BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Povestea omului care a inventat tehnologia folosită de aproape toţi utilizatorii de internet, dar cu toate astea nu a reuşit să facă profit

    Bram Cohen este deştept, introvertit şi cam ciudat. „Ştiam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil şi nu îi înţelegeam foarte bine pe alţii“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers la Universitatea din Buffalo, dar a renunţat după doi ani. Cohen suferă de sindromul Asperger, o condiţie pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Nu-i place să strângă mâna oamenilor şi nici să poarte pantofi. Când era tânăr, după ce a lucrat la mai multe companii de IT, Cohen a petrecut mai mult de nouă luni cocoşat deasupra unei tastaturi încercând să rezolve un puzzle pe care mulţi programatori încercau să-l descifreze: cum să trimiţi fişiere mari pe internet. Rezultatul celor nouă luni de muncă a fost protocolul BitTorrent.

    Unele startup-uri sunt norocoase, apar la momentul potrivit cu ideea potrivită şi sunt conduse de oameni capabili să le transforme în companii globale. Un reporter al publicaţiei Backchannel a încercat să afle ce s-a întâmplat cu BitTorrent.

    În 2004, Cohen a realizat o metodă ingenioasă de a trimite fişiere mari pe internet, spărgând informaţia în bucăţi mai mici, trimiţând-o printr-o reţea peer-to-peer; informaţia este apoi reasamblată la destinatar. A inventat astfel una dintre uneltele fundamentale ale internetului şi nu părea că ar fi fost prea greu să facă o afacere din asta. Cohen a denumit protocolul BitTorrent, start-up-ul primind acelaşi nume.

    În 2004, Cohen alături de fratele său Ross şi de Ashwin Navin, un alumn al Goldman Sachs şi Yahoo, au încercat să facă o afacere în jurul protocolului. Au reuşit să strângă 8,75 de milioane de dolari de la Doll Capital Management, iar un prim business plan era ca ei să creeze un marketplace precum eBay pentru artiştii care ar vrea să-şi vândă conţinutul direct consumatorilor. Ar fi obţinut bani fie din reclamă, fie păstrând un procent de la artişti. Au început să apară probleme de personal, fratele lui Cohen a plecat, apoi în 2007 Bram Cohen a cedat postul de CEO, lăsându-l pe Eric Klinker la conducere.

    Ideea afacerii nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit. În 2008, după a treia rundă de finanţare, compania a recunoscut că nu are destulă tracţiune şi a fost de acord să facă o recapitalizare. A înapoiat investitorilor 17 milioane de dolari şi a strâns alte 7 milioane, de la aceeiaşi investitori, în schimbul unei evaluări mai mici. Nu era un semn bun. Navin a plecat. Viaţa a mers mai departe, compania a încercat diferite strategii, a angajat şi a dat afară oameni în mod regulat.

    Încă de la început, BitTorrent a avut o problemă cu brandingul deoarece produsul lor, fiind open source, a fost folosit de „piraţi“ pentru trimiteri ilegale de fişiere şi filme. BitTorrent, compania, nu a putut opri „piraţii“. Timp de 12 ani investitorii şi fondatorii au încercat să găsească o metodă pentru a face bani, în acelaşi timp încercând să convingă oamenii că deşi BitTorrent este folosit în activităţi ilegale, este o unealtă grozavă ce poate fi folosită şi în alte moduri. Nu minţeau. 170 de milioane de oameni foloseau protocolul în fiecare lună, potrivit site-ului companiei. Facebook şi Twitter îl folosesc pentru a distribui actualizările, Blizzard le-a oferit posibilitatea utilizatorilor să descarce jocul video World of Warcraft prin BitTorrent, iar unele universităţi îl folosesc pentru a putea trimite multe date către cercetătorii săi. Mai mult de atât, compania susţine că prin protocolul lor se transmite 40% din tot traficul de pe internet. Însă transformarea acestei tehnologii într-o afacere s-a dovedit a fi dificilă.

