât în zona de migraţie, cât şi în zona de îmbătrânire a populaţiei, vor afecta dezvoltarea economică a ţării.

    Datele publicate ieri de Statistică arată că circa 238.000 de persoane au emigrat anul trecut în 2018. În aceeaşi vreme, economia românească a crescut cu 4,1%, iar salariul mediu net în România a crescut cu peste 18%.

    Cu cât trebuie să crească economia şi salariile ca să nu mai plece românii din ţară?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Iaşului, despre tinerii plecaţi la muncă în străinătate: Multe fete tinere şi frumoase au ajuns să se prostitueze, iar băieţii sunt sclavi

    Fostul contracandidat al lui Mihai Chirica la Primăria Iaşului, liberalul Marius Bodea, cere demisia edilului după ce, într-o emisiune TV, Chirica a vorbit despre tinerii plecaţi la muncă în alte ţări şi a spus că multe fete se prostituează, iar băieţi sunt sclavi.

    „Dl. Chirica şi-a pierdut complet busola morală, trebuie să demisioneze imediat. Este inacceptabil ca primarul celui mai mare oraş din România după Bucureşti, cu cei mai mulţi tineri plecaţi la muncă în străinătate, să îi jignească într-un mod atât de grosolan. Aceşti tineri au fost goniţi tocmai de neputinţa autorităţilor, adică inclusiv de neputinţa primarului Iaşului, de a le asigura condiţii de trai mai bune pentru a rămâne acasă. Chiar şi aşa, demisia lui Mihai Chirica ar fi o palidă scuza pentru românii pe care i-a jignit atât de grosolan. Acest om este incapabil să înţeleagă realitatea în care trăiesc cei pe care ar trebui sa îi reprezinte”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Bodea.

    Fostul contracandidat al lui Chirica susţine că edilul „nu poate empatiza cu cei care au riscat totul şi au plecat la muncă în bejenie pentru a le asigura celor dragi, de acasă, un trai mai bun”, făcând referire la averea edilului.

    Reacţia lui Bodea vine după ce, la o emisiune TV, Mihai Chirica a făcut câteva remarci despre cei plecaţi la muncă în altă ţară.

    „Tânăra generaţie nu a venit la oraş, tânăra generaţie din păcate a părăsit ţara şi acum îi vezi cum fetele tinere şi frumoase multe dintre ele au ajuns să se prostitueze şi vedeţi cum ştirile se umple cu români peste tot. Băieţii, săracii, muncesc pe te miri ce, că nu îl plătesc ca pe un italian, sau ca pe un englez sau ca pe un neamţ sau ca pe un francez. Îl întreabă, <băi, ai diplomă>, <n-am>, <ştii limba franceză? >, <nu>, <câte clase ai? >, vezi 8 în cele mai bune cazuri, <păi nu am cum sa îţi dau salariul mimin din Franţa, ţie am să îţi dau salariul ăsta, dacă vrei, dacă nu, la revedere>. Şi uite aşa, îi transformă în slavi, iar noi acasă nu mai avem cu ce să ne întreţinem părinţii, bătrânii şi satele sunt abandonate.”, a spus Mihai Chirica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit doi tineri din România să transforme 500 de lei în 400.000 de euro

    „Acum opt ani am plecat împreună cu soţul meu în Anglia cu speranţa că putem facem ceva care să ne împlinească, însă lucrurile nu au mers în favoarea noastră şi eu am decis să ne întoarcem în ţară. Eram gravidă deja cu primul copil, Maria, şi nimeni nu mă angaja. Dar am conştientizat că sunt prea capabilă pentru a lucra peste hotare, contribuind la creşterea economică a altor ţări, astfel că m-am gândit să fac ceva în ţara mea”, povesteşte Raluca Ciucanu, cofondator al businessului. Împreună cu soţul ei, ea a înfiinţat Maria’s Ladybugs, a cărei activitate de bază este realizarea manuală a bijuteriilor din aur, argint sau alte metale preţioase şi semipreţioase.

