Tag: PIB

  • România este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB. Cum pot ajuta asigurările private de sănătate la îmbunătăţirea sistemului sanitar

    Restul serviciilor medicale vor fi acoperite de asigurările complementare, dar şi de cele suplimentare, în funcţie de serviciile medicale de care are nevoie sau pe care le doreşte pacientul.

    Între cele două tipuri de asigurări de sănătate există o linie foarte fină, explică Theodor Alexandrescu, preşedinte Metropolitan Life. „În momentul de faţă, practic, toate afecţiunile sunt acoperite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin contractul cadru.

    În viitor, prin introducerea noului pachet de bază numărul serviciilor medicale la care are acces toată lumea va fi restrâns. De exemplu, pachetul de bază poate fi restrâns la 30% din numărul total de servicii medicale. Restul de 70% poate fi inclus în pachetul complementar.

    Ce este în plus, printre care se numără operaţiile estetice de înfrumuseţare, poate fi cuprins într-o asigurare privată suplimentară”, a explicat Theodor Alexandrescu.

     

    omânia este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB, acestea ajungând – de la 5,6% din PIB în 2009, faţă de media UE de 9,9% – la doar 3,7% în 2011, finanţarea fiind la două treimi din minimul necesar, potrivit unui studiu dat publicităţii joi.
    Studiul realizat de ExpertForum (EFOR), împreună cu Local American Working Group (LAWG), arată că, în lipsa unor resurse suplimentare, sistemul de sănătate românesc nu poate oferi pacienţilor calitate şi acces mai bun la servicii.

    În România, din totalul resurselor alocate Sănătăţii, 80% sunt publice, iar 20%, private. În privinţa celor publice, cele mai multe (85%) sunt administrate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În 2011, acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde lei, se mai precizează în cercetare.

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten”, susţinută de Metropolitan Life.

    Urmăreşte campania şi pe Facebook.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va rămâne 2013 cel mai bun an după criză?

    Motoarele acestei creşteri au fost exporturile, agricultura şi industria, în timp ce construcţiile, importurile, formarea brută de capital fix (investiţiile) şi stocurile s-au redus. Exportul net a avut în primul semestru o contribuţie de 5,3% la creşterea PIB, în timp ce investiţiile s-au diminuat cu 4,4%, conducând la un minus de 1% pentru evoluţia economică din aceeaşi perioadă.

    Economiştii BCR estimează pentru 2013 o creştere a PIB de 2,5%, urmată însă de o încetinire la 2,3% la anul, iar cei de la ING Bank aşteaptă o creştere de 2,2% în acest an, dar numai de 2% în 2014. Prudenţa analiştilor în privinţa anului viitor este explicabilă prin gradul de incertitudine implicat atât în toate previziunile actuale legate de zona euro, care rămâne destinaţia principală a exporturilor României, cât şi în toate previziunile legate de calitatea unui an agricol, ţinând cont de importanţa acestei ramuri pentru creşterea economică.

  • Zona euro: nu ne grăbim să desfacem şampania

    Banca a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5% şi a revizuit previziunea de creştere economică pentru 2014, de la 1,1% la 1%.

    Analiştii au comentat reticenţa lui Draghi de a se arăta optimist prin intenţia acestuia de a nu încuraja o creştere a dobânzilor de pe piaţă care ar putea face creditele încă şi mai puţin accesibile pentru ţările cu probleme din sudul zonei euro. Acţiunile europene au crescut la burse, reflectând faptul că piaţa a interpretat discursul lui Draghi drept o previziune că BCE va ţine în continuare dobânzile la niveluri scăzute.

    Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul precedent, susţinută de majorarea exporturilor şi a consumului, deşi a scăzut cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni ajustaţi sezonier.