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    ”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.

    În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.

    De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite. 

    “Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost lansat un fond de investiţii de 250.000 de euro la Cluj-Napoca. Caută să investească în 10-15 companii anul acesta

    Peste 30 de oameni de afaceri din Transilvania au decis să finanţeze startup-uri accelerate la Cluj. Risky Business va investi în 10-15 echipe în 2017, având la dispoziţie 250.000 de euro. Printre investitori sunt nume precum Andrei Dunca, fondator LiveRail, companie achiziţionată de Facebook cu 500 mil. dolari, Sergiu Biriş, fondatorul Zonga & Trilulilu, Phillip Kandal, care şi-a vândut compania către Telenav cu 24 de mil. euro, Voicu Oprean, Marcel Anghel sau Călin Văduva, fondatorii unora dintre cele mai mari companii de IT din Cluj.

    Risky Business este fondat şi condus de antreprenorii Radu Iuhas, Bogdan Colceriu, Vlad Iuhas, Jennifer Austin şi Adrian Horotan.

    “Investesc în primul rând în echipa din spatele Risky Business. Am încredere că majoritatea companiilor accelerate de ei vor face titlurile ziarelor în următorii ani”, declară Sergiu Biriş, fondatorul Zonga şi Trilulilu.

    Fondul de accelerare va investi până la 20.000 de euro în circa 15 companii de-a lungul acestui an, iar cei peste 30 de investitori au şansa să co-investească în oricare dintre acestea sume de până la 100.000 de euro, alături de Risky Business.

    Pe lângă investitorii proveniţi din IT, Risky Business reuşeşte să atragă în acest fond şi nume sonore din industrii tradiţionale, care cred în potenţialul acestui demers, precum Dan Pitic, fondator Perpetuum, Marcelus Suciu, fondatorul lanţului Marty Restaurants, Simion Mureşan, fondatorul Electrogrup sau Andrei Trifan, deţinătorul francizei Subway în România.

    „Suntem mândri că am reunit atât de mulţi investitori, diverşi, cu experienţă solidă, care cred în viziunea noastră şi în promovarea investiţiilor locale. Deşi diverse structuri dedicate startup-urilor din România reuşesc să atragă investitori străini, finanţatorii vor să fie aproape de startup-urile aflate la început. De aceea, dezvoltarea unei comunităţi locale de investitori este crucială pentru accelerarea dezvoltării tehnologice a României”, spune Jennifer Austin, co-fondator Risky Business.
    Pentru a selecta companiile în care să investească, Risky Business lansează un program de accelerare găzduit în Cluj Business Center. Programul culminează cu un Demo Day în cadrul Techsylvania, cea mai importantă conferinţă din domeniul tehnologiei din România. Anul trecut, evenimentul l-a avut pe Tim Draper, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori la nivel mondial, ca membru al juriului care a evaluat startup-urile. Anul acesta se preconizează prezenţa a peste 100 de investitori la eveniment.

    „Risky Business nu este o simplă asociaţie sau un grup de tip angel, ci o structură care vrea şi poate să investească imediat în startup-uri de valoare, atât resurse financiare cât şi susţinerea celor peste 30 de investitori. Banii sunt în cont.  Acum aşteptăm startup-uri promiţătoare”, spune Bogdan Colceriu, co-fondator Risky Business.

    Perioada de înscriere pentru programul de accelerare este deschisă până pe 15 februarie, aplicaţiile fiind evaluate pe măsură ce sunt primite. Pe lângă investiţiile financiare, programul mai oferă ajutor substanţial în ceea ce priveşte produsul, intrarea pe piaţă, strategia şi multe altele.
     