    Raluca Ciucanu spune că a decis să înfiinţeze un business nişat pe produse realizate manual pentru că mereu a avut o pasiune pentru acestea, iar pentru a putea începe activitatea a investit 500 de lei, bani cu care a plătit prima comandă de materii prime – pietre semipreţioase, argint, şnururi.

    „Primii clienţi au fost prietenii noştri, apoi încet-încet m-am dezvoltat cu ajutorul reţelelor de socializare precum Facebook sau Instagram. Nu avem un site dedicat brandului Maria’s LadyBugs, ci vindem produsele doar prin intermediul reţelelor sociale, precum Facebook şi Instagram. Vrem să păstrăm latura umană, să fim mai aproape de clienţi şi consider că aceste reţele mă ajută să menţin o relaţie mai apropiată de aceştia. Eu mă ocup de pagina de Instagram şi de Facebook a businessului.”

    Totuşi, pentru a câştiga mai multă notorietate şi pentru că unii clienţi au nevoie să vadă şi să probeze produsele înainte de achiziţionare, reprezentanţii brandului au deschis un magazin tip insulă în cadrul în mallului Shopping City din Piatra Neamţ  unde clienţii pot vedea şi proba bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs. „Ca punct de desfacere avem o insulă în mallul Shopping City din Piatra Neamţ, dar 98% din cifra de afaceri este generată de vânzările online. Mediul online reprezintă o piaţă foarte puternică dacă îi descoperi secretele”, este de părere antreprenoarea.

    Dacă la început numărul comenzilor era mic iar bijuteriile erau realizate doar de Raluca Ciucanu, în timp businessul a început să prindă amploare şi să înregistreze comenzi din toate colţurile ţării, iar antreprenoarea a început să dezvolte o echipă de angajaţi, formată în prezent din 20 de persoane.

    De altfel, construirea echipei nu a fost un lucru uşor de realizat, adaugă fondatorii brandului de bijuterii, având în vedere că piaţa forţei de muncă se luptă cu un deficit de lucrători, care va creşte de la 308.000 de persoane în 2019 la 549.000 în 2023, în cea mai mare parte din cauza migraţiei şi marginalizării sociale, potrivit datelor din piaţă. Materiile prime folosite la confecţionarea bijuteriilor sub brandul Maria’s Ladybugs sunt achiziţionate de la furnizori locali, spune antreprenoarea, unul dintre motivele pentru care a ales să colaboreze cu companii care îşi desfăşoară activitatea în România fiind dorinţa de a ajuta mediul de business local.

    „Cred că dacă antreprenorii români ar colabora mai mult unul cu altul mediul de business ar câştiga mai multă valoare şi astfel ne şi putem ajuta reciproc. Consider că este loc pe piaţă pentru toată lumea şi colaborările ne pot ajuta pe toţi să ne dezvoltăm sustenabil.”

    Fiind un business nişat pe produse handemade, 80% din bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs sunt făcute la comandă, 15% sunt inspirate de pe diferite site-uri şi din viaţa de zi cu zi, iar 5% sunt bijuterii create de angajaţii companiei, a mai spus Raluca Ciuncanu. În ceea ce priveşte profilul clienţilor, antreprenoarea spune că aceştia fac parte dintr-un spectru foarte larg, astfel că în portofoliul de clienţi al companiei se regăsesc clienţi de la nou-născuţi la persoane de 80 de ani.

    „Profilul clienţilor noştri este foarte vast, nu ne-am nişat pe un anumit segment, ne dorim clienţi de la cei mai simpli până la cei mai sofisticaţi. Cei mai mici clienţi ai noştri sunt nou-născuţii, iar cei mai în vârstă purtători de gărgăriţe au 80 de ani. Avem colaborări cu ONG-ul MagiCamp, cu corporaţii care cu ocazii precum ziua de 8 martie oferă angajaţilor mici atenţii. Sunt şi vedete autohtone care ne poartă şi ne recomandă. Prin colaborarea cu MagiCamp brăţările noastre se vor vinde în cadrul magazinelor DM din ţară.”