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,6%
    creşterea producţiei industriale în iunie faţă de aceeaşi lună din 2012, situând România pe primul loc în UE, înaintea Poloniei (5,3%) şi a Estoniei (4,7%), conform Eurostat

    3,7 mld. lei
    profitul cumulat al celor mai rentabile companii listate la BVB în prima jumătate a anului, cu 9,1% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, cea mai mare parte fiind realizată de OMV Petrom (2,4 mld. lei)

    1,46 mld. euro
    fondurile europene reprezentând rambursări atrase de la UE în primele şapte luni ale acestui an, faţă de 784 mil. euro în acelaşi interval din 2012

    0,3%
    creşterea economică a zonei euro în al doilea trimestru faţă de primul din 2013, după 18 luni de declin, în timp ce faţă de primul trimestru al anului trecut a scăzut cu 0,7%

    92,2%
    ponderea datoriilor guvernamentale în PIB zonei euro în primul trimestru, în timp ce în trimestrul anterior era de 90,6%, iar în primul trimestru al anului precedent de 88,2%

  • PIB a avansat cu 0,3% în trimestrul al doilea. CREŞTERE a economiei de 1,7% în primul semestru al anului

     “Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,3% pe seria brută şi cu 1,2% pe seria ajustată sezonier”, arată INS, într-un comunicat.

    În primul semestru, PIB a avansat cu 1,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier.

    Economia a fost susţinută de creşterile de circa 6% înregistrate în primul semestru de exporturi şi producţia industrială. Ritmul de creştere a fost însă limitat de lipsa lucrărilor de infrastructură şi de scăderea investiţiilor, atât cele străine cât şi cele realizate de stat, şi este mai mic decât cel estimat de premierul Victor Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economiile Germaniei şi Franţei au depăşit aşteptările analiştilor

     PIB al Franţei a urcat cu 0,5% în perioada aprilie-iunie, după ce a consemnat contracţie în primele trei luni ale anului. Evoluţia din trimestrul al doilea este cea mai bună de la prelaurea postului de preşedinte de către Francois Hollande în mai anul trecut. Analiştii consultaţi de Bloomberg anticipau o creştere de 0,2%.

    A doua mare economie a zonei euro a avut ultima dată o creştere mai puternică în primul trimestru din 2011, când PIB a avansat cu 1,1%. FMI se aşteaptă la o contracţie de 0,1% pentru Franţa în acest an, urmată de o intensificare a activităţii economice cu 0,8% anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 12-18 august

    13.08
    Eurostat difuzează datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în luna iunie

    14.08
    INSSE anunţă evoluţia PIB în T2 (date estimate – semnal)

    16.08
    Festivalul “Classics for Pleasure” (Piaţa Mare, Sibiu)

    16.08
    Eurostat publică situaţia comerţului exterior în UE şi zona euro în luna iunie

    16-24.08
    Festivalul de fotografie şi film/video “Vama sub lumini de Oscar” (Vama Veche)

    16.08
    Banca Centrală Europeană difuzează datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în iunie

    18.08
    Festivalul folcloric internaţional “Hora la Prislop” (Pasul Prislop Borşa)

    până la 8.09
    Expoziţia “Flori de mină din Maramureş (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 20.10
    Expoziţia “Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de Utagawa Kuniyoshi” (MNAR, Bucureşti)
     

  • Italia traversează cea mai lungă recesiune din ultimii 40 de ani

     Ritmul de scădere a economiei s-a temperat faţă de primele trei luni ale anului, când PIB-ul Italiei a coborât cu 0,6% faţă de trimestrul anterior.

    Raportat la trimestrul al doilea al anului trecut, economia Italiei a scăzut cu 2%, potrivit datelor ISTAT.

    Potrivit unui alt set de date prezentate marţi, producţia industrială a Italiei a crescut în iunie cu 0,3% faţă de mai, urcând de la o rată de creştere de 0,1% în luna anterioară. Cu toate acestea, producţia industrială a Italiei a scăzut cu 2,1% în iunie raportat la aceeaşi lună a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se descurcă Ungaria după ce a dat afară FMI

    Budapesta vrea să plătească încă din acest an tot restul de datorie care îi revine (2,2 mld. euro pentru guvern, 0,7 mld. euro pentru banca centrală), în timp ce calendarul iniţial prevedea plăţi până în toamna anului viitor. Plata datoriei integral încă din acest an ar însemna o reducere cu aproape o treime a rezervelor fiscale (7 mld. euro), pentru o economie care nu şi-a revenit clar din recesiune (creştere de 0,7% în T1, după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut).

    Banca centrală a Ungariei a redus în această săptămână dobânda de politică monetară la minimul istoric de 4%, încercând să stimuleze relansarea economiei.