  • A fost lansat un fond de investiţii de 250.000 de euro la Cluj-Napoca. Caută să investească în 10-15 companii anul acesta

    Peste 30 de oameni de afaceri din Transilvania au decis să finanţeze startup-uri accelerate la Cluj. Risky Business va investi în 10-15 echipe în 2017, având la dispoziţie 250.000 de euro. Printre investitori sunt nume precum Andrei Dunca, fondator LiveRail, companie achiziţionată de Facebook cu 500 mil. dolari, Sergiu Biriş, fondatorul Zonga & Trilulilu, Phillip Kandal, care şi-a vândut compania către Telenav cu 24 de mil. euro, Voicu Oprean, Marcel Anghel sau Călin Văduva, fondatorii unora dintre cele mai mari companii de IT din Cluj.

    Risky Business este fondat şi condus de antreprenorii Radu Iuhas, Bogdan Colceriu, Vlad Iuhas, Jennifer Austin şi Adrian Horotan.

    “Investesc în primul rând în echipa din spatele Risky Business. Am încredere că majoritatea companiilor accelerate de ei vor face titlurile ziarelor în următorii ani”, declară Sergiu Biriş, fondatorul Zonga şi Trilulilu.

    Fondul de accelerare va investi până la 20.000 de euro în circa 15 companii de-a lungul acestui an, iar cei peste 30 de investitori au şansa să co-investească în oricare dintre acestea sume de până la 100.000 de euro, alături de Risky Business.

    Pe lângă investitorii proveniţi din IT, Risky Business reuşeşte să atragă în acest fond şi nume sonore din industrii tradiţionale, care cred în potenţialul acestui demers, precum Dan Pitic, fondator Perpetuum, Marcelus Suciu, fondatorul lanţului Marty Restaurants, Simion Mureşan, fondatorul Electrogrup sau Andrei Trifan, deţinătorul francizei Subway în România.

    „Suntem mândri că am reunit atât de mulţi investitori, diverşi, cu experienţă solidă, care cred în viziunea noastră şi în promovarea investiţiilor locale. Deşi diverse structuri dedicate startup-urilor din România reuşesc să atragă investitori străini, finanţatorii vor să fie aproape de startup-urile aflate la început. De aceea, dezvoltarea unei comunităţi locale de investitori este crucială pentru accelerarea dezvoltării tehnologice a României”, spune Jennifer Austin, co-fondator Risky Business.
    Pentru a selecta companiile în care să investească, Risky Business lansează un program de accelerare găzduit în Cluj Business Center. Programul culminează cu un Demo Day în cadrul Techsylvania, cea mai importantă conferinţă din domeniul tehnologiei din România. Anul trecut, evenimentul l-a avut pe Tim Draper, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori la nivel mondial, ca membru al juriului care a evaluat startup-urile. Anul acesta se preconizează prezenţa a peste 100 de investitori la eveniment.

    „Risky Business nu este o simplă asociaţie sau un grup de tip angel, ci o structură care vrea şi poate să investească imediat în startup-uri de valoare, atât resurse financiare cât şi susţinerea celor peste 30 de investitori. Banii sunt în cont.  Acum aşteptăm startup-uri promiţătoare”, spune Bogdan Colceriu, co-fondator Risky Business.

    Perioada de înscriere pentru programul de accelerare este deschisă până pe 15 februarie, aplicaţiile fiind evaluate pe măsură ce sunt primite. Pe lângă investiţiile financiare, programul mai oferă ajutor substanţial în ceea ce priveşte produsul, intrarea pe piaţă, strategia şi multe altele.
     

  • (P) Platforma de creditare de la persoană la persoană iuvo intră pe piaţa românească

    De ani buni, creditarea de la persoană la persoană (P2P) este un serviciu activ pe piaţa europeană. Acum este disponibilă şi în România datorită sosirii iuvo. Platforma este înregistrată în Estonia, care este una dintre cele mai avansate pieţe europene de creditare şi investiţii P2P. Experienţele trecute indică faptul că investiţiile P2P sunt semnificativ mai rentabile decât profitul din alte instrumente financiare.