    După opt ani de activitate pe piaţa locală, compania Maria’s Ladybugs a înregistrat în 2018 afaceri de 400.000 de euro, în creştere cu 21% faţă de anul 2017, când businessul avea afaceri de 330.000 de euro. De altfel, ea spune că anul acesta nu are planuri de extindere a businessului, ci se va concentra să menţină nivelul de calitate şi standardele la care a ajuns compania în cei opt ani de activitate pe piaţa locală. „Pentru anul în curs aşteptăm o cifră de afaceri cel puţin la fel de mare ca cea înregistrată anul trecut. Toţi banii sunt reinvestiţi în tot felul de utilaje pentru că vrem să fim în actualitate cu tot ce apare nou pe piaţă. Nu este uşor să te menţii la un nivel înalt şi să ai aceeaşi plăcere pentru muncă şi acelaşi respect cuvenit clienţilor. Nu avem în plan să ne dezvoltăm extern, cel puţin nu anul acesta.”

  • Prietena Alexandrei dezvăluie o realitatea crudă: A plecat cu ocazia la Caracal pentru că nu era microbuz/ Eu am mers chiar şi în timpul anului şcolar

    Prietena Alexandrei, Marina, a povestit, pentru MEDIAFAX, că fata a fost nevoită să meargă cu o maşină de ocazie la Caracal pentru că la ora respectivă nu era niciun mijloc de transport în comun.

    „Suntem patru prietene şi aveam un grup pe care discutăm, ne povesteam diverse aspecte. Eu cu Alexandra suntem prietene de la grădiniţă, am fost colege şi în gimnaziu. Eram şi la ansamblul de dansuri de 8 ani. Am mers la acelaşi liceu, dar în clase diferite. Cu o seară înainte ca Alexandra să fie răpită am vorbit pe acel grup. Alexandra era ok. Din ce ştiu eu, ea a plecat în ziua respectivă la Caracal ca să se întâlnească cu prietenul ei. Şi el este licean, dar la o altă unitate şcolară, la Liceul Industrial Caracal. Erau împreună de ceva timp, cred că de aproape un an. El nu este din Caracal, stă înt-un sat apropiat de noi, în Reşca, dar în ziua aceea, când Alexandra a dispărut, amândoi aveau treabă în oraş (nr- Caracal) şi urmau să se întâlnească acolo. Alexandra a plecat la ora 9.30-10.00 şi atunci nu era niciun microbuz. De obicei, în vacanţă sunt puţine microbuze. Unul dimineaţa la 5 şi altul la ora 7.15 minute. Aşa a ajuns să ia ocazia. Nu a mai ajuns la întâlnire. Prietenul ei a aşteptat-o două-trei ore şi nu a mai ajuns la întâlnirea cu el. Am început să sunăm şi noi şi el, dar avea telefonul închis”, a precizat Marina.

    Prietena Alexandrei spune că şi în timpul anului şcolar microbuzele sunt puţine şi povesteşte că şi ea a mers de multe ori cu maşini de ocazie.

    „Eu am mers cu ocazia chiar şi în timpul anului şcolar pentru că microbuzul pleca la ora 12.00 şi orele începeau la 14.00. Trebuia să stau aproape două ore singură prin curtea şcolii. Sunt tot din Dobrosloveni şi cred că spre deosebire de Alexandra am avut mai mult noroc pentru că nu stau la strada principală în comună. Alexandra stătea la principală şi acolo veneau mulţi care luau la ocazie dinspre Slatina. Eu plecam la ocazie cu cei care veneau din satele apropiate. Mulţi îl cunoşteau pe tata. Şi de obicei preferam să merg cu oameni în vârstă pentru că erau de încredere. Acum, după acest caz, nu voi mai merge cu ocazia”, a mai spus Marina.

    Cititi multe pe www.mediafax.ro

  • Revolta unei operatoare 112 care a părăsit sistemul de urgenţă: Plecaţi, toţi! Voi, cei buni, plecaţi acum! Nu mai giraţi incompetenţa ucigaşă a celorlalţi!/ Povestea salvării unui copil rătăcit

    Cristina Şoloiu, fostă operatoare la 112, şi-a amintit unul dintre primele cazuri pe care le-a avut, în iarna anului 2005. Potrivit relatării făcute pe Facebook, era zăpadă mare şi se anunţau în continuare ninsori abundente, mai ales în zona de munte.

    Un băiat din satul Noapteşa, dar care stătea la internat la un liceu din Herculane, luase autobuzul spre casă. Nu-şi anunţase părinţii că vine acasă.

    „La Baia de Aramă, însă, toţi călătorii au fost daţi jos, pentru că autobuzul nu mai putea înainta din cauza troienelor. Era după-amiază, în jur de ora 4, iar băiatul nostru a pornit-o pe jos spre Noapteşa, aflată cam la 30 de kilometri distanţă. Nu ştiu ce l-a făcut să creadă că va reuşi să ajungă: poate mai făcuse drumul şi altădată, poate n-a avut pe moment altă soluţie, poate a fost puţin inconştient sau prea încrezător în forţele lui. Părinţii nu-l aşteptau, pentru că nu le spusese că vine acasă. Mobil nu avea şi, chiar dacă ar fi avut, nu era nicio reţea în zonă pe timpul acela”, a povestit Cristina Şoloiu, pe reţeaua de socializare.

    Fosta operatoare de la 112 tocmai intrase în tura de noapte. La un moment dat, în mijlocul nopţii, de la un telefon public, băiatul a sunat după ajutor.

    „Apelul a venit în toiul nopţii. După vreo nouă ore de mers prin zăpadă, ud, îngheţat, flămând şi speriat, băiatul care mergea acasă, la Noapteşa, a realizat că nu mai ştie unde se află. A sunat la 112 de la un telefon public din mijlocul lui nicăieri – nici vorbă de localizare la momentul acela, ne apărea doar că este un post public Romtelecom. Am transferat apelul la poliţie. După ce l-a chestionat scurt pe copil, poliţistul Pârvulescu a înţeles gravitatea situaţiei şi a introdus în conferinţă Poliţia Baia de Aramă, mai precis pe ofiţerul de serviciu Căpăstraru, care presupun că făcea parte din aceeaşi specie aproape extinctă ca şi colegul său. După ce a aflat când pornise băiatul din Baia de Aramă şi după ce i-a cerut să-i descrie exact ce vede (o clădire dezafectată, pe care rămăseseră literele <Autoservire> şi <Poşta>), poliţistul Căpăstraru şi-a dat seama unde se afla rătăcitul: undeva la mijlocul drumului, în zona Bala”, a relatat fosta operatoare 112.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care, după ce a ajuns printre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii din Londra, s-a întors acasă şi conduce acum o companie de peste 100 mil. euro. A ajuns CEO în mai puţin de un an – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani. Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

    Profilul lui Daniel Farmache a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Cine este „păpuşarul” care conduce din umbră Uniunea Europeană. Este unul dintre cei mai puternici şi misterioşi oameni de la Bruxelles

    Pe holurile Bruxellesului, alături de premierul britanic Theresa May şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, putea fi observat la ultima întâlnire pe care cei doi oficiali au avut-o şi un om în umbră, un om pe care nemţii îl numesc „păpuşarul”, notează Bloomberg.

    Deşi această informaţie a fost negată public, Martin Selmayr, unul dintre angajaţii de top din Comisia Europeană, a preluat în urmă cu aproape un an frâiele negocierilor Brexit, din partea Uniunii Europene.

    Indiferent de cum au decurs negocierile sau de faptul că cele două părţi nu au ajuns încă la un consens, Selmayr a făcut în tot acest timp ce a ştiut mai bine: a tras sfori.