    Ca piaţă de creditare P2P, iuvo pune în legătură investitori care urmăresc rate ridicate de rentabilitate cu creditori din sectorul financiar nebancar, denumiţi de obicei ‘iniţiatorii’. Cu iuvo, investitorii pot investi în diferite tipuri de împrumuturi de la diverşi iniţiatori şi ţări. Investitorii îşi pot defini ei înşişi portofoliul, rata de rentabilitate preferată şi nivelul de risc.

    Platforma oferă un portofoliu bogat datorită iniţiatorilor de încredere cu care lucrează iuvo. Toţi iniţiatorii iuvo actuali şi viitori sunt instituţii financiare nebancare înregistrare care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Fiecare instituţie este supusă unei analize amănunţite a portofoliului şi proceselor pentru a le oferi împrumuturi demne de încredere şi diverse investitorilor iuvo.

    În plus, marea majoritate a împrumuturilor iuvo este acoperită de aşa-numita ‘garanţie de răscumpărare’ care este furnizată de către iniţiator. Iniţiatorul creditului va răscumpăra 100% din fiecare împrumut care este nerambursat de 60 de zile. Acest instrument serveşte ca garanţie pentru fondurile fiecărui potenţial investitor.

    Mecanismul de investiţii alternative le permite investitorilor să cumpere părţi de împrumuturi acordate de instituţii financiare nebancare (iniţiatori). Procesul de investire este extrem de uşor datorită celei mai recente caracteristici integrate în platforma iuvo. Opţiunea ‘autoinvest’ vă distribuie rapid şi uşor capitalul între oricât de multe poziţii doriţi. Este o caracteristică convenabilă pentru investitorii care nu au suficient timp liber sau sunt nesiguri cu privire la deciziile lor de investiţii manuale.

    Caracteristica ‘autoinvest’ asigură distribuţia precisă a fondurilor investite, iar portofoliul poate fi activat oricând investitorii fac o depunere în conturile lor. Opţiunea este, de asemenea, potrivită pentru utilizatorii mai conservatori. Ea se bazează pe criterii predefinite, cum ar fi nivelurile de risc, termenul, tipul şi numărul de rate ale împrumutului şi alte condiţii pe care utilizatorii le pot stabili.

    Investitorii iuvo pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Nu este nevoie decât să aibă un cont bancar UE activ înregistrat pe numele lor.

    Potenţialii investitori trebuie să aibă în vedere faptul că iuvo nu este un serviciu bancar şi fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt garantate de lege. Serviciile oferte de iuvo nu sunt supravegheate de legislaţia care reglementează activitatea firmelor de investiţii.

  • De ce acest tânăr de 16 ani a refuzat 5 milioane de lire sterline

    Mohammed Ali, care şi-a lansat prima companie la doar 12 ani, a refuzat oferta considerând că produsul său va face mult mai mulţi bani, conform Daily Mail. 

    Adolescentul din Dewsbury, Yorkshire, a lansat de curând un site de comparare a preţurilor împreună cu partenerul său, Chris Thrope, în vârstă de 60 de ani, iar cei doi afirmă că produsul lor nu are rival pe piaţă. Aceştia  au întâlnit un grup de americani în Londra, care le-a făcut o oferă de peste 5 milioane de dolari pentru site, însă au refuzat-o chiar înainte de Crăciun. Principalul motiv, spun cei doi, constă în faptul că tehnologia şi conceptul valorează deja milioane, însă „imaginează-ţi cât va valora după ce oamenii vor începe să le folosească”.

    „Înţeleg riscul căruia mă supun, dar vreau să creez un brand şi, în acelaşi timp, să fac ceva pentru mine. Principalul atu al acestei aplicaţii este faptul că nu are concurenţă – economiseşti bani în timp real”, spune Ali.  Ideea site-ului aparţine lui Thrope, un antreprenor care a pus bazele platformei de marketing WeNeed1 în 2009 cu scopul de a aduce la un loc cumpărătorii şi vânzătorii de bunuri şi servicii din Marea Britanie; acesta nu a reuşit, însă, să o creeze până când nu l-a întâlnit pe Ali. Tânărul a reuşit să codeze platiforma chiar din dormitorul său, în timp ce studia pentru şcoală, iar lansarea site-ului este stabilită pentru 28 ianuarie.