    Însă de această dată eforturile sale nu au fost suficiente. În acea dupamiază de martie Theresa May a părăsit discuţiile cu un acord care demonstra maximul de flexibilitate pe care îl poate arăta Uniunea Europeană, însă politicienii britanici au respins acordul.

    Câteva zile mai târziu, Selmayr l-a sunat pe negociatorul-şef al Marii Britanii pentru Brexit, Olly Robins, şi i-a spus că Theresa May crede un lucru în mod eronat: că ieşirea din UE va fi uşoară.

    Luna aceasta, păpuşarul pleacă din funcţie. În timp ce motivul exact pentru care unul dintre cei mai puternici şi misterioşi oameni din Bruxelles rămâne necunoscut, sursele Bloomberg susţin că este rezultatul luptei poltice interne în care se află Uniunea Europeană – într-un context în care îşi schimbă liderii şi în care Ursula von der Leyen preia şefia Comisiei Europene de la Juncker.

    În timp ce puţină lume a auzit de el în afara birourilor din Bruxelles, toată lumea care este implicată în instituţii UE are cel puţin o poveste despre Selmayr.

    Atât cei care îl simpatizează, cât şi cei care nu, sunt de acord că plecarea lui Selmayr lasă un gol critic în maşinăria numită Uniunea Europeană.

    Legăturile lui directe cu liderii de top ai Europei şi cu alţi oameni din toată lumea îi dădeau instrumentele pentru a putea „unge” mecanismele interne. Până acum, nimic nu se întâmpla, nicio decizie nu se lua în Bruxelles fără aprobarea sa.

    Unele dintre cele mai populiste măsuri adoptate în ultima perioadă de Uniunea Europeană, precum legea care obligă operatorii telecom să perceapă aceleaşi tarife pe suprafaţa întregului bloc european, îl au în spate pe misteriosul Martin Selmayr.

    Pe cordioarele şi în sălile de şedinţă ale sediului central din Bruxelles, Selayr este descris drept „machiavelic” şi „un om al contradicţiilor”. Acesta este temut şi admirat în aceeaşi măsură.

    Se ştie despre el că este un om extrem de dur şi că îi face să plângă câteodată pe mai mulţi oficiali europeni.

    Selmayr este una dintre feţele înspre care arată liderii politici anti-europeni pentru a-şi justifica atitudinea şi poziţia.

    „Vreau ca Martin Selmayr să devină cea mai faimoasă persoană din toată Europa. Vreau ca fiecare alegător din fiecare stat membru să înţeleagă cum operează acest loc”, spunea anul trecut Nigel Farage, liderul partidului Brexit.

     

     

  • Statistică dureroasă: numărul oficial al românilor din diaspora a ajuns la 9,7 milioane

    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecaţi în afara graniţelor.

    „Dintre aceştia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferenţa în comunităţile istorice”, precizează Intotero.

    „Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionaţi în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceştia îşi doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

    Ministrul a apreciat că cifra românilor plecaţi în străinătate este „foarte mare”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Diaspora românească, a cincea cea mai mare din lume. Cum s-a ajuns aici

    Un raport publicat recent de OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) arată că numărul tot mai mare al românilor plecaţi peste hotare a transformat diaspora românească într-una dintre cele mai mari din lume.
     
    În raportul Talent Abroad: A review of Romanian Emigrants (Talentul de peste hotare: Un studiu privind emigranţii români), autorii notează faptul că România are a cincea cea mai mare diaspora din lume.
     
    Modelul migraţiei din România s-a schimbat începând cu anii 2000, atunci când românii au avut tot mai multe posibilităţi de a ieşi din ţară. Mai mult, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a adus dreptul la mişcare în interiorul Uniunii, înlesnind plecarea românilor peste hotare.
     
    Astfel, emigraţia s-a transformat într-un fenomen social şi economic major, populaţia scăzând de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018.