    Mohammed  Ali, care locuieşte cu părinţii şi fraţii săi, spune că a devenit pasionat de IT încă de la o vârstă fragedă şi a învăţat să codeze singur din cărţi şi tutoriale de pe YouTube. Mohammed Ali a câştigat peste 40.000 de lire sterline la 12 ani, după ce a pus bazele propriului său joc video.

     

  • De ce acest tânăr de 16 ani a refuzat 5 milioane de lire sterline

    Mohammed Ali, care şi-a lansat prima companie la doar 12 ani, a refuzat oferta considerând că produsul său va face mult mai mulţi bani, conform Daily Mail. 

    Adolescentul din Dewsbury, Yorkshire, a lansat de curând un site de comparare a preţurilor împreună cu partenerul său, Chris Thrope, în vârstă de 60 de ani, iar cei doi afirmă că produsul lor nu are rival pe piaţă. Aceştia  au întâlnit un grup de americani în Londra, care le-a făcut o oferă de peste 5 milioane de dolari pentru site, însă au refuzat-o chiar înainte de Crăciun. Principalul motiv, spun cei doi, constă în faptul că tehnologia şi conceptul valorează deja milioane, însă „imaginează-ţi cât va valora după ce oamenii vor începe să le folosească”.

    „Înţeleg riscul căruia mă supun, dar vreau să creez un brand şi, în acelaşi timp, să fac ceva pentru mine. Principalul atu al acestei aplicaţii este faptul că nu are concurenţă – economiseşti bani în timp real”, spune Ali.  Ideea site-ului aparţine lui Thrope, un antreprenor care a pus bazele platformei de marketing WeNeed1 în 2009 cu scopul de a aduce la un loc cumpărătorii şi vânzătorii de bunuri şi servicii din Marea Britanie; acesta nu a reuşit, însă, să o creeze până când nu l-a întâlnit pe Ali. Tânărul a reuşit să codeze platiforma chiar din dormitorul său, în timp ce studia pentru şcoală, iar lansarea site-ului este stabilită pentru 28 ianuarie.

    Mohammed  Ali, care locuieşte cu părinţii şi fraţii săi, spune că a devenit pasionat de IT încă de la o vârstă fragedă şi a învăţat să codeze singur din cărţi şi tutoriale de pe YouTube. Mohammed Ali a câştigat peste 40.000 de lire sterline la 12 ani, după ce a pus bazele propriului său joc video.

     

  • Afacerea pe care în 2008 au refuzat-o şapte investitori iar acum este evaluată la 25,5 miliarde de dolari

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

    „Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky

  • Povestea unuia dintre cei mai mari căutători de comori. Cum a descoperit 3 tone de aur în Oceanul Atlantic

    Tommy G. Thompson a fost, cândva, unul dintre cei mai mari căutători de comori ai timpurilor sale: un scafandru brunet, bărbos, care a descoperit cel mai mare tezaur din istoria SUA – 3 tone de aur, în Oceanul Atlantic, în 1988.  Ani mai târziu, acuzat de înşelăciune de către investitorii săi, acesta a fost arestat de agenţii federali. Astăzi, Thompson trăieşte într-o celulă de închisoare din Ohio, unde este reţinut până când recunoaşte unde a ascuns aurul. Dar, timp de aproape doi ani, în ciuda ameninţărilor, amenzilor şi pedepselor primite de judecătorii federali, nimeni nu a reuşit să-l facă pe Thompson dezvăluie ce a făcut cu aurul.

    Comoara se afla de mult în atenţia căutătorilor. Mulţi au încercat să o găsească, dar nimeni nu a reuşit. Asta până când un tânăr obsedat de inginerie din Ohio a construit un robot numit „Nemo”, care s-a scufundat la 8.000 de metri şi a adus „prada” la suprafaţă. Thompson a reuşit să atragă peste 160 de investitori pentru a-şi finanţa expediţia şi  a investit, de asemenea, ani de zile în dezvoltarea tehnologiei pentru ajunge cât mai adânc pe fundul oceanului.  

    După descoperire, la apogeul celebrităţii sale, Thompson făcea foarte puţine declaraţii în public şi avea tendinţa de a-şi minimiza rolul în cadrul acestei acţiuni. „Este o celebrare a idealurilor americane: companii libere şi muncă asiduă”, declara acesta. Ani mai târziu, însă, investitorii i-au creionat un portret total diferit de ceea ce arătase până atunci. Doi dintre aceştia l-au dat în judecată în anul 2000, acuzându-l de faptul că a vândut tot aurul şi şi-a păstrat profitul. În 2012, judecătorul a hotărât ca Tommy G. Thompson să se prezinte în faţa instanţei, dar acesta nu a apărut. Au urmat doi ani de urmărire, pe care unul dintre generalii de la US Marshal a numit-o „probabil una dintre cele mai inteligente strategii” de care agenţia s-a lovit.

    În cele din urmă, Thompson a fost  prins în ianuarie 2015, după ce agenţii au urmărit-o şi au prins-o pe iubita într-un hotel de 200 de dolari pe noapte lângă West Palm Beach. Într-o declaraţie, agenţia a declarat că şi-a folost „toate resursele şi ingeniozitatea ” pentru a-l găsi. Cu toate acestea, nu au găsit şi comoara. Investitorii lui Thompson, care se aşteptau iniţial să facă zeci de milioane de dolari din această mişcare, consideră că acesta ascunde sute de monede de aur într-un cont secret, creat pentru copiii lui.  La început, planul lor părea promiţător: Thompson a pledat vinovat pentru sfidarea curţii în aprilie 2015, în conformitate cu Columbus Dispatch, şi a declarat că va dezvălui locaţia exactă a monezilor. Dar acest lucru nu sa întâmplat.

    Avocatul lui Thompson a declarat luna trecută că domnul Thompson nu îşi poate aminti cui i-a dat aurul, chiar şi după ce a analizat mii de pagini de documente referitoare la comoară. Aşadar, un judecator federal a decis că Thompson se preface şi l-a condamnat la un an de închisoare. Totuşi, Thompson ar putea rămâne după gratii până când spune adevărul şi este amendat, în acest timp, cu câte 1000 de dolari pe zi.  „Cine ştie – ar putea avea o revelatie”, a declarat judecătorul.

     

  • Românii din străinătate, cei mai mari investitori în ţară din afara graniţelor şi în 2015

    România a fost devansată de Polonia, cu 2,97 miliarde de euro şi de Portugalia, cu 2,59 miliarde de euro. În ţara noastră au intrat 1,637 de miliarde de euro din spaţiul comunitar şi 539 de milioane de euro din ţările non-UE. Ieşirile de fonduri au fost de 429 de milioane de euro, dintre care 297 milioane de euro au mers în interiorul UE şi 132 milioane de euro în afara UE.

    În ceea ce priveşte statele membre, anul trecut cele mai mari ieşiri de bani s-au înregistrat în Franţa (10 miliarde de euro), Marea Britanie (7,7 miliarde de euro), Italia (6,4 miliarde de euro) şi Spania (6,2 miliarde de euro).

    Potrivit Eurostat, cele mai mari deficite de pe urma transferurilor le-a înregistrat Franţa (9,5 miliarde de euro), Marea Britanie (cinci miliarde de euro), Italia (4,2 miliarde de euro) şi Germania (3,5 miliarde de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro